Eaha to roto?

Tapura tumu parau

No te aha outou e tavini ai i te Atua?

No te aha outou e tavini ai i te Atua?

No te aha outou e tavini ai i te Atua?

I te hoê taime, ua horoa te hoê arii e mǎtaˈu ra i te Atua i teie manaˈo paari na ta ˈna tamaiti: “Ia ite hua oe i te Atua o to metua nei, a haamori ai ia ˈna ma te aau mau, e ma te tia roa.” (Paraleipomeno 1, 28:9) Papu maitai, e hinaaro Iehova ia haamori ta ˈna mau tavini ia ˈna ma te aau mehara.

EI MAU Ite no Iehova, e farii iho â tatou e i te faataaraahia te mau tǎpǔ Bibilia no te taime matamua, ua î roa to tatou aau i te mauruuru. I te mau mahana atoa, ua haapii tatou i te hoê mea apî no nia i te mau opuaraa a te Atua. Rahi noa ˈtu â tatou i te haapii no nia ia Iehova, ua puai atu â to tatou hinaaro e haamori ia ˈna “ma te aau mau, e ma te tia roa.”

Mea rahi o tei riro mai ei Ite no Iehova o te tavini noa ra ia Iehova ma te oaoa rahi i te roaraa o to ratou oraraa. Ua haamata maitai te tahi mau Kerisetiano, a mairi ai râ te tau, ua moe ia ratou te mau tumu papu e turai ra ia ratou ia tavini i te Atua. Ua tupu anei te reira i nia ia outou? Mai te peu e e, eiaha e toaruaru. E nehenehe e noaa faahou mai te oaoa i erehia. Nafea?

A feruri maite i ta outou mau haamaitairaa

Na mua, a feruriruri i te mau haamaitairaa ta Iehova e horoa maira na outou i te mau mahana atoa. A feruri i te mau ô maitatai a Iehova: ta ˈna mau ohipa poieteraa huru rau—e fanaˈohia ra e te taatoaraa noa ˈtu eaha to ratou mau tupuraa i te pae faanavairaa faufaa aore ra totiare—ta ˈna mau pueraa maa e pape natura, te ea ta outou e fanaˈo ra, to outou ite i te parau mau Bibilia, e te mea faufaa roa ˈtu â, te pûpûraa oia i ta ˈna Tamaiti. Ua faaineine to ˈna pohe i te ravea ia tavini outou i te Atua ma te manaˈo haava mâ. (Ioane 3:16; Iakobo 1:17) E rahi noa ˈtu â outou i te feruriruri i te maitai o te Atua, e rahi noa atoa ˈtu â to outou mauruuru ia ˈna. I reira ïa to outou mafatu e turai ai ia outou ia tavini ia ˈna ma te mauruuru i te mau mea atoa ta ˈna i rave. Eita e ore e e haamata outou i te manaˈo faahou mai te papai salamo tei papai e: “E rave rahi, e tau Atua, e Iehova, te mau ohipa taa ê i ravehia e oe ra, e to oe ra manaˈo ia matou nei e ore e tia ia taio noa ˈtu i mua ia oe na . . . Eita râ e tia ia taio atu i te rahi.”—Salamo 40:5.

Na Davida i papai i teie mau parau, e ere to ˈna i te oraraa fifi ore. Ei taata apî, ua tapuni haere oia i te rahiraa o te taime a imi ai te arii ino ra o Saula e to ˈna mau tiai i te haapohe ia ˈna. (Samuela 1, 23:7, 8, 19-23) E mau paruparu atoa to Davida tei tia ia ˈna ia aro atu. Ua faˈi oia i te reira i roto i te Salamo 40: “Ua haaatihia hoi au e te ino e rave rahi; ua roohia vau i ta ˈu nei mau hara, e eita e tia ia nânâ noa ˈtu i nia ra; e rahi te reira i te io rouru i to ˈu nei upoo.” (Salamo 40:12) Oia, e mau fifi to Davida, aita râ oia i teimaha roa ino i te reira. Ua feruriruri oia i te mau ravea i haamaitai ai Iehova ia ˈna, noa ˈtu to ˈna mau fifi, e ua itea mai ia ˈna e ua hau aˈe taua mau haamaitairaa ra i to ˈna mau ati.

Ia ite outou e te teimaha ra outou i to outou iho mau fifi aore ra i te manaˈo hohonu e eita e maraa ia outou, e tano ia faaea rii e ia feruri maite i ta outou mau haamaitairaa, mai ia Davida. Eita e ore e ua turai te mauruuru no taua mau haamaitairaa ra ia outou ia pûpû ia outou na Iehova; e nehenehe atoa taua mau manaˈo ra e tauturu ia outou ia noaa faahou mai te oaoa i erehia e e tauturu ia outou ia tavini i te Atua ma te aau mehara.

E nehenehe te mau putuputuraa a te amuiraa e tauturu

Hau atu â i te feruriruri o tatou anaˈe i te maitai o Iehova, mea hinaarohia ia amui tatou e te mau hoa Kerisetiano. Mea faaitoito ia farerei tamau tatou i te mau tane, te mau vahine e te feia apî e here ra i te Atua e tei faaoti papu e tavini ia ˈna. E nehenehe to ratou hiˈoraa e faaitoito ia tatou ia haa ma te nephe taatoa i roto i te taviniraa a Iehova. E faaitoito atoa to tatou taeraa mai i te Piha a te Basileia ia ratou.

Parau mau, ia hoˈi tatou i te fare i muri aˈe i te hoê mahana ohipa teimaha aore ra ia toaruaru tatou no te tahi maˈi aore ra paruparu, e ere paha i te mea ohie ia manaˈo e haere i te hoê putuputuraa i te Piha a te Basileia. I taua mau taime ra, e tia ia tatou ia faaetaeta ia tatou, ‘na roto i te motoraa i to tatou tino,’ ei auraa parau, ia auraro tatou i te faaueraa e haaputuputu e te mau hoa Kerisetiano.—Korinetia 1, 9:26, 27; Hebera 10:23-25.

Ia titauhia ia na reira outou, e parau anei tatou e aita tatou e here mau ra ia Iehova? Eiaha roa ˈtu. Ua tia i te mau Kerisetiano paari no mutaa ihora, e here aueue ore hoi to ratou i te Atua, ia faaitoito hua no te rave i te hinaaro o te Atua. (Luka 13:24) O te aposetolo Paulo te hoê o taua mau Kerisetiano ra. Ua faataa roa oia i to ˈna mau manaˈo hohonu: “Ua ite hoi au e aore roa e mea maitai i vai i roto ia ˈu (i roto i tau tino nei,) o te hinaaro râ, te fatata nei ïa ia ˈu, area te rave i te mea maitai ra, aita ïa i itea ia ˈu. O te maitai hoi ta ˈu i hinaaro ra, aore ïa vau i rave: area te ino hinaaro-ore-hia e au ra, o ta ˈu ïa e rave nei.” (Roma 7:18, 19) E ua na ô oia i to Korinetia e: “Parau noâ hoi au i te evanelia, aita o ˈu arueraa: eita hoi au e tia ia ore . . . Te rave nei au i taua mea nei ma te aau tae, e utua ïa ta ˈu; i pûpûhia mai ia ˈu te tuuraa evanelia nei aita i tae tau aau, aita a ˈu utua.”—Korinetia 1, 9:16, 17.

Mai e rave rahi o tatou, e mau hinaaro hara to Paulo o te faataupupu ra i to ˈna hinaaro e rave i te mea maitai. Ua tinai rahi râ oia i taua mau hinaaro ra, e i te rahiraa o te taime, ua manuïa oia. Parau mau, aita o Paulo i rave i te reira maoti noa to ˈna puai. Ua papai oia e: “E tia ia ˈu te mau mea atoa nei [ia ˈna], tei tauturu mai ia ˈu ra.” (Philipi 4:13; MN) E horoa atoa Iehova, o tei tauturu ia Paulo, i te puai na outou no te rave i te mea tia mai te peu e e ani atu outou i ta ˈna tauturu. (Philipi 4:6, 7) No reira, a ‘aro maite atu no te faaroo,’ e e haamaitai mai Iehova ia outou.—Iuda 3, MN.

Eita outou e rave i teie aroraa o outou anaˈe. I roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, ua ineine te mau matahiapo Kerisetiano paari, o te faaitoito nei i roto i te ‘aroraa no te faaroo,’ i te tauturu ia outou. Ia ani outou i te tauturu i te hoê matahiapo, e tutava oia i te “haamahanahana ˈtu” ia outou. (Tesalonia 1, 5:14) Ta ˈna fa, o te riroraa ïa “mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra.”—Isaia 32:2.

‘E aroha te Atua,’ e te hinaaro ra oia ia haamori ta ˈna mau tavini ia ˈna ma te here. (Ioane 1, 4:8) Mai te peu e mea hinaarohia ia faaoraora faahou i to outou here i te Atua, a rave ïa i te mau taahiraa avae e tano no te na reira, mai tei faataahia i nia ˈtu. E oaoa outou ia na reira outou.