Te mau faaino i te tumu raau
Te mau faaino i te tumu raau
I TE mau tau bibilia, ua faarirohia te mau tumu raau ei taoˈa faufaa. Ei hiˈoraa, i to Aberahama hooraa mai i te hoê vahi hunaraa no ta ˈna vahine here o Sara, ua tapurahia te mau tumu raau i roto i te parau faaau no te horoaraa i te tâpû fenua.—Genese 23:15-18.
Oia atoa i teie mahana, mea faufaa roa te mau tumu raau, e te haapao maite ra te mau nunaa rau i te parururaa i te mau uru raau. Te na ô ra te buka State of the World 1998 e: “Noa ˈtu e te tapitapi ra te taata e rave rahi i te mau pae fenua apatoerau no te mau uru raau no te pae rua ma, aita paha ratou e ite ra e o te mau uru raau haumârû i to ratou iho fenua tei tatuhaa-roa ˈˈe-hia e tei tuino-roa ˈˈe-hia o te mau huru uru raau atoa.” Eaha te haafifi ra i te maitairaa o te mau uru raau i taua mau pae fenua apatoerau ra i Europa e i Marite Apatoerau ma? Te faˈi ra te mau taata e rave rahi i te faaoreraa o te mau uru raau, te vai ra râ te tahi atu mau puai o te faaore ra i te mau tumu raau ma te ite-ore-hia, rauere e rauere aore ra tara e tara, ei auraa parau. Eaha ïa? Te haaviiviiraa o te mataˈi e te ûa taero. E nehenehe teie mau mea viivii e tuino mǎrû i te mau tumu raau, e naeahia ˈi te reira i te mau manumanu e te maˈi.
E mau ahuru matahiti to te feia paruru i te natura e te tahi atu mau taata o te tapitapi ra no te reira faaararaa no nia i te faufaaraa ia paruru i te faanahoraa natura o te fenua. I te mau matahiti 1980, i muri aˈe i to te mau aivanaa i Heremani hiˈopoaraa i te mau faahopearaa o te haaviiviiraa o te mataˈi e te ûa taero i nia i te mau mea e haaati ra, ua faaoti ratou e: ‘Ia ore e araihia, i te area matahiti 2000, e mataitai te mau taata i te mau uru raau i nia noa i te mau hohoˈa tahito e i roto i te mau hohoˈa taviri.’ Ma te oaoa, e tae mai i teie mahana ua nehenehe te puai faaapîraa o te fenua e faaruru i te rahiraa o te ino i tohuhia.
I te pae hopea râ, na te Atua e haa no te paruru i ta tatou faanahoraa natura. “Te faararirari nei oia i te aivi rii no roto i to ˈna ra mau piha” e “te faatupu nei oia i te aihere na te mau puaa, e te raau rii na te taata.” E ua tǎpǔ oia ‘e haamou i te feia e faaino ra i te fenua nei.’ (Salamo 104:13, 14; Apokalupo 11:18, MN) Auê te faahiahia e ia fanaˈo te mau taata o te fenua i te hoê ao viivii ore e a muri noa ˈtu!—Salamo 37:9-11.