Salt la conţinut

Salt la cuprins

Drum bun, păsări călătoare!

Drum bun, păsări călătoare!

Drum bun, păsări călătoare!

ERA o seară răcoroasă de toamnă, iar întunericul se lăsa încet peste împrejurimi. Deodată, liniştea serii a fost spulberată de ţipetele unui cârd de gâşte sălbatice, care a apărut ca din senin. Cu bătăi de aripi puternice, dar elegante, vreo 20 de înaripate s-au aliniat, formând un V uriaş. Una dintre gâşte s-a înclinat graţios spre stânga şi a trecut în spatele grupului. Această scenă mi-a stârnit curiozitatea: De ce zboară gâştele în formaţie de V? Şi încotro se îndreaptă ele?

Gâsca este o pasăre de apă, înrudită cu raţa şi lebăda. Este întâlnită cel mai des în Asia, Europa şi America de Nord. Pe glob, există circa 40 de specii de gâşte, însă gâsca de Canada, cu gâtul lung şi negru împodobit cu un petic alb, este una dintre cele mai cunoscute. Masculii adulţi din subspecia gâştei de Canada uriaşe pot cântări până la 8 kg şi pot avea o anvergură a aripilor de 2 m! Aceste gâşte îşi petrec vara în îndepărtata Alaskă şi în nordul Canadei, după care migrează spre sud, până în Mexic, pentru a ierna.

Perioada migrării este decisivă pentru gâşte. Dacă ajung în nord prea devreme, vor găsi apa îngheţată şi foarte puţină vegetaţie. Prin urmare, gâştele de Canada înaintează spre nord odată cu încălzirea vremii. Când ajung la destinaţie, fiecare pereche de gâşte îşi stabileşte locul de cuibărit.

Zburând în formaţie de V, gâştele pot urmări ce fac suratele lor şi pot reacţiona imediat când pasărea din frunte schimbă direcţia, viteza sau altitudinea. În plus, potrivit unor specialişti în domeniu, curenţii de aer produşi de pasărea care zboară în frunte le uşurează zborul celorlalte păsări din cârd, reducând turbulenţele de aer. Indiferent dacă este sau nu aşa, se pare că mai multe familii se grupează, de obicei, într-un cârd migrator, în care adulţii preiau pe rând conducerea.

De cele mai multe ori, gâştele de Canada, cuibăresc în acelaşi loc an de an. Cuibul este construit din materiale simple, precum vreascuri, ierburi şi muşchi. Gâştele formează perechi pe viaţă. Dacă unul dintre cei doi moare, celălalt poate accepta alt partener. Însă, de obicei, el rămâne singur.

Femela depune patru până la opt ouă, pe care le cloceşte timp de aproximativ 28 de zile. Gâştele sunt părinţi deosebit de grijulii. În caz de pericol, ele pot deveni foarte agresive. Aripile lor sunt arme puternice împotriva duşmanilor.

Puii încep să comunice încă dinainte de a ieşi din găoace. Sunetele scoase de ei pot varia de la cele ascuţite (exprimând mulţumire) până la cele de nemulţumire. Adulţii folosesc şi ei o mulţime de sunete pentru a comunica între ei sau cu puii lor. De fapt, cercetătorii au identificat cel puţin 13 sunete produse de gâştele de Canada.

Gâştele demonstrează, într-adevăr, că sunt „înţelepte din instinct“ (Proverbele 30:24NW). Cu certitudine că meritul îi revine lui Iehova Dumnezeu, Cel care a creat toate lucrurile, inclusiv păsările cerului. — Psalmul 104:24.

[Chenarul/Fotografiile de la pagina 17]

Ştiaţi că. . .

● imediat ce ies din ou, puii părăsesc pentru totdeauna cuibul împreună cu părinţii lor şi că familiile rămân de obicei împreună?

● în perioada de migraţie, gâsca de India zboară peste muntele Everest, care are o înălţime de aproape 8 900 m?

● unele specii de gâşte pot zbura fără oprire până la 1 600 km?

● la aceeaşi viteză cu care zboară o gâscă singură, cele care zboară în cârd dau mai puţin din aripi şi, prin urmare, se produce o încetinire a bătăilor inimii?

[Provenienţa fotografiei]

Stânga, sus: U.S. Fish & Wildlife Service, Washington, D.C./Duane C. Anderson

[Provenienţa fotografiei de la pagina 16]

Gâşte în zbor: © Tom Brakefield/CORBIS