Salt la conţinut

Salt la cuprins

O generaţie în pericol

O generaţie în pericol

O generaţie în pericol

„Până acum două luni eram fericit şi plin de viaţă. Acum, ori de câte ori am ocazia să fac ceva, mă simt prea obosit ca să mă apuc de treabă. Sunt foarte nefericit şi îmi ies repede din fire; nu ştiu cum mă mai suportă cei din jur. Nu pot să-mi explic cum de m-a cuprins tristeţea asta aşa din senin.“ — Paul.

„Înlăuntrul fiinţei mele plâng şi sufăr mult. Când nu sunt cuprinsă de această durere mă simt lipsită de vlagă. Nu-mi place nimic. Nu-mi mai place să stau cu prietenele mele. Dorm foarte mult. De cele mai multe ori nu reuşesc să mă scol ca să merg la şcoală şi am început să iau note foarte mici.“ — Melanie.

PAUL şi Melanie nu sunt singurii în această situaţie. Studiile arată că aproximativ 8% dintre adolescenţii americani suferă de o formă de depresie, iar în fiecare an în jur de 4% cad pradă unei forme grave de depresie. Însă aceste statistici nu ne oferă o imagine reală a situaţiei existente, întrucât în multe cazuri depresia este fie diagnosticată greşit, fie trecută complet cu vederea. „De fapt, după ce am revăzut cercetările efectuate asupra copiilor şi a adolescenţilor, am ajuns la concluzia că mai mult de unu din patru tineri vor dezvolta un episod depresiv major înainte de a împlini 18 ani“, scrie David G. Fassler, specialist în psihologia adolescentului.

Efecte devastatoare

Depresia are efecte devastatoare asupra adolescenţilor. Într-adevăr, specialiştii sunt de părere că, în cazul adolescenţilor, depresia reprezintă un factor determinant în apariţia tulburărilor de comportament alimentar, a bolilor psihosomatice, a problemelor la şcoală sau a consumului de droguri şi a abuzului de alcool.

Ceea ce e şi mai tragic este legătura care s-a descoperit între depresia la adolescenţi şi sinucidere. Potrivit Institutului American de Sănătate Mintală, nu mai puţin de 7% dintre adolescenţii cu depresie majoră îşi pun capăt zilelor. * Dar nici această cifră nu dezvăluie pe deplin amploarea problemei, întrucât se crede că la fiecare tânăr care îşi pune capăt zilelor există mulţi alţii care încearcă să se sinucidă. Aşadar, pe bună dreptate se afirmă într-un raport al Consiliului Carnegie privind Dezvoltarea Adolescentului următoarele: „A trata cu indiferenţă problemele adolescenţilor de azi înseamnă a face o invitaţie dezastrului. O asemenea neglijenţă pune de fapt în pericol o întreagă generaţie“.

O viaţă fără griji?

Unora le vine greu să creadă că adolescenţii pot ajunge să sufere de depresie. „Dar nu sunt decât nişte copii“, spun probabil adulţii. „Duc o viaţă fără griji şi, cu siguranţă, n-au nici una dintre grijile adulţilor.“ Dar chiar aşa să fie oare? N-au ei nici o grijă? Realitatea e că adolescenţii se confruntă cu presiuni mult mai mari decât îşi imaginează mulţi adulţi. Dr. Daniel Goleman declară: „Începând din secolul al XX-lea, riscul fiecărei generaţii de a suferi pe parcursul vieţii de depresie majoră — nu doar o tristeţe, ci o apatie, o descurajare şi o autocompătimire paralizante, precum şi o deznădejde copleşitoare — a fost întotdeauna mai mare decât în cazul generaţiei precedente. Iar aceste episoade de depresie încep la vârste tot mai fragede“.

Totuşi, mulţi părinţi s-ar putea să zică: „Noi am reuşit să depăşim adolescenţa fără să cădem pradă depresiei. De ce copilul nostru e copleşit de sentimente negative?“ Însă adulţii nu ar trebui să compare adolescenţa lor cu cea a tinerilor de azi. În definitiv, persoanele diferă unele de altele în ce priveşte modul în care percep lucrurile din jur şi modul în care reacţionează la ele.

În afară de aceasta, adolescenţii de azi se mai confruntă cu o problemă. „Ei cresc într-o lume complet diferită de cea în care au trăit părinţii lor când erau tineri“, scrie dr. Kathleen McCoy în cartea ei intitulată Understanding Your Teenager’s Depression (Să înţelegem depresia adolescenţilor noştri). După ce face referire la o serie de schimbări semnificative ce au avut loc în ultimele decenii, dr. McCoy conchide: „Adolescenţii de azi se simt mai puţin în siguranţă, sunt mai puţin siguri de ei, având un respect de sine mai scăzut, şi sunt mai puţin optimişti decât eram noi, cu o generaţie în urmă“.

Având în vedere amploarea pe care a luat-o depresia în rândul adolescenţilor, articolele ce urmează vor dezbate trei întrebări:

• Care sunt câteva simptome ale depresiei la adolescenţi?

• Care sunt cauzele depresiei?

• Ce ajutor li se poate oferi adolescenţilor depresivi?

[Notă de subsol]

^ par. 7 Unii specialişti sunt de părere că adevărata cifră e mult mai mare, deoarece s-ar putea ca multe decese declarate drept accidente să fi fost în realitate sinucideri.