Prima scrisoare către corinteni 8:1-13

8  În privința alimentelor oferite idolilor,+ e adevărat că toți avem cunoștință.+ Dar cunoștința îngâmfă, pe când iubirea zidește.+ 2  Dacă cineva crede că are cunoștință despre un lucru, nu-l cunoaște încă așa cum ar trebui să-l cunoască. 3  Dar, dacă cineva îl iubește pe Dumnezeu, acela este cunoscut de El. 4  În ce privește consumarea alimentelor oferite idolilor, știm că un idol nu este absolut nimic*+ și că nu există decât un singur Dumnezeu.+ 5  Căci, chiar dacă ar exista așa-ziși dumnezei, fie în cer, fie pe pământ,+ așa cum și există mulți „dumnezei” și mulți „domni”, 6  pentru noi există un singur Dumnezeu,+ Tatăl,+ de la care sunt toate lucrurile, și noi existăm pentru el;+ și există un singur Domn,+ Isus Cristos, prin care sunt toate lucrurile,+ și noi existăm prin el. 7  Însă nu toți au această cunoștință.+ Unii, pentru că înainte s-au închinat la idoli, mănâncă un aliment ca pe un lucru care a fost jertfit unui idol,+ iar conștiința lor, fiind slabă, este tulburată*.+ 8  Dar nu mâncarea ne va apropia de Dumnezeu.+ Dacă nu mâncăm, nu pierdem nimic, iar dacă mâncăm, nu câștigăm nimic.+ 9  Fiți însă atenți ca dreptul vostru de a alege să nu ajungă într-un fel sau altul o piatră de poticnire pentru cei slabi.+ 10  Fiindcă, dacă cineva care este slab te vede pe tine, care ai cunoștință, luând masa într-un templu de idoli, nu-l va îndemna conștiința să mănânce alimente oferite idolilor? 11  Astfel, prin cunoștința ta este dărâmat* cel slab, fratele tău pentru care a murit Cristos.+ 12  Dacă păcătuiți astfel împotriva fraților voștri și le răniți conștiința slabă,+ păcătuiți împotriva lui Cristos. 13  Prin urmare, dacă ceea ce mănânc îl face pe fratele meu să se poticnească, nu voi mai mânca niciodată carne, ca să nu-l fac pe fratele meu să se poticnească.+

Note de subsol

^ Lit. „nimic în lume”.
^ Lit. „întinată”.
^ Sau „distrus”.

Note de studiu

În privința alimentelor oferite idolilor: În secolul I e.n., grecii și romanii aduceau jertfe de animale în onoarea idolilor. Unele părți din animal erau puse pe altar. O porție le revenea preoților, iar alta, celor ce ofereau jertfa, care o mâncau la o masă obișnuită sau la un ospăț. Carnea rămasă era deseori vândută la „măcelărie”. (1Co 10:25) Creștinii din Corint îi scriseseră lui Pavel, întrebându-l dacă era potrivit să mănânce o astfel de carne. (1Co 7:1a) Inspirat de spiritul sfânt, Pavel i-a ajutat să înțeleagă că, pentru creștinii maturi, „un idol nu este absolut nimic”. (1Co 8:4) Totuși, el i-a avertizat să nu meargă într-un templu păgân pentru a consuma carne. Dacă ar fi făcut acest lucru, le-ar fi putut da celor slabi din punct de vedere spiritual impresia că se închinau unui idol. Unii dintre acești creștini ar fi putut să se poticnească sau chiar să se simtă tentați să mănânce carne cu ocazia ceremoniilor religioase idolatre. (1Co 5:9, 10; 8:9, 10) Aceasta ar fi fost o încălcare flagrantă a îndrumării corpului de guvernare, consemnată în Fa 15:28, 29. (Vezi notele de studiu de la 1Co 8:4; 10:25.)

În ce privește consumarea alimentelor oferite idolilor: Termenul grecesc redat aici prin „alimente oferite idolilor” apare și în Fa 15:29, unde este tradus prin „lucrurile jertfite idolilor”. El are un sens larg și se poate referi atât la carnea de jertfă folosită în cadrul unei ceremonii religioase, cât și la carnea rămasă de la o astfel de ceremonie. Aici, Pavel face referire la carnea rămasă și vândută apoi la piață. (1Co 10:25) În 1 Corinteni 8 și 10 și Romani 14, el nu a sugerat că creștinii puteau lua parte la acte idolatre sau la vreun ospăț dat în cinstea unui idol. Mai degrabă, sub inspirație divină, Pavel a arătat că ei puteau mânca la o masă obișnuită carnea care fusese vândută la piață. Acea carne nu era necurată sau pângărită doar pentru că provenea dintr-un templu păgân. (Vezi notele de studiu de la 1Co 8:1; 10:25.)

mulți „dumnezei”: Scripturile grecești creștine folosesc termenul grecesc theós (în diferitele sale forme: singular, plural, masculin și feminin) atât cu referire la dumnezei păgâni, cât și cu referire la Dumnezeul adevărat. (Fa 7:40; 14:11; 19:27, 37; Flp 3:19) Totuși, Dumnezeul Atotputernic este Iehova. Pentru creștini „există un singur Dumnezeu, Tatăl, de la care sunt toate lucrurile, și noi existăm pentru el”. (1Co 8:6) Iehova se diferențiază de dumnezeii falși dezvăluindu-și numele. El pretinde pe bună dreptate devoțiune exclusivă. (Ex 20:4, 5)

un singur Dumnezeu: Această expresie amintește de câteva declarații din Scripturile ebraice care subliniază că Iehova este fără egal și singurul Dumnezeu adevărat. De exemplu, în De 6:4, Moise spune: „Iehova, Dumnezeul nostru, este un singur Iehova”. Iar în De 32:39, Moise citează cuvintele lui Iehova: „Nu există alți dumnezei în afară de mine”. (Is 43:10, 11; 44:6; 45:6; vezi nota de studiu de la Mr 12:29)

conștiința: Vezi nota de studiu de la Ro 2:15.

Multimedia