Lumea în obiectiv

„Bug“ costisitor

Inginerii informaticieni au răsuflat uşuraţi când majoritatea sistemelor de calcul au trecut cu bine de la 1999 la 2000. Anumiţi analişti preziseseră că multe programe de calculator, care nu reuşeau să facă diferenţă între 1900 şi 2000 din cauza tehnicii de programare prin care s-⁠au omis primele două cifre ale datei anilor, aveau să cadă şi să cauzeze tot felul de disfuncţii (vezi ediţia din 8 februarie 1999 a revistei Treziţi-⁠vă!, paginile 21–23). Pentru a preveni acest lucru, programatorii s-⁠au străduit să repare sistemele defectuoase înainte de data fatidică. Cât au costat aceste operaţiuni? Potrivit unui articol publicat în cotidianul francez Le Monde, grupul Gartner estimează cheltuielile „între 300 şi 600 de miliarde de dolari la nivel mondial“. Statele Unite au cheltuit aproximativ 100 de miliarde de dolari, iar Franţa 20 de miliarde. Făcând o comparaţie, războiul din Golf a costat forţele aliate „între 46 şi 60 de miliarde de dolari“. Totuşi, „istoria se va repeta . . . pentru că vor apărea o sumedenie de noi probleme legate de cifre de care să ne îngrijorăm“, se afirmă în The Wall Street Journal. Din fericire, „probabil că nici una dintre aceste probleme nu va fi de proporţiile celei cauzate de «Year 2000 Bug»“.

Probleme legate de parole

Uitarea parolelor costă firmele din Statele Unite milioane de dolari anual din cauza productivităţii pierdute şi a necesităţii asistenţei tehnice. „În urmă cu douăzeci de ani, oamenii trebuiau să-⁠şi amintească doar numărul pe baza căruia puteau primi ajutorul social şi, probabil, unu sau două numere de telefon“, precizează The New York Times. Acum însă, folosirea parolelor pentru a avea acces la fişierele calculatorului şi la serviciile e-⁠mail de la locul de muncă a devenit un mod de viaţă pentru multe persoane. De fapt, nu este ceva neobişnuit ca oamenii să ajungă să aibă zeci de parole, coduri de acces şi coduri personale. Se spune că un administrator de reţea foloseşte 129 de parole. Prin urmare, unele companii înlocuiesc sistemele bazate pe parolă cu scanere de amprentă digitală şi cu alte dispozitive de securitate de înaltă tehnologie.

Furia şi inima

„Persoanele irascibile [sunt] de aproape trei ori mai predispuse să facă infarct decât cele care nu se înfurie uşor“, se afirmă într-⁠un articol publicat în ziarul Globe and Mail. Aproape 13 000 de oameni au participat la un studiu de evaluare a riscului apariţiei unei boli cardiace, studiu ce a durat şase ani. La începutul studiului, nici un subiect nu avea vreo boală cardiacă. Fiecărei persoane i se puneau câteva întrebări. În funcţie de răspunsuri, persoana era catalogată ca având un indice scăzut, mediu sau ridicat de înfuriere. În perioada de şase ani cât a durat studiul, 256 au făcut infarct. Studiul a revelat că, în cazul celor catalogaţi ca având un indice mediu de înfuriere, riscul de a avea probleme cu inima era cu 35 la sută mai mare. Autoarea şi conducătoarea studiului, dr. Janice Williams, de la Universitatea din Carolina de Nord, afirmă: „Furia poate duce la infarct, îndeosebi în rândul bărbaţilor şi al femeilor de vârstă mijlocie a căror tensiune arterială este normală“. Prin urmare, cercetătorii le recomandă oamenilor care se înfurie repede să se gândească la unele metode de reducere a stresului.

Informaţii de ultimă oră cu privire la fumat

„După ce, vreme de un secol, fumatul ţigărilor a atins cote tot mai înalte, în prezent lumea începe să întoarcă spatele ţigărilor“, precizează Worldwatch Issue Alert. Din 1990 până în 1999, consumul ţigărilor a scăzut cu 11 la sută la nivel mondial. Această tendinţă există în Statele Unite de aproape două decenii, ţigările fumate în Statele Unite în anul 1999 fiind cu 42 la sută mai puţine decât în 1980. Ştirea menţiona ca motive ale acestei tendinţe campaniile antifumat, o conştientizare tot mai mare a pericolelor pe care le prezintă fumatul şi preţul ridicat al ţigărilor. De asemenea, „numărul ţigărilor fumate de o persoană a scăzut: cu 19 la sută în Franţa, raportat la anul 1985, când s-⁠a înregistrat cel mai mare consum, cu 8 la sută în China, raportat la anul 1990, şi cu 4 la sută în Japonia, raportat la anul 1992“, preciza ştirea.

Bolile sunt ignorate de cei care nu au asigurare

Un studiu condus recent în Statele Unite a arătat că persoanele care nu au asigurare medicală sunt mai înclinate să ignore semnele  de boală şi sunt mai puţin dornice să ceară sfatul medicului, a anunţat agenţia de presă Reuters. Studiul, publicat iniţial în revista Archives of Internal Medicine, se baza pe informaţii adunate de Centrul Naţional de Statistică a Sănătăţii. Cercetările au dezvăluit că, chiar şi atunci când există simptome ale unei boli grave, cum ar fi înceţoşarea vederii sau apariţia unui nodul la sân, în cazul celor ce nu au asigurare medicală probabilitatea de a consulta medicul este mult mai scăzută decât în cazul celor ce au asigurare medicală. În raport se afirma: „Este absurd ca într-⁠o epocă în care ţara noastră enunţă «Drepturile pacientului» să nu fi enunţat până acum şi dreptul de a fi pacient“.

Grădina zoologică medievală a Londrei

Săpăturile făcute sub renumitul Turn al Londrei au scos la iveală noi elemente ale „unei menajerii medievale în care erau adăpostite nespus de multe animale“, precizează ziarul londonez The Sunday Times. Cercetătorii afirmă că există dovezi potrivit cărora sub actualul Turn Vestic erau ţinute cândva 100 de specii de animale, printre care se numărau rinoceri, antilope, tigri, struţi, şerpi şi aligatori. Specialiştii ştiau de câtva timp de existenţa grădinii zoologice, dar ultimele cercetări făcute în arhivele domeniului regal, ale universităţii şi ale bisericii, împreună cu informaţiile culese de pe urma săpăturilor, au clarificat mai multe idei. Menajeria a fost fundată în jurul anului 1210 de regele Ioan fără Ţară şi închisă în 1835, an în care a fost deschisă grădina zoologică din Regent’s Park. Unele animale au fost transferate la noua grădină zoologică, pe când altele au fost trimise cu vaporul în America. Menajeria a funcţionat atât de mult în principal datorită interesului pe care l-⁠au manifestat faţă de ea mai mulţi monarhi care s-⁠au succedat la tron şi datorită relativei stabilităţi a ţării. Geoffrey Parnell, arhivarul-⁠şef al Turnului, afirmă: „Este clar că menajeria a fost expoziţia Londrei care a durat cel mai mult, fiind un amuzament atât pentru familia regală, cât pentru oamenii de rând“.

Dreptate imediată

Trei judecători din statul Espírito Santo (Brazilia) testează un program de calculator care a fost proiectat să facă dreptate imediat, se spune în revista New Scientist. Programul, numit Judecătorul electronic, rulează pe un laptop. Când are loc un accident minor, poliţia cheamă un judecător şi un grefier la locul accidentului. Programul are menirea de a-⁠l ajuta pe judecătorul uman să evalueze dovezile şi să aplice dreptatea chiar la faţa locului. Programul face acest lucru punându-⁠i judecătorului câteva întrebări, cum ar fi: „A oprit şoferul la semafor?“ sau „A consumat şoferul alcool peste limitele acceptate de lege?“. Apoi tipăreşte hotărârea şi argumentele ce o susţin. Potrivit revistei New Scientist, programul poate da şi „amenzi, poate stabili despăgubirile ce trebuie plătite şi poate da sentinţe“. Se speră că acest program îi va ajuta pe judecători să fie mai eficienţi şi, prin urmare, să contribuie la reducerea sarcinilor cu care este copleşit sistemul juridic brazilian.

Apa ca stimulent pentru cumpărare

Unii comercianţi din India au profitat de ultima secetă pentru a atrage clienţi. Ei oferă gratuit apă alături de aparatele de uz casnic de primă necesitate care sunt cumpărate. În ziarul The Times of India s-⁠a anunţat că o societate comercială de vânzări cu amănuntul a promis că va oferi gratuit patru zile pe săptămână, timp de două luni de vară, 500 de litri de apă oricărui client care avea să cumpere un cuptor, un frigider, o maşină de spălat sau un televizor. Alt magazin oferea ‘gratuit apă tot restul verii’ cu orice frigider sau televizor cumpărat. Suferind din cauza celei mai mari crize de apă de până acum, partea nord-⁠vestică a statului Gujerat a constatat că apa constituia o atracţie mult mai mare decât cadourile în aur, argint sau vacanţele gratuite. În oraşul Rajkot, oamenii de afaceri au susţinut că oferirea apei ca stimulent pentru cumpărare le-⁠a mărit de trei ori vânzările.

S-⁠a dezlegat misterul diamantului

Cea mai dură substanţă naturală cunoscută de om, diamantul, se formează când carbonul este supus unei presiuni şi temperaturi deosebit de mari. Dar ce se întâmplă cu însuşi diamantul când este supus unei anumite presiuni? Oamenii de ştiinţă au încercat timp de 40 de ani, adică până nu demult, să dea răspuns la această întrebare. „Se pare că, în momentul în care este supusă unei presiuni suficient de mari, aplicate în anumite unghiuri“, se spune în The Buffalo News, „cea mai dură substanţă naturală cunoscută vreodată se transformă în grafit, acelaşi . . . carbon din care este alcătuit diamantul“. Oamenii de ştiinţă afirmă că speră să folosească ce au învăţat din aceste experimente pentru a face unelte cu diamant mai bune.