Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê haava o te rave noa i te parau-tia

Te hoê haava o te rave noa i te parau-tia

E haafatata ˈtu i te Atua

Te hoê haava o te rave noa i te parau-tia

Genese 18:22-32

PARAU-TIA. Afaro. Paetahi ore. E ere anei mea au na oe teie mau ateriputi faahiahia? E hinaaro natura to tatou te taata ia haa vetahi ê i nia ia tatou ma te afaro. Tera noa râ, mea rahi te ohipa tano ore i roto i te ao i teie mahana. Te vai nei râ te hoê Haava e au ia ˈna to tatou tiaturi—te Atua ra o Iehova. E rave noa oia i te parau-tia. Te ite-maitai-hia ra te reira i roto i te hoê aparauraa i rotopu ia Iehova e ia Aberahama, tei papaihia i roto i te Genese 18:22-32. *

I to Iehova faaiteraa ia Aberahama i ta ˈNa faaotiraa e hiˈopoa i te mau tupuraa i Sodoma e Gomora, ua manaˈonaˈo Aberahama i te mau taata parau-tia e ora ra i reira, i ta ˈna tamaiti fetii atoa o Lota. Ua taparuparu Aberahama ia Iehova e: “E haamou atoa anei oe i te feia parau-tia, e te paieti ore? Peneiaˈe e pae ahuru pue taata parau-tia tei taua oire ra: . . . eita [anei] oe e faaora i taua vahi ra i taua na taata parau-tia e pae ahuru i roto ra?” (Irava 23, 24) Ua parau te Atua e e vaiiho oia i na oire mai te peu e e 50 noa taata parau-tia to reira. Ua taparuparu â Aberahama ia Iehova e pae taime, a faaiti riirii noa mai ai i te numera e hoê ahuru noa ˈtu. Ua parau noa te Atua e e ore oia e haamou i na oire mai te peu e mea rahi te taata parau-tia i reira.

Te mârô ra anei Aberahama i te Atua? Aita roa ˈtu! E huru teoteo roa ïa te reira. Ua faaite ta Aberahama huru paraparau i te faatura rahi e te haehaa. Ua parau oia e ‘e repo hoi o ˈna e te rehu auahi.’ (Irava 27) Ua faaite atoa ta Aberahama mau parau i to ˈna tiaturi e mea afaro Iehova. Ua parau Aberahama e “eiaha roa hoi” e “eiaha ia hoê atoa huru” ta te Atua haamouraa i te feia parau-tia e te feia paieti ore. Ua faahiti roa te patereareha haapao maitai i to ˈna tiaturi papu e “ei parau-tia ta te Haava i to te ao atoa nei [e] rave.”—Irava 25.

Mea tano anei ta Aberahama mau parau? E e eita. Ua hape oia i te manaˈoraa e e hoê ahuru aˈe taata parau-tia tei Sodoma e Gomora. Ua tano râ oia i te parauraa e eita roa ˈtu te Atua e ‘haamou i te feia parau-tia e te feia paieti ore.’ I to te Atua haamouraa i muri aˈe i taua na oire iino ra, ua ora mai o Lota parau-tia e ta ˈna na tamahine e piti maoti te tauturu a na melahi.—Petero 2, 2:7-9.

Eaha ta teie faatiaraa e haapii maira no nia ia Iehova? I to ˈna faaiteraa ia Aberahama i ta ˈNa opuaraa e hiˈopoa i na oire, te ani ra ïa Iehova ia Aberahama ia horoa mai i to ˈna manaˈo. E ma te faaoromai, ua faaroo oia i to ˈna hoa o Aberahama ia faaite mai i te ahoaho o to ˈna aau. (Isaia 41:8) Ma te nehenehe mau, te haapii maira te reira e e Atua haehaa o Iehova, o te faahanahana e o te faatura i ta ˈna mau tavini i te fenua nei! Te taa ra ia tatou e e tano roa ia tuu tatou i to tatou tiaturi taatoa ia Iehova, te Haava o te rave noa i te parau-tia.

[Nota i raro i te api]

^ I taua taime ra, na te hoê melahi i tia ˈtu no Iehova iho ei auvaha no ˈNa. No te tahi atu hiˈoraa, a hiˈo i te Genese 16:7-11, 13.

[Hohoˈa i te api 32]

Ua taparuparu Aberahama ia Iehova no nia ia Sodoma e ia Gomora