Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te paari o te Atua ite-papu-hia i roto i te natura

Te paari o te Atua ite-papu-hia i roto i te natura

Te paari o te Atua ite-papu-hia i roto i te natura

“E rahi ta ˈna i haapii ia tatou i ta te mau puaa o te ao nei; e paari rahi ta ˈna i ho mai na tatou i ta te mau manu o te reva nei.”—IOBA 35:11.

E RAVEA maere rahi ta te mau manu. Ua faahiahia te feia hamani manureva i te rere ohie o te mau manu. E maue vetahi mau manu e tausani kilometera na nia i te moana aore hoi to te reira e tapao itehia a tapae atu ai i to ratou iho â vahi.

Te tahi atu ravea faahiahia a te mau manu—te faaite â i te paari o Tei poiete ia ratou—o te neheneheraa ïa e faaiteite atu na roto i te mau taˈi e te mau himene. E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

Ia faaiteite atu te mau manu

E haamata vetahi mau huru manu i te faaiteite hou a haere mai ai i rapae i to ratou apu. Ei hiˈoraa, e ofaa te hoê salu ufa hoê huero i te mahana taitahi e tae atu ai i te vau huero. Ahiri hoê â oioiraa te tupuraa o te mau huero atoa, e pata ratou i te hoê roaraa e vau mahana. E faaruru ïa te salu ufa i te ohipa fifi e haapao i to ˈna mau fanauˈa oraora hoê hebedoma te paari a tamata atoa ˈi i te tamahanahana i te huero aitâ i pata ˈtura. Eita râ, e haere mai na fanauˈa atoa e vau i rapae i to ratou apu i te hoê roaraa e ono hora. E nafea te reira e tupu ai? Te hoê tumu rahi, ta te feia maimi i manaˈo, e faaiteite te mau fanauˈa i roto i te huero te tahi i te tahi i te hoê huru faanahoraa ia pata ratou fatata i te hoê â taime.

Ia paari te mau manu, e mea matauhia e o te oni o te mau huru manu te himene. E na reira iho â râ oia i te tau faaai no te tapao i ta ˈna tuhaa fenua aore ra no te aratai mai i te manu ufa. Ei auraa parau, e himene taa ê to te mau tausani huru manu, e na te reira e tauturu i te mau manu ufa ia ite i te mau manu oni o to ratou iho huru.

E himene te mau manu i te aahiata e te ahiahi iho â râ, e no te hoê tumu papu. Mea iti aˈe te mataˈi e te maniania o te haafifi i ta ratou himene i taua taime ra. Ua ite te feia maimi e e faaroo-maitai-hia te oto o te mau manu e 20 taime i te aahiata e i te ahiahi hau aˈe i te avatea.

Noa ˈtu e o te mau manu oni te himene pinepine roa, e faaoto te manu oni raua te manu ufa e rave rau huru taˈi, aore ra hio poto, mea taa ê te auraa. Ei hiˈoraa, e faaoto te manu rii parauhia pinson e iva taˈi taa ê. E faaoto oia i te hoê huru taˈi no te faaara no nia i te hoê ati na te reva—mai te hoê manu aaiora e marere ra—e e faaoto râ i te hoê taˈi taa ê no te faaara no nia i te hoê ati fatata na nia i te fenua.

Te hoê ô hau ê

E mea faahiahia mau te paari faataa-ê-na-hia o te mau manu. No nia râ i te mau ravea aparauraa, e mea faahiahia roa ˈtu â te mau taata. Ua hamani te Atua i te taata ma te ‘paari rahi aˈe i ta te mau manu o te reva nei,’ ta te Ioba 35:11 ïa e parau ra. O te mau taata anaˈe te nehenehe e faaite i te mau feruriraa e te mau manaˈo imi atâ e te fifi ma te reo e faatupuhia e te mau uaua paraparauraa i roto i te arapoa aore ra ma te aparaa rima.

Taa ê atu i te tahi mau mea ora poietehia, e au ra e ua fanauhia te mau aiû e te ravea no te haapii i te mau reo fifi. Te na ô ra te vea American Scientist i nia i te Internet e: “E imi te mau tamarii rii i te ravea no te haapii i te hoê reo noa ˈtu e eita to ratou mau metua e paraparau tia ˈtu ia ratou; e tae roa vetahi mau tamarii tariˈa turi i te hamani i to ratou iho reo aparaa rima mai te peu e aita ratou i haapiihia i te fare.”

E ô faahiahia mau no ǒ mai i te Atua ra te ravea no te faaite i to tatou mau manaˈo e huru aau ma te paraparau aore ra ma te reo aparaa rima. Te tahi ô hau ê atu râ i horoahia i te taata, o te ravea ïa no te aparau e te Atua na roto i te pure. Inaha, te ani maira te Atua ra o Iehova ia paraparau tatou ia ˈna. “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei,” ta te Parau a te Atua ïa, te Bibilia, e parau ra, “e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai.”—Philipi 4:6.

Ia faaruru tatou i te mau faaotiraa fifi, te hinaaro nei Iehova ia haafaufaa tatou i te paari e rave rahi ta ˈna i haapapai i roto i te Bibilia. E tauturu atoa oia ia tatou ia ite e nafea ia faaohipa i te mau aˈoraa e itehia i roto. “Te ere ra râ te hoê o outou i te [paari],” ta Iakobo ïa te taata papai Bibilia e parau ra, “e ani oia i te Atua ra, o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore; e e horoahia mai ta ˈna.”—Iakobo 1:5MN.

Mai te aha to oe huru?

Mai te aha to oe huru ia faaroo oe i te oto nehenehe o te hoê manu aore ra i te hoê aiû e haapii ra i te parau i ta ˈna mau parau matamua? Te ite ra anei oe i te paari o te Atua i roto i te mau mea o ta ˈna i hamani?

I muri aˈe i to ˈna feruriruriraa i to ˈna hamaniraahia, ua parau roa te papai salamo o Davida i te Atua e: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa, e Iehova, eita hoi e moe ia ˈu.” (Salamo 139:14) A hiˈopoa ˈi oe ma te mauruuru i te paari o te Atua ite-papu-hia i roto i te poieteraa, e rahi mau â to oe tiaturiraa i ta ˈna ravea no te horoa i te aratairaa papu.

[Parau iti faaôhia i te api 5]

E ô no ǒ mai i te Atua ra te ravea no te aparau

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 4]

© Dayton Wild/Visuals Unlimited