Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Mau uiraa a te feia taio

Eaha te auraa o te parau i roto i te Hebera 12:4: “Aitâ hoi i tae i te maniiraa toto”?

Te auraa o te parau ra “i tae i te maniiraa toto” oia ïa e faaoromai e tae roa ˈtu i te pohe, te haamanii-roa-raa i to tatou toto.

Ua ite te aposetolo Paulo e no to ratou faaroo, ua “faaoromai” aˈena te tahi mau Kerisetiano Hebera “i taua mau pohe rarahi ra.” (Hebera 10:32, 33) I to ˈna faaiteraa i te reira, e au ra e te faaohipa ra Paulo i te faahohoˈaraa o te hoê aroraa i roto i te hoê tataˈuraa tuaro Heleni, te vai ra te hororaa, te taputôraa, te motoraa, e te taoraraa tapau e te veroraa tao. No reira, i roto i te Hebera 12:1, ua faaitoito oia i te mau hoa Kerisetiano e: “E haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.”

I roto i te Hebera 12:4, e toru irava i muri iho, e vaiiho Paulo i te hohoˈa o te hoê hororaa no te faahiti i te hoê motoraa. (E itehia na hohoˈa i roto i te Korinetia 1, 9:26.) I taamu na te mau taata moto i mutaa iho i to ratou poro rima e mau rima i te taura iri puaa. E faateiahahia te mau taura iri puaa “e te tapau, te auri, aore ra mau naero auri, o te haapepe ino mau i te mau taata moto.” E faatupu teie mau hauti tuaro haavî i te taheraa toto, i te tahi mau taime, te pohe atoa.

Noa ˈtu eaha te tupuraa, te vai ra ta te mau Kerisetiano Hebera te mau hiˈoraa tano maitai o te mau tavini haapao maitai a te Atua o tei faaruru i te hamani-ino-raa uˈana e tae roa ˈtu i te pohe atoa, “i te maniiraa toto.” A tapao na i te tupuraa i reira to Paulo hutiraa i te ara-maite-raa i nia i tei faaruruhia e te feia haapao maitai i mutaa iho:

“I pehihia ratou i te ofai, i ěêhia ropu ïa ratou e taa ê atura, i haavarehia, i taparahi-pohe-roa-hia i te ˈoˈe; i ori haere noa ratou ma te ahu iri mamoe, e te iri puaaniho; ma te faufaa ore, e te ati rahi, e te hamani-ino-rahi-hia ra.” I muri aˈe, te haamahitihiti ra Paulo i te Faaoti o to tatou faaroo ra o Iesu e: “O tei faaoromai i te [pou haamauiuiraa], aore i haapao i te haama, . . . e te parahi ra i teie nei i te pae atau i te terono o te Atua ra.”—Hebera 11:37; 12:2; MN.

Oia, ua “tae” e rave rahi “i te maniiraa toto” oia hoi tei pohe roa. Ua hau atu â to ratou puai i te hoê aroraa i roto mai i te hara o te ereraa i te faaroo. Ua vai taiva ore noa ratou i raro aˈe i te hamani-ino-raa uˈana no rapaeau mai, ma te tapea i to ratou haapao maitai e tae roa ˈtu i te pohe.

Aita roa ˈtu te mau taata i ô apî mai i roto i te amuiraa i Ierusalema, tei riro mai paha ei mau Kerisetiano i muri aˈe i te mǎrûraa mai te hamani-ino-raa ino mau i mutaa iho, i faaruru i te mau tamataraa uˈana mai teie. (Ohipa 7:54-60; 12:1, 2; Hebera 13:7) Teie râ, ua haaparuparu te mau fifi iti haihai atoa i te tahi pae o ratou ia tamau noa i te aro; ua ‘toaruaru ratou e ua taiâ to ratou aau.’ (Hebera 12:3) Mea titauhia ia haere ratou i mua e tae roa ˈtu i te paari. E patu ïa te reira i ta ratou ravea e faaoromai i te mau mea atoa e tupu mai, noa ˈtu e e hamani-ino-raa i te pae tino e tae roa ˈtu i to ratou maniiraa toto.—Hebera 6:1; 12:7-11.

E rave rahi Kerisetiano i teie tau tei “tae i te maniraa toto,” ua haapohehia ratou no te mea eita ratou e taiva i to ratou Kerisetianoraa. Maoti i te vaiiho i te mau parau a Paulo i roto i te Hebera 12:4 ia haamǎtaˈu ia tatou, e nehenehe tatou e rave i te reira ei faaiteraa i te faito i faaoti papu ai tatou e haere ia vai taiva ore noa i te Atua. I muri aˈe i roto i taua noa rata ra i te mau Hebera, ua papai Paulo e: “E tapea maite tatou i taua maitai ra, ia haamori tatou i te Atua ma te itehia mai, ma te haehaa, e te paieti.”—Hebera 12:28.