„Nu vă îngrijoraţi ... pentru ziua de mâine“

Renée era pe punctul de a claca. Soţul ei, Matthew, nu mai avusese un serviciu stabil de peste trei ani. „Simţeam că explodez“, îşi aminteşte ea. „Nu ştiam ce-mi va aduce ziua de mâine, iar asta mă secătuia de puteri!“ Matthew încerca să o liniştească spunându-i că necesităţile lor fuseseră mereu satisfăcute. „Dar tu tot nu ţi-ai găsit un loc de muncă!“, îi răspundea Renée. „Avem nevoie de un venit sigur!“

PIERDEREA locului de muncă aduce cu sine multă nelinişte. „Oare cât timp nu voi avea de lucru?“, se întreabă cel în cauză. „Cum o să ne descurcăm între timp?“

Deşi astfel de îngrijorări sunt cât se poate de fireşti, Isus Cristos a dat un sfat realist care ne poate alina neliniştea. El a spus: „Nu vă îngrijoraţi . . . pentru ziua de mâine . . . Ajunge fiecărei zile necazul ei“ (Matei 6:34).

Identificaţi-vă temerile

Isus nu a vrut să spună că trebuie să ne purtăm de parcă problema noastră nu ar exista. Însă, dacă ne vom îngrijora cu privire la ce s-ar putea întâmpla mâine, nu vom face decât să îngreunăm povara sufletească pe care o avem de purtat azi. La drept vorbind, nu deţinem aproape deloc controlul asupra lucrurilor — bune sau rele — pe care le va aduce ziua de mâine. Putem lua totuşi unele măsuri pentru a face faţă prezentului.

Uşor de zis, dar greu de făcut, nu-i aşa? Rebekah, al cărei soţ a rămas şomer după 12 ani petrecuţi în câmpul muncii, spune: „Când trăirile tale sunt atât de intense, e greu să gândeşti logic. Dar a trebuit s-o facem. De aceea, am încercat  să-mi stăpânesc sentimentele. Când lucrurile de care mă temeam cel mai mult nu s-au întâmplat, mi-am dat seama că n-avea sens să mă îngrijorez. Concentrându-ne asupra prezentului şi problemelor inerente, am scăpat de orice fel de stres“.

Întrebaţi-vă: Ce mă sperie cel mai mult? Cât de mare e probabilitatea ca această teamă să devină realitate? Cât de mult mă consum îngrijorându-mă cu privire la ce s-ar putea întâmpla?

Învăţaţi să fiţi mulţumiţi

Modul în care gândim poate influenţa modul în care simţim. Iată ce mentalitate ne îndeamnă Biblia să adoptăm: „Având hrană şi acoperământ, vom fi mulţumiţi cu acestea“ (1 Timotei 6:8). Cu alte cuvinte, trebuie să ne limităm dorinţele şi să ne simţim mulţumiţi odată ce necesităţile noastre de zi cu zi sunt satisfăcute. Dacă vom lupta să ne satisfacem dorinţa de a avea mai mult, nu vom face altceva decât să ne subminăm eforturile de a ne simplifica viaţa (Marcu 4:19).

Renée a reuşit să-şi însuşească punctul de vedere biblic abia după ce şi-a privit în mod obiectiv situaţia. „Nu ni s-a tăiat niciodată curentul sau gazul şi nici nu am ajuns pe străzi“, mărturiseşte ea. „Adevărata problemă a fost că nu eram obişnuiţi cu o astfel de viaţă. Iar dorinţa mea nerealistă de a ne păstra nivelul de trai mi-a sporit îngrijorarea.“

Renée şi-a dat seama că punctul ei de vedere, nu situaţia în care se afla, făcea ca lucrurile să pară insuportabile. „A trebuit să înfrunt realitatea şi să nu mai visez cu ochii deschişi“, povesteşte ea. „Odată ce-am învăţat să mă mulţumesc cu ceea ce ne furniza Dumnezeu în fiecare zi, am constatat că eram mult mai fericită.“

Întrebaţi-vă: Mi-au fost satisfăcute necesităţile zilei de azi? Dacă da, oare n-aş putea să mă gândesc doar la ziua de azi, având încredere că şi mâine îmi vor fi satisfăcute necesităţile?

Dobândirea unui punct de vedere corect este primul pas pe care-l aveţi de făcut dacă vreţi să trăiţi cu mai puţin. * Dar ce măsuri practice puteţi lua când venitul vostru a scăzut considerabil după pierderea locului de muncă?

[Notă de subsol]

[Chenarul de la pagina 5]

Perseverenţa dă rezultate

După ce săptămâni întregi şi-a căutat în zadar un loc de muncă, Fred credea că nu mai are nicio şansă. „Era ca şi cum aş fi aşteptat în staţia de autobuz şi nimeni nu venea să mă ia şi pe mine“, mărturiseşte el. Fred s-a hotărât să preia controlul asupra singurului lucru pe care-l putea controla: acţiunile sale. A trimis câte un CV oricărei companii care părea să aibă chiar şi cea mai mică nevoie de calificările sale. A mers apoi la toate interviurile la care a fost chemat, pregătindu-se temeinic. Era convins că „planurile celui harnic îi aduc cu siguranţă folos“ (Proverbele 21:5). „La un moment dat“, relatează el, „am fost intervievat în două rânduri de directorii unei companii, care efectiv m-au bombardat cu întrebări“. Perseverenţa lui Fred însă a dat rezultate. El spune: „Am fost angajat!“.

 [Chenarul/Fotografia de la pagina 6]

Ceva mai important decât venitul

Ce credeţi că este mai important: caracterul vostru sau venitul vostru? Gândiţi-vă la următoarele proverbe biblice:

„Este mai bine de cel nevoiaş, care umblă în integritate, decât de cel care umblă pe căi strâmbe, deşi este bogat“ (Proverbele 28:6).

„Mai bine o mâncare de legume şi iubire, decât un taur îngrăşat şi ură.“ (Proverbele 15:17)

Evident, integritatea morală şi valoarea cuiva nu se pierd odată cu venitul. Când soţul lui Renée a rămas şomer, ea le-a spus copiilor: „Mulţi taţi şi-au părăsit familiile. Tatăl vostru însă a rămas alături de voi. Ştiţi cât de mult vă iubeşte şi cât de mult vă ajută când vă confruntaţi cu probleme. N-aţi putea avea un tată mai bun!“.