Frâu
Parte a harnașamentului folosită pentru a supune și a mâna un cal, formată din căpăstru, zăbală și hățuri, deseori împreună cu alte accesorii. Termenii ebraici echivalenți sunt méteg (2Re 19:28) și résen (Iov 30:11), iar cel grecesc este khalinós. (Iac 3:3)
În Biblie, termenul „frâu” este folosit, de regulă, în sens figurat sau în cadrul unor ilustrări. Psalmistul spune: „Să nu fiți ca un cal sau ca un catâr, care nu au pricepere și care trebuie struniți cu frâul sau cu căpăstrul ca să asculte”. (Ps 32:9) Oamenii nu ar trebui să se asemene cu animalele fără rațiune, care nu sunt capabile să aleagă singure direcția corectă. Însă, așa cum aceste animale pot fi corectate și stăpânite folosind biciul și frâul, tot așa cei fără minte pot fi disciplinați cu ajutorul nuielei. (Pr 26:3)
„Vița-de-vie a pământului” din Revelația este aruncată într-un teasc și călcată în picioare cu violență de cai, până ce sângele care iese din teasc ajunge „la frâiele cailor, pe o distanță de 1 600 de stadii [296 km]”. (Re 14:18-20) Această cantitate de sânge, care acoperă o asemenea suprafață și se ridică până la nivelul ‘frâielor cailor’, indică amploarea distrugerii declanșate de îngeri. Totodată, sugerează că teascul este îndeajuns de mare pentru a-i cuprinde pe toți cei ce alcătuiesc simbolica ‘viță-de-vie a pământului’ și că niciunul dintre ei nu va scăpa când vina lor va ajunge la culme.
Iehova i-a spus regelui Sanherib al Asiriei: „Îți voi pune cârligul meu în nas și frâul meu între buze și te voi duce înapoi pe drumul pe care ai venit”. (2Re 19:28; Is 37:29) Nu din voință proprie, ci constrâns de Iehova, Sanherib a trebuit să renunțe la asediul asupra Ierusalimului și să se întoarcă la Ninive, unde a fost asasinat mai târziu de propriii săi fii. (2Re 19:32-37; Is 37:33-38) Faptul că Iehova pune un frâu în fălcile popoarelor dușmane sugerează că ele ajung să se afle sub controlul său deplin, la fel ca niște animale stăpânite cu ajutorul unui frâu. (Is 30:28)
Deplângându-și starea demnă de milă, datorată bolii și batjocurilor la care a fost supus, Iov a spus despre persecutorii săi: „Ei sunt fără frâu față de mine”. (Iov 30:11) Dușmanii lui Iov au dat frâu liber ostilității pe care o simțeau față de el, năpustindu-se asupra lui fără niciun pic de respect sau de reținere.
Iacov, fratele vitreg al lui Isus, a dat sfaturi cu privire la folosirea limbii, comparând capacitatea de a o ține sub control cu un frâu. Dacă, aplicând principiile biblice, o persoană reușește să manifeste stăpânire de sine și, astfel, să-și controleze limba, ea își va putea controla întregul corp. (Iac 3:2, 3) Cel care declară că este un închinător al lui Dumnezeu trebuie să-și țină limba în frâu; în caz contrar, închinarea lui va fi zadarnică. (Iac 1:26)