Salt la conţinut

Salt la cuprins

V-aţi întrebat?

V-aţi întrebat?

V-aţi întrebat?

La ce s-a gândit apostolul Pavel când a scris despre „o procesiune triumfală“?

▪ Pavel a spus: „Dumnezeu . . . ne conduce întotdeauna într-o procesiune triumfală alături de Cristos şi, . . . prin noi, face să se răspândească în orice loc mireasma cunoştinţei despre el! Căci pentru Dumnezeu noi suntem o mireasmă plăcută a lui Cristos şi printre cei ce sunt salvaţi, şi printre cei ce pier: pentru aceştia din urmă, o mireasmă de la moarte spre moarte, pentru ceilalţi o mireasmă de la viaţă spre viaţă“ (2 Corinteni 2:14–16).

Apostolul s-a referit aici la obiceiul romanilor de a organiza o procesiune în onoarea unui general, care repurtase o victorie asupra duşmanilor Statului. Cu ocazia acestui eveniment, în timp ce mulţimile îl aclamau pe general şi armata lui, prada şi prizonierii de război erau purtaţi în văzul tuturor, iar taurii erau duşi spre locul de sacrificiu. La sfârşitul procesiunii, taurii erau sacrificaţi, iar mulţi prizonieri, după cât se pare, executaţi.

Metafora „o mireasmă plăcută a lui Cristos“, ce semnifică viaţă pentru unii şi moarte pentru alţii, este inspirată, „probabil, din ritualul roman de a arde tămâie pe parcursul procesiunii“, afirmă The International Standard Bible Encyclopedia. „Mireasma, simbolizând triumful învingătorilor, le amintea prizonierilor de execuţia care îi aştepta.“ *

Ce erau „locurile înalte“ menţionate frecvent în Scripturile ebraice?

▪ Înainte ca israeliţii să intre în Ţara Promisă, Iehova le-a poruncit să distrugă toate locurile de închinare ale canaaniţilor ce locuiau în ea: „Să le distrugeţi toate chipurile de piatră, să le distrugeţi toate chipurile de metal turnat şi să le pustiiţi toate locurile sacre de pe înălţimi“ (Numerele 33:52). Se pare că aceste centre ale închinării false se aflau în aer liber, pe vârful dealurilor, sau erau platforme construite în diverse locuri, sub copaci ori în oraşe (1 Regi 14:23; 2 Regi 17:29; Ezechiel 6:3). Erau prevăzute cu altare, coloane sau stâlpi sacri, idoli, altare pentru tămâie şi alte obiecte de cult.

Înainte de a construi templul din Ierusalim, israeliţii îi aduceau închinare lui Iehova în locuri aprobate de el, numite în Scripturi locuri înalte. De exemplu, Samuel, un profet al lui Dumnezeu, aducea jertfe în „locul înalt“ dintr-un oraş aflat în ţinutul Ţufului (1 Samuel 9:11–14). Însă după construirea templului, unii regi fideli lui Iehova au încercat să cureţe ţara de „locurile înalte“ (2 Regi 21:3; 23:5–8, 15–20; 2 Cronici 17:1, 6).

[Notă de subsol]

^ par. 5 Pentru a afla semnificaţia spirituală a ilustrării lui Pavel, vezi Turnul de veghe din 15 februarie 1996, pagina 30.

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Basorelief înfăţişând o procesiune triumfală romană, secolul al II-lea e.n.

[Provenienţa fotografiei]

Fotografie, prin amabilitatea British Museum

[Legenda fotografiei de la pagina 23]

Ruine ale unor coloane sacre din Ghezer