Fatata roa te hopea o te mauiui!

Fatata roa te hopea o te mauiui!

A feruri na e te ora ra oe i roto i te hoê ao e aita e mauiui. Aita e ino, tamaˈi, maˈi e ati natura. I te mau poipoi atoa, ia ara mai oe, eita oe e haapeapea i te ohipa tia ore aore ra hamani-ino-raa e i te fifi o te oraraa. E na ô paha oe, e moemoeâ noa tera. E ere iho â na te taata aore ra te tahi faatereraa taata e faatupu i tera oraraa oaoa. Ua fafau râ te Atua e faaore i te mau tumu atoa o te mauiui mai tei faaitehia ˈtu na i roto i to na mua ˈtu tumu parau. A hiˈo na i ta te Parau a te Atua e fafau ra:

TE HOÊ FAATERERAA MAITAI

“Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:44.

E faatereraa i te raˈi te Basileia o te Atua. E mono to ˈna Arii, Iesu Mesia, i te mau faatere taata ia faatupuhia to te Atua hinaaro eiaha noa i te raˈi, i te fenua nei atoa râ. (Mataio 6:9, 10) Ei “basileia mure ore o to tatou Fatu o Iesu Mesia, to tatou ora” eita roa tera faatereraa e taui. E vai noa ïa te hau e a muri noa ˈtu.—Petero 2, 1:11.

E HAAMOUHIA TE HAAPAORAA HAPE

“O Satani hoi tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama. E ere hoi i te mea maere, ia faahua tavini tana mau tavini no te parau-tia; e faaauhia to ratou hopea i ta ratou ohipa.”—Korinetia 2, 11:14, 15.

I te mea e na te Diabolo e faatere ra i te haapaoraa hape, e haamou-atoa-hia te reira i te fenua nei. Hoê â atoa hopea no te mau haapaoraa i haavare e i hamani ino i te taata. E nehenehe ïa te feia e here ra i te ‘Atua mau e ora’ e e haamori ia ˈna e te “hoê faaroo,” “ma te varua e te parau mau.” E hope roa ïa te hau e te tahoê i te tupu!—Tesalonia 1, 1:9; Ephesia 4:5; Ioane 4:23.

E FAAOREHIA TE HURU TIA ORE O TE TAATA

“Ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:3, 4.

E faatupu Iehova i te reira maoti ta ˈna Tamaiti Iesu, tei horoa i to ˈna ora no te huitaata. (Ioane 3:16) I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, e tauturuhia te taata ia naea faahou i te tia-roa-raa. E ore te mau mauiui atoa no te mea “ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou” e na ˈna e horoi i “to ratou roimata atoa.” E riro te huru tia ore o te taata e te mauiui ei mea tahito. “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”—Salamo 37:29.

E TAPEAHIA SATANI E TE MAU DEMONI

“Ua haru ihora [Iesu Mesia] i te teni ra, i taua ophi tahito ra, oia hoi te diabolo ra, o Satani, ua ruuruu ihora ia ˈna e ia hoê tausani i te matahiti. Ua huri atura ia ˈna i raro i te abuso ra, ua opani atura i te opani ia ˈna, tuu ihora oia i te tapao i nia ihora, ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua.”—Apokalupo 20:2, 3.

Aita faahou to Satani e mana ia tapeahia e ia hurihia o ˈna e te mau demoni i roto i “te abuso.” Te auraa, eita roa ïa ratou e nehenehe e haa noa ˈˈe. Eita faahou ratou e nehenehe e faatere i te taata. Auê te au ia ora i roto i te hoê ao e aita Satani e te mau demoni!

E HOPE “TE ANOTAU HOPEA”

E hope “te anotau hopea” i te mahana e tupu ai te “ati rahi.” Ua parau Iesu: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.”—Mataio 24:21.

E ati rahi tera no te mea e tupu te mau fifi i ore i itehia aˈenei. E mou te reira i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope,” tei parauhia “Aramagedo.”—Apokalupo 16:14, 16.

Te tiai ru nei te feia atoa e au i te parau-tia i te taime e haamouhia ˈi teie ao ino. A hiˈo na vetahi haamaitairaa ta ratou e fanaˈo i raro aˈe i ta te Atua Basileia.

TA TE ATUA E RAVE ATOA

“E feia rahi roa” te ora ˈtu i roto i te hoê ao apî e vai ai te hau: Te parau ra te Bibilia e eita e tia ia taio i te “feia rahi roa” i “haere mai mai roto mai i te ati rahi” o te ora ˈtu i roto i te ao apî parau-tia. (Apokalupo 7:9, 10, 14; Petero 2, 3:13) E faaite ratou e na Iesu Mesia, “te Arenio a te Atua, o tei hopoi ê atu i te hara o te ao,” i faaora ˈtu.—Ioane 1:29.

Te mau maitai o te haapiiraa a te Atua: I roto i te ao apî, “e î hoi te fenua i te ite ia Iehova.” (Isaia 11:9) E haapiihia te taata e nafea ia ora ma te hau e vetahi ê a haapao atoa ˈi i te fenua. Te fafau ra te Atua: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra.”—Isaia 48:17.

E tia faahou mai tei pohe: I te fenua nei, ua faatia faahou Iesu i to ˈna hoa Lazaro mai te pohe mai. (Ioane 11:1, 5, 38-44) Ua faaite atoa oia i ta ˈna e faatupu â i raro aˈe i ta te Atua faatereraa.—Ioane 5:28, 29.

E vai te hau e te parau-tia e a muri noa ˈtu: Ia faatere Iesu, e riro te ino ei mea tahito. E nafea e papu ai e tupu iho â te reira? No te mea, e nehenehe Iesu e hiˈopoa i te aau a haava ˈtu ai i te feia parau-tia e iino. Ia ore te taata e taui i to ratou mau haerea ino, eita ratou e faatiahia ia ora i roto i te ao apî a te Atua.—Salamo 37:9, 10; Isaia 11:3, 4; 65:20; Mataio 9:4.

Tau parau fafau noa no nia i te oraraa faahiahia a muri aˈe ta tatou i ite mai nei. Ia faatere te Basileia o te Atua i te taatoaraa o te fenua nei e itehia “te rahi o te hau” e a muri noa ˈtu. (Salamo 37:11, 29) E faaorehia te mau tumu atoa o te mau mauiui o te huitaata. Teie ta te Atua i parau: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. . . . E parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:5.