Când a fost distrus Ierusalimul antic? — Partea a II-a

Ce dezvăluie în realitate tăbliţele de lut?

Aceasta este a doua parte dintr-o serie de două articole ce apar consecutiv în Turnul de veghe şi în care sunt analizate în mod temeinic câteva întrebări privitoare la data primei distrugeri a Ierusalimului antic. Aceste articole prezintă informaţii cercetate cu atenţie şi răspunsuri bazate pe Biblie la întrebări care i-au pus în încurcătură pe unii cititori.

În prima parte s-au stabilit următoarele:

▪ Istoricii laici afirmă că Ierusalimul a fost distrus în 587 î.e.n. *

▪ Cronologia biblică arată că Ierusalimul a fost distrus în 607 î.e.n.

▪ Istoricii laici îşi bazează concluziile pe scrierile istoricilor clasici şi pe canonul lui Ptolemeu.

▪ Unele dintre scrierile istoricilor clasici conţin erori semnificative şi nu corespund întotdeauna cu însemnările de pe tăbliţele de lut. *

ÎN BIBLIE se spune că prizonierii iudei aveau să fie exilaţi în Babilon „până la împlinirea celor şaptezeci de ani“, şi aceasta „ca să fie împlinit cuvântul DOMNULUI rostit prin gura lui Ieremia“. Când au fost eliberaţi iudeii? În „cel dintâi an [de domnie] al lui Cirus, împăratul Persiei“ (2 Cronici 36:21, 22, Cornilescu, 1996). Atât istoria biblică, cât şi cea laică afirmă că exilul în Babilon s-a sfârşit după ce regele Cirus a cucerit Babilonul şi i-a eliberat pe iudei, care s-au întors la Ierusalim în 537 î.e.n. Întrucât Biblia spune în mod explicit că exilul a durat 70 de ani, acesta trebuie să fi început în anul 607 î.e.n.

Totuşi, majoritatea istoricilor plasează distrugerea Ierusalimului în 587 î.e.n., ceea ce ar însemna că exilul iudeilor a durat numai 50 de ani. Cum au ajuns ei la această concluzie? Istoricii îşi bazează calculele pe unele documente cuneiforme antice care oferă detalii despre Nebucadneţar al II-lea (Nabucodonosor al II-lea) şi succesorii lui.¹ Multe dintre aceste documente au fost scrise de oameni care au trăit în timpul sau în preajma perioadei când a fost distrus Ierusalimul. Dar cât de corecte sunt calculele care indică spre anul 587 î.e.n.? Ce dezvăluie în realitate aceste documente?

Pentru a răspunde la aceste întrebări, vom analiza trei categorii de documente pe care se bazează în general istoricii: 1) cronicile babiloniene,  2) tăbliţele cu informaţii comerciale şi 3) tăbliţele cu informaţii astronomice.

● Cronicile babiloniene

Ce sunt acestea? Cronicile babiloniene sunt o serie de tăbliţe în care sunt consemnate evenimente importante din istoria babiloniană.²

Ce spun specialiştii? Ronald Sack, un expert în documente cuneiforme, a declarat că aceste cronici oferă informaţii incomplete despre unele evenimente importante. * El a scris că istoricii trebuie să examineze „surse secundare . . . dacă vor să afle ce s-a întâmplat în realitate“.

Ce dezvăluie documentele? În istoria consemnată în cronicile babiloniene există lacune.³ (Vezi  chenarul de mai jos.) Se naşte, în mod logic, întrebarea: Cât de demne de încredere sunt concluziile bazate pe astfel de informaţii incomplete?

● Tăbliţele cu informaţii comerciale

Ce sunt acestea? Cele mai multe tăbliţe de acest fel din perioada neobabiloniană sunt chitanţe legale. Tăbliţele erau inscripţionate cu ziua, luna şi anul de domnie al regelui în exerciţiu. De exemplu, pe o tăbliţă se spune că o anumită tranzacţie a avut loc în luna „nisan, ziua a 27-a, anul al 11-lea al lui Nebucadreţar [cunoscut şi ca Nebucadneţar al II-lea], regele Babilonului“.⁴

Când regele murea sau era înlăturat şi un nou rege venea la putere, lunile rămase din acel an de domnie reprezentau anul urcării pe tron a noului conducător. *⁵ Cu alte cuvinte, tranziţia de la un rege la altul avea loc în acelaşi an din calendarul babilonian. Astfel, tăbliţele din anul urcării pe tron a noului conducător ar trebui să fie inscripţionate în mod logic cu una dintre lunile de după ultima lună a fostului rege.

Ce spun specialiştii? Ronald Sack a examinat mai multe tăbliţe cu informaţii comerciale din perioada neobabiloniană. În 1972, Sack a scris că unele texte nepublicate, care se găsesc la British Museum şi care i-au fost puse la dispoziţie, „schimbă complet“ concluziile anterioare în  legătură cu tranziţia de putere între Nebucadneţar al II-lea şi fiul său Amel-Marduk (cunoscut şi ca Evil-Merodac).⁶ În ce fel? Sack ştia că în tăbliţe se spune despre Nebucadneţar al II-lea că încă domnea în a şasea lună din ultimul său an de domnie (al 43-lea). Însă tăbliţele descifrate recent care datează din anul urcării pe tron a următorului rege, Amel-Marduk, erau inscripţionate cu lunile a patra şi a cincea ale anului despre care se credea că era acelaşi cu ultimul an al lui Nebucadneţar al II-lea.⁷ Evident, exista o neconcordanţă.

Ce dezvăluie documentele? Există şi alte neconcordanţe privitoare la tranziţia de la un rege la altul. De exemplu, un document arată că Nebucadneţar al II-lea încă domnea în a zecea sa lună, la şase luni după ce se presupune că succesorul său a început să domnească.⁸ O neconcordanţă similară există şi în legătură cu tranziţia de putere între Amel-Marduk şi succesorul său, Neriglissar.⁹

De ce sunt importante aceste neconcordanţe? După cum s-a menţionat mai devreme, lacunele din istoria consemnată în cronicile babiloniene sugerează că s-ar putea să nu existe continuitate în cronologia prezentată în aceste documente.¹⁰ Există oare posibilitatea ca şi alţi conducători să fi domnit în perioadele dintre aceşti regi? În acest caz, înseamnă că perioada neobabiloniană trebuie să fi fost mai lungă. Aşadar, nici cronicile babiloniene, nici tăbliţele cu informaţii comerciale nu oferă o bază pentru a stabili cu certitudine că Ierusalimul a fost distrus în 587 î.e.n. *

● Tăbliţele cu informaţii astronomice

Ce sunt acestea? Sunt tăbliţe cuneiforme ce conţin descrieri ale poziţiilor soarelui, lunii, planetelor şi stelelor, alături de informaţii cu caracter istoric, cum ar fi anul de domnie al unui anumit rege. De exemplu, în jurnalul astronomic de mai jos este înregistrată o eclipsă de lună care a avut loc în prima lună din primul an de domnie al regelui Mukin-zeri.¹¹

Ce spun specialiştii? Specialiştii sunt de părere că babilonienii au conceput tabele şi diagrame complexe pentru a prezice momentul cel mai probabil când urmau să aibă loc eclipse.¹²

Dar este posibil ca babilonienii să fi calculat retrospectiv datele la care avuseseră loc eclipse? Profesorul John Steele spune: „Este posibil ca unele dintre primele predicţii să fi fost făcute în momentul elaborării textului prin calcule retrospective realizate cu ajutorul diagramelor“ (sublinierea noastră).¹³ Profesorul David Brown,  care consideră că diagramele astronomice conţineau predicţii făcute cu puţin timp înainte de evenimentele consemnate, recunoaşte că este posibil ca unele dintre acestea să fi fost „calcule retroactive făcute de scribi în secolul al IV-lea î.e.n. şi în secolele ce au urmat“.¹⁴ În cazul în care aceste predicţii sunt de fapt calcule retroactive, putem oare să le considerăm cu totul demne de încredere dacă nu sunt sprijinite şi de alte dovezi?

Chiar dacă o eclipsă a avut loc într-adevăr la o anumită dată, înseamnă oare că informaţiile istorice pe care scriitorul tăbliţei le atribuie acelei date sunt exacte? Nu neapărat. Eruditul Robartus van der Spek explică: „Scriitorii tăbliţelor au fost astrologi, nu istorici“. El spune că pasajele cu informaţii istorice de pe aceste tăbliţe sunt „mai mult sau mai puţin întâmplătoare“ şi avertizează că astfel de informaţii trebuie „folosite cu prudenţă“.¹⁵

Ce dezvăluie documentele? Să analizăm tăbliţa numită VAT 4956. Pe primul rând al acestei tăbliţe citim: „Anul al 37-lea al lui Nebucadneţar, regele Babilonului“.¹⁶ În continuare sunt oferite descrieri detaliate ale poziţiei lunii şi planetelor în raport cu diferite stele şi constelaţii. Este menţionată şi o eclipsă de lună. Erudiţii sunt de părere că toate aceste poziţii corespund anului 568/567 î.e.n., ceea ce ar însemna că al 18-lea an al lui Nebucadneţar al II-lea, anul când el a distrus Ierusalimul, este 587 î.e.n. Dar indică aceste consemnări astronomice în mod incontestabil numai spre anul 568/567 î.e.n.?

Tăbliţa menţionează o eclipsă de lună despre care s-a calculat că a avut loc în a 15-a zi a lunii a treia (simanu) din calendarul babilonian. Este adevărat că în această lună din anul 568 î.e.n. — în 4 iulie, conform calendarului iulian — a avut loc o eclipsă de lună. Totuşi, a mai existat o eclipsă care a avut loc cu 20 de ani mai devreme, în 15 iulie 588 î.e.n.¹⁷

Dacă anul 588 î.e.n. marchează al 37-lea an al lui Nebucadneţar al II-lea, atunci al 18-lea an al acestui rege ar fi 607 î.e.n. — exact anul indicat de cronologia biblică pentru distrugerea Ierusalimului! (Vezi  axa timpului de mai jos.) Dar oferă VAT 4956 şi alte dovezi în sprijinul anului 607 î.e.n.?

Pe lângă eclipsa menţionată mai devreme, pe tăbliţă mai apar 13 serii de observaţii lunare şi 15 observaţii planetare. Acestea descriu poziţia lunii sau a planetelor în raport cu anumite stele sau constelaţii.¹⁸ Sunt menţionate, de asemenea, opt intervale de timp între răsăriturile şi apusurile soarelui şi ale lunii.^18a

Având în vedere că poziţiile lunii sunt mai sigure, cercetătorii au analizat cu atenţie aceste 13 serii de poziţii ale lunii menţionate în VAT 4956. Ei au analizat datele cu ajutorul unui program computerizat capabil să indice poziţia corpurilor cereşti la o anumită dată din trecut.¹⁹ Ce s-a descoperit în urma acestei analize? În  vreme ce nu toate seriile de poziţii ale lunii au corespuns anului 568/567 î.e.n., toate cele 13 serii au corespuns poziţiilor calculate pentru 20 de ani mai devreme, adică pentru anul 588/587 î.e.n.

Unul dintre locurile în care observaţiile lunare corespund anului 588 î.e.n. chiar mai bine decât anului 568 î.e.n. este marcat pe tăbliţa reprodusă pe aceste pagini. Pe rândul al treilea al acestei tăbliţe putem citi că luna se afla într-o anumită poziţie în „noaptea de 9 [nisanu]“. Totuşi, erudiţii care au datat iniţial acest eveniment în 568 î.e.n. (anul astronomic -567) au recunoscut că, în 568 î.e.n., luna se afla în acea poziţie în „8 nisanu, nu în 9“. Pentru a susţine datarea tăbliţei în 568 î.e.n., ei au presupus că scribul a greşit, scriind „9“ în loc de „8“.²⁰ Însă poziţia lunii de pe rândul al treilea corespunde exact datei de 9 nisanu 588 î.e.n.²¹

Este cert că o mare parte din informaţiile astronomice menţionate în VAT 4956 corespund anului 588 î.e.n., arătând că acesta a fost al 37-lea an al lui Nebucadneţar al II-lea. Iar acest lucru vine în sprijinul afirmaţiei că distrugerea Ierusalimului a avut loc în anul 607 î.e.n., exact aşa cum indică Biblia.

Ce motive avem să ne încredem în Biblie?

În prezent, majoritatea istoricilor laici sunt de părere că Ierusalimul a fost distrus în 587 î.e.n. Totuşi, scriitorii biblici Ieremia şi Daniel spun în mod explicit că iudeii au fost în exil 70 de ani, nu 50 (Ieremia 25:1, 2, 11; 29:10; Daniel 9:2). Aceste declaraţii indică în mod clar că Ierusalimul a fost distrus în 607 î.e.n. După cum s-a arătat mai sus, această concluzie se sprijină şi pe unele dovezi laice.

Specialiştii laici au pus de multe ori la îndoială exactitatea Bibliei. Însă, când au fost descoperite mai multe dovezi, Biblia a dovedit în repetate rânduri că are dreptate. * Cei care se încred în Biblie au motive întemeiate să facă acest lucru. Ei îşi bazează opiniile pe dovezile care arată că Biblia este exactă din punct de vedere istoric, ştiinţific şi profetic. Aceste dovezi îi determină să creadă declaraţia Bibliei că este Cuvântul inspirat al lui Dumnezeu (2 Timotei 3:16). De ce nu aţi cerceta personal aceste dovezi? S-ar putea să ajungeţi la aceeaşi concluzie.

[Note de subsol]

[Chenarul/Tabelul de la pagina 23]

 (Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

CRONICILE BABILONIENE — O ISTORIE CU LACUNE

Cronicile babiloniene oferă informaţii doar pentru 35 de ani din perioada neobabiloniană, despre care se crede că a durat aproximativ 88 de ani.

AN NEMENŢIONAT ÎN CRONICI

AN MENŢIONAT ÎN CRONICI

BM 21901

BM 21946

BM 35382

PERIOADA NEOBABILONIANĂ

PERŞI

Nabopolassar

Nebucadneţar II

Amel-Marduk

Nabonid

Neriglissar

Labaşi-Marduk

BM 25127

BM 22047

BM 25124

[Provenienţa fotografiilor]

BM 21901 şi BM 35382: Fotografie obţinută prin amabilitatea British Museum; BM 21946: Copyright British Museum; BM 22047, 25124, 25127: © The Trustees of the British Museum

[Chenarul/Fotografia de la pagina 24]

JURNALUL ASTRONOMIC BM 32238

Pe această tăbliţă sunt consemnate eclipse de lună. Însă tăbliţa a fost scrisă abia după ultima eclipsă, care a avut loc la aproximativ 400 de ani de la prima. Deoarece nu a observat personal toate acele evenimente, scribul a făcut probabil calcule matematice pentru a stabili când au avut loc eclipsele anterioare. Dacă nu există nicio dovadă suplimentară care să confirme concluziile sale, aceste calcule s-ar putea să nu constituie o sursă de informaţii cronologice demne de încredere.

[Provenienţa fotografiei]

© The Trustees of the British Museum

 [Chenarul/Fotografiile de la paginile 26, 27]

CE SPUNE ÎN REALITATE VAT 4956?

De ce există o controversă cu privire la acest document? Al treilea rând de pe tăbliţă spune că în „noaptea de 9“ din prima lună (nisanu/nisan), „luna a stat la un cot în faţa lui ß Virginis [Beta Virginis]“. Totuşi, în 1915, Paul Neugebauer şi Ernst Weidner au scris referitor la anul 568 î.e.n. (care ar sugera că distrugerea Ierusalimului a avut loc în 587 î.e.n.) că „luna a stat la un cot în faţa acestei stele în data de 8 nisan, nu în 9 nisan“ (sublinierea noastră). Însă această poziţie a lunii corespunde exact datei de 9 nisan 588 î.e.n., care indică spre anul 607 î.e.n.

A fost ziua a 9-a sau a 8-a?

1) Aşa cum se observă în fotografia alăturată, simbolul akkadian pentru cifra 9 se vede clar.

2) Când au transliterat acest text cuneiform, Neugebauer şi Weidner au schimbat „9“ cu „8“.

3) Numai nota de subsol menţionează că în textul original era „9“.

4) Ei au pus „8“ chiar şi în traducerea lor în germană.

5) În 1988, Abraham Sachs şi Hermann Hunger au publicat textul aşa cum este scris în realitate, cu „9“.

6) Totuşi, ei păstrează schimbarea în traducerea lor în engleză, spunând că „a 9-a“ este o „greşeală, în loc de a 8-a“.

[Provenienţa fotografiilor]

bpk / Vorderasiatisches Museum, SMB / Olaf M. Teßmer

 [Chenarul de la pagina 28]

Note pentru articolul „Când a fost distrus Ierusalimul antic? — Partea a II-a“

1. Scrierea cuneiformă este o scriere cu semne în formă triunghiulară. Ea era realizată de un scrib care imprima diferite semne pe suprafaţa moale a unei tăbliţe de lut folosind un stil cu vârf ascuţit, în formă triunghiulară.

2. Assyrian and Babylonian Chronicles, de A. K. Grayson, publicată în 1975, retipărită în 2000, pagina 8.

3. Perioada neobabiloniană a început în secolul al VII-lea î.e.n., când la conducerea Imperiului Babilonian se afla dinastia regilor caldeeni. Primul rege a fost Nabopolassar, tatăl lui Nebucadneţar al II-lea. Această perioadă s-a încheiat în 539 î.e.n., când ultimul rege, Nabonid, a fost detronat de regele persan Cirus.

4. Neo-Babylonian Business and Administrative Documents, de Ellen Whitley Moore, publicată în 1935, pagina 33.

5. Archimedes, Volume 4, New Studies in the History and Philosophy of Science and Technology, „Observations and Predictions of Eclipse Times by Early Astronomers“, de John M. Steele, publicată în 2000, pagina 36.

6. Amel-Marduk 562-560 B.C.—A Study Based on Cuneiform, Old Testament, Greek, Latin and Rabbinical Sources. With Plates, de Ronald H. Sack, publicată în 1972, pagina 3.

7. Tăbliţele BM 80920 şi BM 58872 sunt inscripţionate cu luna a patra şi a cincea a anului urcării pe tron a lui Evil-Merodac. Ele au fost publicate de Sack în Amel-Marduk 562-560 B.C.—A Study Based on Cuneiform, Old Testament, Greek, Latin and Rabbinical Sources. With Plates, paginile 3, 90, 106.

8. Tăbliţa de la British Museum (BM 55806) este inscripţionată cu luna a zecea din al 43-lea an.

9. Tăbliţele BM 75106 şi BM 61325 sunt inscripţionate cu lunile a şaptea şi a zecea din anul considerat a fi ultimul (al doilea) an de domnie al regelui în exerciţiu Evil-Merodac. Însă tăbliţa BM 75489 este inscripţionată cu luna a doua din anul urcării pe tron a lui Neriglissar, succesorul său. —Catalogue of the Babylonian Tablets in the British Museum, volumul VIII, (Tăbliţele de la Sippar 3), de Erle Leichty, J. J. Finkelstein şi C.B.F. Walker, publicată în 1988, paginile 25, 35.

Catalogue of the Babylonian Tablets in the British Museum, volumul VII, (Tăbliţele de la Sippar 2), de Erle Leichty şi A. K. Grayson, publicată în 1987, pagina 36.

Neriglissar—King of Babylon, de Ronald H. Sack, publicată în 1994, pagina 232. Luna menţionată pe tăbliţă este ajaru (luna a doua).

10. Să analizăm exemplul lui Neriglissar. O inscripţie referitoare la acest rege spune că el era „fiul lui Bel-şum-işkun“, care este numit „regele Babilonului“ (sublinierea noastră). O altă inscripţie îl numeşte pe Bel-şum-işkun „prinţul înţelept“. Cuvântul din original redat prin „prinţ“, rubû, este un titlu care înseamnă şi „rege, conducător“. Întrucât există o neconcordanţă evidentă între domnia lui Neriglissar şi cea a presupusului său predecesor, Amel-Marduk, este oare posibil ca Bel-şum-işkun, acest „rege al Babilonului“, să fi domnit în intervalul dintre cei doi? Profesorul R. P. Dougherty a afirmat: „Dovada că Neriglissar era de origine nobilă nu poate fi ignorată“. —Nabonidus and Belshazzar—A Study of the Closing Events of the Neo-Babylonian Empire, de Raymond P. Dougherty, publicată în 1929, pagina 61.

11. Astronomical Diaries and Related Texts From Babylonia, volumul V, editată de Hermann Hunger, publicată în 2001, paginile 2, 3.

12. Journal of Cuneiform Studies, volumul 2, Nr. 4, 1948, „A Classification of the Babylonian Astronomical Tablets of the Seleucid Period“, de A. Sachs, paginile 282, 283.

13. Astronomical Diaries and Related Texts From Babylonia, volumul V, pagina 391.

14. Mesopotamian Planetary Astronomy-Astrology, de David Brown, publicată în 2000, paginile 164, 201, 202.

15. Bibliotheca Orientalis, volumul 50, N° 1/2, Januari-Maart, 1993, “The Astronomical Diaries as a Source for Achaemenid and Seleucid History”, de R. J. van der Spek, paginile 94, 102.

16. Astronomical Diaries and Related Texts From Babylonia, volumul I, de Abraham J. Sachs, finalizată şi editată de Hermann Hunger, publicată în 1988, pagina 47.

17. Babylonian Eclipse Observations From 750 BC to 1 BC, de Peter J. Huber şi Salvo De Meis, publicată în 2004, pagina 186. Potrivit cu VAT 4956, această eclipsă a avut loc în a 15-a zi din a treia lună a calendarului babilonian, fapt ce sugerează că luna simanu a început cu 15 zile înainte. Dacă această eclipsă a avut loc pe 15 iulie 588 î.e.n., potrivit calendarului iulian, atunci prima zi a lunii simanu ar fi 30 iunie/1 iulie 588 î.e.n. Prin urmare, noul an ar fi început cu două luni înainte, în 2/3 mai, cu prima lună din calendarul babilonian (nisanu). Deşi, în mod normal, anul în care a avut loc această eclipsă ar fi început în 3/4 aprilie, VAT 4956 spune în rândul al 6-lea că o lună suplimentară a fost adăugată (intercalată) după a 12-a (ultima) lună (addaru) din anul precedent. (Tăbliţa spune: „a 8-a a lunii XII₂ [XIII]“.) Prin urmare, acest lucru a făcut ca noul an să nu înceapă înainte de 2/3 mai. Astfel, data acestei eclipse din 588 î.e.n. se potriveşte bine cu data de pe tăbliţă.

18. Potrivit cu Berichte über die Verhandlungen der Königl. Sächsischen Gesellschaft der Wissenschaften zu Leipzig, volumul 67, 1 mai 1915, articolul „Ein astronomischer Beobachtungstext aus dem 37. Jahre Nebukadnezars II“, de Paul V. Neugebauer şi Ernst F. Weidner, paginile 67–76, există 13 serii de observaţii în care luna este descrisă în raport cu o anumită stea sau constelaţie. Ei mai enumeră 15 serii de observaţii planetare (paginile 72–76). Deşi semnul cuneiform pentru lună este foarte clar, unele semne pentru numele planetelor şi pentru poziţiile lor nu sunt clare (Mesopotamian Planetary Astronomy—Astrology, de David Brown, publicată în 2000, paginile 53–57). De aceea, aceste observaţii planetare sunt supuse speculaţiilor şi interpretărilor. Întrucât traiectoria lunii poate fi urmărită cu uşurinţă, poziţiile celorlalte corpuri cereşti menţionate pe VAT 4956 şi puse în legătură cu luna pot fi identificate, iar poziţiile lor pot fi datate cu o exactitate destul de mare.

18a. Aceste intervale de timp („trei din lună“) constituie timpul măsurat, de exemplu, de la apusul soarelui până la apusul lunii în prima zi a lunii şi pe parcursul altor două perioade de mai târziu ale lunii. Specialiştii au pus în legătură aceste măsurători cu unele date calendaristice („The Earliest Datable Observation of the Aurora Borealis“, de F. R. Stephenson şi David M. Willis, în Under One Sky—Astronomy and Mathematics in the Ancient Near East, editată de John M. Steele şi Annette Imhausen, publicată în 2002, paginile 420–428). Pentru a măsura această perioadă, observatorii din Antichitate aveau nevoie de un fel de ceas. Însă astfel de măsurători nu erau demne de încredere (Archimedes, Volume 4, New Studies in the History and Philosophy of Science and Technology, „Observations and Predictions of Eclipse Times by Early Astronomers“, de John M. Steele, publicată în 2000, paginile 65, 66). Pe de altă parte, poziţia lunii în raport cu alte corpuri cereşti era calculată cu mai multă exactitate.

19. Această analiză a fost făcută cu un program computerizat folosit în astronomie, numit TheSky6™. La această analiză a fost folosită şi versiunea completă a programului computerizat gratuit Cartes du Ciel/Sky Charts (CDC) şi, de asemenea, un convertor de date furnizat de U.S. Naval Observatory. Întrucât semnele cuneiforme pentru multe dintre poziţiile planetelor sunt supuse speculaţiilor şi interpretărilor, poziţiile respective n-au fost folosite în cadrul acestui studiu pentru identificarea anului la care se referă acest jurnal astronomic.

20. Berichte über die Verhandlungen der Königl. Sächsischen Gesellschaft der Wissenschaften zu Leipzig; volumul 67; 1 mai 1915; “Ein astronomischer Beobachtungstext aus dem 37. Jahre Nebukadnezars II, (-567/66)“, de Paul V. Neugebauer şi Ernst F. Weidner, pagina 41.

21. VAT 4956 spune pe rândul al treilea: „Luna a stat la un cot [sau 2 grade] în faţa lui ß Virginis“. Analiza menţionată anterior concluziona că pe 9 nisanu luna se afla la 2°04ʹ în faţa stelei ß Virginis şi la 0° sub ea. Aceasta a fost considerată o potrivire exactă.

[Tabelul de la pagina 25]

 (Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

POTRIVIT CU VAT 4956, CARE A FOST ANUL DISTRUGERII IERUSALIMULUI: 587 Î.E.N. SAU 607 Î.E.N.?

◼ Această tăbliţă descrie unele evenimente astronomice care au avut loc în al 37-lea an de domnie al regelui Nebucadneţar al II-lea.

◼ Nebucadneţar al II-lea a distrus Ierusalimul în al 18-lea an de domnie (Ieremia 32:1).

Dacă al 37-lea an al lui Nebucadneţar a fost 568 î.e.n., atunci Ierusalimul a fost distrus în 587 î.e.n.

610 î.e.n.

600

590

580

570

560

Dacă al 37-lea an a fost 588 î.e.n.,atunci Ierusalimul a fost distrus în 607 î.e.n., data indicată de cronologia biblică.

◼ VAT 4956 indică în mod mai convingător spre anul 607 î.e.n.

[Provenienţa fotografiei de la pagina 22]

Fotografie obţinută prin amabilitatea British Museum