Bai na kontenido

Bai na kontenido

Observando Mundu

Observando Mundu

Observando Mundu

E Negoshi Criminal Cu Ta Crece Mas Rápido

Traficacion den hende “ta e mercado criminal cu ta crece mas rápido na mundu,” segun Pino Arlacchi, director general di Oficina di Nacionnan Uní pa Combatí Droga i Prevení Crímen. Segun sr. Arlacchi, ta ser calculá cu un 200 miyon hende ta bou di control di traficante. Miéntras cu durante 400 aña di sclabitud nan a barca 11,5 miyon hende for di África, traficantenan a hinca of saca mas cu 30 miyon hende muher i mucha for di Zuidoost Asia den solamente e último dies añanan. Mayoria di nan a ser usá pa traha den fábrica caminda e trahadónan ta ser explotá, of pa propósitonan sexual. Sr. Arlacchi ta proponé pa gobiernunan cu no tin leynan mas contra sclabitud, bolbe introducí e leynan aki.

Tortura i Brutalidad na Europa

Un boletin di noticia di Amnesty International ta informá cu “morto durante deportacion forsá, tortura durante detencion, maltrato sistemático na man di polis i opresion étnico i religioso,” ta entre e abusunan di derechonan humano cu por ser observá na Europa. “Miéntras cu hopi hende na Europa ta gosa di derechonan humano básico, tin hende—incluso buscadónan di asilo i minorianan étnico i religioso—ta sigui experenciá un aspecto di Europa cu ta contrario na su imágen como baluarte di derechonan humano i libertad,” segun e boletin. “Nada ta demostrá esaki mas cu e expansion i frecuencia di acusacionnan di brutalidad policial. For di Reinonan Uní te Azerbaijan, personanan a sufri . . . trato cruel, inhumano of degradante na man di polis.” Segun e organisacion, hopi bes no ta hiba esnan responsabel dilanti husticia. E ta cita e siguiente ehempel: “Na juli [1999], e Corte Europeo di Derechonan Humano a haña Francia culpabel di a violá normanan internacional relacioná cu tortura i huicionan imparcial” den e caso di un imigrante cu polis a detené. “Na fin di aña e polisnan acusá ainda tabata traha como tal,” e informe ta agregá.

Hende di Edad Merecé Respet

Un estudio di seis luna a mustra cu hopi bes na casnan di cuido nan ta papia lenga chikitu cu hende di edad. Sin embargo, papia cu hende di edad dje manera ei no solamente ta horta nan di nan dignidad, sino tambe ta malu pa nan bienestar, segun un boletin di salubridad Apotheken Umschau di Alemania. Segun informe, tal falta di respet tin un efecto negativo riba salú. Christine Sowinski dje Asociacion Aleman di Cuido di Grandinan ta bisa: “Ménos respet mustra na hende di edad, mas trempan nan ta decaí físicamente i mentalmente.” E ta recomendá pa eliminá expresionnan denigrante i infantil for dje rutina di cuido, “ya cu e actitud cu tin su tras lo cambia huntu cu e lenguahe.”

Hende Religioso Ta Biba Mas Largu?

E revista Science News ta bisa: “Enbolbementu regular den actividadnan religioso ta cana man na man cu mihó salú físico i un bida mas largu, segun un análisis estadístico di 42 investigacion independiente publicá desde 1977 cu a trata e asuntu aki.” “E científiconan ta bisa cu enbolbimentu religioso, foral e tipo público, a reflehá un relacion estadísticamente significativo cu porcentahe mas haltu di sobrebibencia.” Nan a proponé vários motibu pa e resultadonan ei, entre nan, hende religioso ta evitá conducta riscante, nan tin stabilidad matrimonial, ménos depresion asociá cu asuntunan fuera di nan alcanse directo, mayor contacto social i emocion i actitudnan positivo. Un informe ta concluí: “Awor nos a saca afó cu asistencia frecuente na actividadnan religioso . . . ta ser asociá cu ménos riesgo di muri, foral cerca hende muher. Hende cu ta asistí cu frecuencia na actividadnan religioso . . . a raportá mayor apoyo social, ménos depresion i mihó prácticanan di salú.”

Poblacion di India A Pasa Un Mil Miyon

Nan a bisa cu dia 11 di mei 2000, e poblacion di India a yega un mil miyon. Sin embargo, Associated Press a splica: “Ta rekerí cautela pa dicidí ki ora India ta yega e cifra di 1 mil miyon den un nacion caminda 42.000 mucha ta nace tur dia i tin masha tiki registro médico.” Como resultado dje crecementu di poblacion, hamber i analfabetismo ta aumentá, apesar dje gran avancenan cu a haci den produccion di cuminda i educacion. Aunke miyones di hende ta biba den pobresa, nan ta mira un yu nobo como un posibel ganadó di salario, unu cu lo por traha i yuda e famia cumpli cu su necesidadnan básico.

Strobá dor di Esnan Cu El A Purba Salba

Segun The New York Times: “Un nabegante di California cu a cuminsá un biahe solitario atrabes di océano Pacífico pa por a hala atencion na salba bayena, a descontinuá e biahe . . . despues di un encuentro cu dos bayena.” E nabegante, Michael Reppy, a sali for di San Francisco rumbo pa Yokohama, Hapon. E tabatin un boto rápido di 18 meter largu cu a yama Thursday’s Child, ekipá pa nabegá den océano, i e kier a purba establecé un tempu récord cuné “pa asina duna publicidad na e situacion penoso di bayenanan den cautiverio.” Pero despues di solamente un dia riba laman, dos bayena “a supla pasa forbij,” i a bira difícil p’e controlá e boto. “El a descubrí cu parti abou dje timon no tabat’ei mas, probablemente e bayenanan cu a pasa forbij a dal e kita afó,” segun Times. Un intento anterior na 1997 “pa hala atencion na e situacion penoso di bestianan marino” a yega na su fin ora su boto a boltu un 500 kilometer for di Tokyo.

Ta Mantené DDT na Bida pa Lucha Contra Malaria

E revista BBC Wildlife ta informá: “Ta probabel cu DDT, un pesticida cu pa casi 30 aña ta prohibí na Europa i Merca, ta bai scapa di prohibicion mundial dor cu e ta eficas den eliminá e sanguranan responsabel pa un dje asesinonan mas grandi na mundu: malaria. Aunke DDT ta un componente sumamente tóxico cu a proba di tin un impacto negativo riba bida den naturalesa, proponentenan di salú ta bisa cu te ainda e ta un dje armanan mas importante contra malaria, un malesa cu ta mata 2,7 miyon hende pa aña i ta laga 500 miyon crónicamente enfermo.” Aunke Organisacion Mundial di Salú ta apoyá un prohibicion contra uso di DDT den agricultura, e organisacion ta argumentá cu mester us’é pa controlá malaria te ora cu desaroyá un alternativa safe i eficas.

E Turtuganan Ta Bek!

Conserbacionistanan a keda animá e aña aki ora nan a mira e cantidad mas grandi di ponementu di webu masal dje turtuganan Olive Ridley na costa oriental di India. Último biaha cu esei a pasa tabata meimei di añanan ’80. Segun e revista ambiental Down to Earth, esaki tabata un sorpresa ya cu un ciclon a causa daño n’e costa di estado Orissa na 1999. E costa aki ta e sitio di pone webu mas grandi na mundu dje turtuganan aki cu ta den peliger di extincion. Entre 13 pa 20 di mart, mas cu 1.230.000 turtuga a sali for di laman, i 711.000 di nan a pone webu, maske 28.000 turtuga a muri dor di redanan di boto cantu di costa. E turtuganan ta ser menasá for di vários fuente: porco i cachó di mondi cu ta come e webunan, yagdónan ilegal cu ta bende e carni di turtuga cu hende cu ta consider’é un delicatesse, i botonan cu reda cu no tin “mecanismonan pa excluí turtuga” cu pega den nan net.

Efectonan di Chernobyl

E desaster nuclear di 1986 na Chernobyl “lo causa 50.000 caso nobo di cancer di tiroide cerca hóbennan cu ta biba den e área mas afectá,” segun e korant The Guardian di Londen. Segun un informe di Organisacion Mundial di Salú, te cu awor mas cu shete miyon hende a keda afectá i kisas nunca lo sa cuantu e cifra exacto ta. Tres miyon mucha tin mester di tratamentu, i hopi lo muri prematuramente. Nan ta bisa cu na Ucrania tin 73.000 hende permanentemente incapacitá. Rond di 23 porciento di esnan cu tabata enbolbí den e limpiamentu despues dje desaster a keda incapacitá, i un kinta parti dje mondi na Belarus ta contaminá te ainda. Den e prólogo dje informe, Kofi Annan, secretario general di Nacionnan Uní, a bisa: “Chernobyl ta un palabra cu nos tur lo tin gana di eliminá for di nos memoria,” pero “mas cu 7 m[iyon] di nos próhimonan no tin e luho ei di lubid’é. Ainda nan ta sufri, tur dia, como resultado di loke a pasa.”

Iglesia Riba Computer

E arkidiósesis católico di Winnipeg, Manitoba, Cánada, tin plan pa “introducí un netwerk di computer pa duna fielnan e oportunidad di refleccioná, confesá picá i busca guia pastoral via Internet,” segun e korant Calgary Herald. Richard Osicki, director di comunicacion pa e arkidiósesis, ta spera cu e netwerk lo motivá hopi cristian pa nomber, di cua rond di 75 porciento nunca ta bai misa, pa reanudá actividad religioso. E di: “Nos ta habri e iglesia mas ayá dje edificio físico. Nos ta bisando cu bo por comunicá cu Dios sintá dilanti di bo computer.”