Eaha to roto?

Tapura tumu parau

‘Te feia o Iehova to ratou Atua’

‘Te feia o Iehova to ratou Atua’

“E ao to te feia, o Iehova to ratou Atua.”—SAL. 144:15.

1. Eaha to vetahi manaˈo no nia i te feia e haamori ra i te Atua?

 NO TE taata e rave rahi, aita te mau haapaoraa rarahi e tauturu roa ra i te taata. Te manaˈo ra vetahi e aita te Atua e farii ra i teie mau haapaoraa no te mea aita ratou e haapii ra i te parau mau no nia ia ˈna e te rave ra ratou i te mau ohipa iino. Te tiaturi nei râ ratou e te farii ra te Atua i te taata maitai i roto i te mau haapaoraa atoa. Tera iho â anei? Aore ra te titau ra anei te Atua ia faataa ê te feia e haamori ra ia ˈna i te mau haapaoraa hape? E ite tatou i te pahonoraa ma te hiˈo i ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau tavini mau a Iehova i te roaraa o te tuatapaparaa.

FAUFAA TA TE ATUA I FAAAU I TA ˈNA MAU TAVINI

2. O vai tei riro mai ei tavini a Iehova? Mea nafea i itehia ˈi e o ratou tei fanaˈo i te taairaa taa ê e o Iehova? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

2 A fatata e 4 000 matahiti i teie nei, ua maiti Iehova i te hoê pǔpǔ no te riro ei tavini na ˈna i nia i te fenua. Te faataa ra te Bibilia ia Aberahama mai ‘te metua o te taata atoa i faaroo ra’ e o ˈna te aratai o te hoê utuafare rahi e e hanere tavini. (Roma 4:11; Gen. 14:14) I Kanaana, ua faaturahia o ˈna mai te “taata rahi roa.” (Gen. 21:22; 23:6) Ua faaau Iehova i te hoê faufaa ia Aberahama e i to ˈna huaai. (Gen. 17:1, 2, 19) Ua parau te Atua ia Aberahama: “Teie hoi ta ˈu nei faufaa na tatou, o vau, e o outou, e to oe huaai a muri atu, ta outou e haapao: O ta outou mau tamarii tamaroa atoa ra, e peritomehia ïa.” Ua na ô â oia: “Ei tapao [te reira] no te faufaa ia tatou nei.” (Gen. 17:10, 11) Ua peritomehia ïa Aberahama e te mau tamaroa atoa o to ˈna utuafare. (Gen. 17:24-27) O te peritomeraa tei faaite e o te huaai o Aberahama tei fanaˈo i te hoê taairaa taa ê e o Iehova.

3. Mea nafea te huaai o Aberahama i te riroraa ei nunaa?

3 Ua fanau mai te mootua a Aberahama ra o Iakoba, aore ra Iseraela, 12 tamaroa. (Gen. 35:10, 22b-26) I muri aˈe, ua riro mai teie mau tamaroa ei papa o na opu 12 o Iseraela. (Ohi. 7:8) Ua hopoihia te tamaiti a Iakoba ra o Iosepha i Aiphiti e i muri aˈe ua fanaˈo i te mana rahi no ǒ mai ia Pharao. A tupu ai te hoê oˈe, na Iosepha i haapao i te opereraa maa no Aiphiti atoa. E no teie oˈe i haere ai Iakoba e to ˈna utuafare i Aiphiti. (Gen. 41:39-41; 42:6) Rahi roa mai nei te huaai o Iakoba e ua riro mai ratou ei “nunaa rahi atoa.”—Gen. 48:4; a taio i te Ohipa 7:17.

E FAAORA IEHOVA I TO ˈNA MAU TAATA

4. I te omuaraa, mai te aha te huru o te mau taairaa i rotopu i to Aiphiti e te huaai o Iakoba?

4 Ua ora te huaai o Iakoba hau atu e 200 matahiti i Gosena, te hoê tuhaa fenua i Aiphiti. (Gen. 45:9, 10) Ua parau Pharao i to Iseraela ia parahi i Aiphiti no te mea ua matau e ua faatura o ˈna ia Iosepha. (Gen. 47:1-6) Hanere matahiti i te maoro, e taairaa hau to ratou e to Aiphiti. I ora na te mau Iseraela i te mau oire nainai e i haapao na ratou i te animara. Noa ˈtu e mea riri roa na to Aiphiti i te feia e haapao ra i te mamoe, e mea tia ia auraro ratou ia Pharao e ia vaiiho i te mau Iseraela ia ora i ǒ.—Gen. 46:31-34.

5, 6. (a) Mea nafea te oraraa o to te Atua mau taata i te tauiraa i Aiphiti? (b) No te aha aita ˈi Mose i haapohehia, e eaha ta Iehova i rave no to ˈNa mau taata?

5 I muri aˈe, ua faatîtî to Aiphiti ia Iseraela. Te na ô ra te Bibilia: “Ua tupu aˈera te hoê arii apî i Aiphiti, aore ïa i ite ia Iosepha. Ua na ô aˈera oia i to ˈna ra taata, Inaha teie nei feia, te tamarii a Iseraela nei, e rahi ratou, e itoito rahi hoi to ratou i to tatou nei.” Ei faahopearaa, ua faahepo to Aiphiti i te mau Iseraela ia hamani i te ofai araea, ia haapao i te faaapu e ia rave i te tahi atu mau ohipa ei tîtî. Mea ino mau ratou i nia i te mau Iseraela.—Exo. 1:8, 9, 13, 14.

6 Ua faaue teie Pharao apî ia haapohe i te mau aiû tamaroa Iseraela atoa i te fanauraa. (Exo. 1:15, 16) I tera tau, ua fanau te hoê vahine Iseraela, o Iokebeda te iˈoa, ia Mose. A toru avaˈe ai to teie aiû, ua huna to ˈna mama ia ˈna i roto i te aihere o te anavai i Aiphiti. Aita i maoro, ite aˈera te tamahine a Pharao ia Mose e faaamu aˈera ia ˈna. Ua faatia o ˈna i te mama o Mose ia haapao ia ˈna a paari roa mai ai o ˈna. I muri aˈe, ua riro mai Mose ei tavini taiva ore a Iehova. (Exo. 2:1-10; Heb. 11:23-25) Ua ite Iehova e te mauiui ra to ˈna mau taata e ua faaoti o ˈna e faaohipa ia Mose no te faatiamâ mai ia ratou ia Aiphiti. (Exo. 2:24, 25; 3:9, 10) Mea na reira Iehova i te ‘faaoraraa’ i te mau Iseraela.—Exo. 15:13; a taio i te Deuteronomi 15:15.

UA RIRO MAI TO TE ATUA MAU TAATA EI NUNAA

7, 8. Mea nafea to Iehova mau taata i te riroraa ei nunaa moˈa?

7 Aitâ Iehova i faanaho atura i te mau Iseraela ei nunaa o te fanaˈo i te mau ture e te hoê autahuˈaraa. Ua maiti râ o ˈna ia ratou ei taata no ˈna. No reira i faauehia ˈi ia Mose raua Aarona ia parau ia Pharao: “Te na ô maira te Atua o Iseraela ra o Iehova, E tuu i tau mau taata, ia haere ratou e ia oroa i te oroa na ˈu i te medebara.”—Exo 5:1.

8 Aita râ Pharao i hinaaro e tuu i te mau Iseraela. No te faatiamâ i to ˈna mau taata, ua tairi ïa Iehova ia Aiphiti i na ati ahuru e ua haamou i muri iho ia Pharao e i ta ˈna nuu i roto i te miti Uteute. (Exo. 15:1-4) Aita i tia e toru avaˈe, ua faaau Iehova i te hoê faufaa ia Iseraela i te mouˈa Sinai ma te parau: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra.” E riro mai ratou “ei nunaa moˈa.”—Exo. 19:5, 6.

9, 10. (a) Ia au i te Deuteronomi 4:5-7, mea nafea te Ture i faataa ê ai i te mau Iseraela i te tahi atu mau nunaa? (b) Eaha tei titauhia ia rave te mau Iseraela no te faaite e e “pǔpǔ taata moˈa” ratou no Iehova?

9 E hanere matahiti i te maoro, i arataihia na te mau tavini a Iehova e te mau upoo utuafare tei tavini na ei faatere, haava e tahuˈa. Ua pee te mau Iseraela i teie aratairaa i Aiphiti hou a riro mai ai ei tîtî. (Gen. 8:20; 18:19; Ioba 1:4, 5) Ua faatiamâ mai râ Iehova ia ratou i muri aˈe e ua horoa ˈtu i te mau ture tei faataa ê ia ratou i te tahi atu mau nunaa. (A taio i te Deuteronomi 4:5-8; Sal. 147:19, 20.) Ua faataa ê te Ture i te hoê pǔpǔ no te riro ei tahuˈa no te nunaa. Ua parau atoa te Ture e e riro mai te “feia paari,” o tei faaturahia no to ratou ite e paari, ei tavana. (Deut. 25:7, 8, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Ua horoa ˈtu te Ture i te nunaa i te mau faaueraa no ta ratou haamoriraa e to ratou oraraa.

Ua horoa Iehova ia Iseraela i te mau ture tei faataa ê ia ratou i te tahi atu mau nunaa

10 Na mua noa ˈˈe a tomo ai i te Fenua tǎpǔhia, ua faahiti faahou Iehova i ta ˈna mau ture i te mau Iseraela. Ua parau Mose ia ratou: “Ua faaite hua hoi Iehova i teie nei mahana e, o oe ta ˈna taata mau, i ta ˈna hoi i parau mai ia oe ra; e ia haapao oe i ta ˈna ra parau, e faateitei oia ia oe i nia i te mau fenua atoa ta ˈna i hamani ra, i te haamaitairaahia, e te roo, e te tura; e e riro oe ei pǔpǔ taata moˈa no to Atua ra no Iehova.”—Deut 26:18, 19.

UA AMUI ATU TE TAATA E ERE I TE ISERAELA I TE NUNAA O TE ATUA

11-13. (a) O vai tei amui atu i te nunaa o te Atua? (b) Eaha tei titauhia ia rave te hoê taata e ere i te Iseraela ia hinaaro oia e haamori ia Iehova?

11 Noa ˈtu e o te mau Iseraela te nunaa maitihia e Iehova i nia i te fenua, ua faatia o ˈna i te taata e ere i te Iseraela ia ora e to ˈna nunaa. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia e e rave rahi o ratou, tae noa ˈtu to Aiphiti, tei haere e te mau Iseraela a faatiamâ ˈi te Atua ia ratou ia Aiphiti. (Exo. 12:38) Oia atoa paha vetahi mau tavini a Pharao tei faaroo i te faaararaa a Mose i te hitu o te ati.—Exo. 9:20.

E nehenehe te feia e ere i te Iseraela e haamori ia Iehova ia na reira ratou e to ˈNa nunaa maitihia

12 Na mua noa ˈˈe a haere ai i te tahi aˈe pae o te anavai Ioridana no te tapae i Kanaana, ua parau Mose i te mau Iseraela ia ‘aroha i te taata ê’ e ere i te Iseraela o te ora ra e o ratou. (Deut. 10:17-19) Mai te peu e farii te hoê taata e ere i te Iseraela i te faaroo i te mau ture faufaa mai na Ture Ahuru, ua faaue te Atua i to ˈna nunaa ia vaiiho ia ˈna ia ora e o ratou. (Lev. 24:22) Ua riro roa atoa mai vetahi ei tavini a Iehova. Ei hiˈoraa, e ati Moabi o Ruta o tei hinaaro e tavini ia Iehova. Ua parau o ˈna i te vahine Iseraela ra o Naomi: “To oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua.” (Ruta 1:16) E parauhia teie mau taata e ere i te Iseraela, te mau peroseluto. E e peritomehia te tamaroa. (Exo. 12:48, 49) Ua oaoa Iehova i te vaiiho ia ratou ia riro ei melo o to ˈna nunaa maitihia.—Num. 15:14, 15.

Ua here te mau Iseraela i te taata ěê o te ora e o ratou (A hiˈo i na paratarafa 11-13)

13 Te faaite atoa ra te hoê pure a Solomona e ua farii Iehova i te feia haamori e ere i te Iseraela. A avarihia ˈi te hiero, ua pure Solomona: “I te taata ê ra, e ere i to Iseraela to te mau taata no oe nei, no to iˈoa rahi râ i tae mai ai mai te fenua roa mai, e no to rima puai, to rima i faatorohia ra; ia haere mai râ ratou e ia pure i roto i teie nei fare; e faaroo mai oe i reira i nia i te raˈi, i to oe ra parahiraa, a faatia ˈtu ai i ta taua taata ê ra i ani ia oe ra; ia ite to te ao atoa nei i to oe iˈoa, e ia mǎtaˈu ia oe, mai to oe atoa ra mau taata mai ia Iseraela; ia ite hoi i teie nei fare i faatiahia e au nei, e ua mairihia i te iˈoa no oe ra.” (Par. 2, 6:32, 33) I te tau atoa o Iesu, e nehenehe te feia e ere i te Iseraela e haamori ia Iehova ia na reira ratou e to ˈNa nunaa maitihia.—Ioa. 12:20; Ohi. 8:27.

TE HOÊ NUNAA ITE

14-16. (a) E nafea te mau Iseraela e riro ai ei nunaa ite no Iehova? (b) Eaha ta te Atua e tiai ra i to ˈna nunaa i teie mahana?

14 Ua haamori Iseraela i to ratou Atua ra o Iehova. Area te tahi atu mau nunaa, i to ratou iho mau atua. E titauhia ïa ia pahonohia te hoê uiraa faufaa: O vai te Atua mau? I te tau o Isaia, ua parau Iehova e e pahonohia teie uiraa mai i roto i te hoê haavaraa i te tiripuna. Mai te peu e te vai mau ra te mau atua o te mau nunaa, e tuu mai ïa ratou i to ratou iho mau ite. Ua na ô Iehova: “E tuu mai na ratou i to ratou ite ia faatiahia ratou, e aore ra, a faaroo mai ratou, a parau mai e, E parau mau.”—Isa. 43:9.

15 Eita ta te mau atua o te mau nunaa e nehenehe e faaite e te vai mau ra ratou. E idolo noa hoi ratou o te ore e nehenehe e paraparau e o te titauhia ia amo haere. (Isa. 46:5-7) Ua parau râ Iehova i to ˈna nunaa o Iseraela: “O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra: ia ite hoi outou, e ia faaroo mai ia ˈu, ia ite e, o vau te Atua mau. Aore e Atua i hamanihia i mua ˈˈe ia ˈu; e o muri aˈe ia ˈu ra, eita e atuahia. O vau, o vau anaˈe nei o Iehova; aore roa hoi e ora maori râ o vau. . . . O outou to ˈu ite, e o vau te Atua.”—Isa. 43:10-12.

16 Mai te mau ite i roto i te hoê haavaraa, te oaoa nei te nunaa o te Atua i te haapapu e o Iehova te Atua mau hoê roa. Teie ta ˈna i parau no ratou: “Ua haapaohia e au teie nei mau taata no ˈu iho; na ratou e haamaitai mai ia ˈu.” (Isa. 43:21) Ua matauhia ratou mai te nunaa o Iehova. I te mea e ua faatiamâ Iehova ia Iseraela ia Aiphiti, ua tiai o ˈna ia faaroo ratou ia ˈna ma te aau atoa e ia faahanahana ia ˈna mai to ratou Arii. Tera atoa ta Iehova e tiai ra i to ˈna nunaa i teie mahana. Ua faaite te peropheta Mika i te haerea te titauhia ia faaite te nunaa o te Atua: “E haere noa te mau taata ěê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua; e haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.”—Mika 4:5.

TE HOÊ NUNAA ORURE HAU

17. No te aha Iehova i hiˈo ai ia Iseraela mai te hoê vine faufaa ore?

17 Teie râ hoi, ua taiva Iseraela ia Iehova. Ua haamata ratou i te pee i te mau nunaa o te haamori ra i te mau atua hamanihia e te raau e te ofai e ua faatia e rave rahi fata no te haamoriraa hape. A 2 800 matahiti, ua faaau te peropheta Hosea ia Iseraela i te hoê vine o te ore e horoa faahou i te huero maitai. Ua parau oia: “Ua feaa piti to ratou aau; ei teie nei ratou e pohe ai.” (Hos. 10:1, 2) Fatata 150 matahiti i muri aˈe, ua faaau atoa Ieremia ia Iseraela orure hau i te hoê vine. Ua faataa o ˈna ia ratou mai te hoê vine maitai roa o tei taui e tei riro mai ei mea faufaa ore. Na roto ia Ieremia, ua parau Iehova: “Teihea râ to mau atua ta oe i hamani ra? o ratou te tia i nia e faaora ia oe i to oe na ahoaho.” Ua na ô â oia: “Ua haamoe râ to ˈu ra mau taata ia ˈu.”—Ier. 2:21, 28, 32.

E riro te feia i roto i te “faufaa apî” ei melo o te hoê nunaa apî

18, 19. (a) Mea nafea Iehova i te faaite-atea-raa e e maiti o ˈna i te hoê nunaa apî i nia i te fenua? (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai i to muri nei tumu parau?

18 Ua faahotu Iseraela i te huero ino no te mea aita ratou i haamori ia Iehova mai ta ˈna i hinaaro. Aita ratou i tamau i te riro ei ite no ˈna, ua haamori râ i te idolo. No reira Iesu i parau ai i te mau tia faaroo ati Iuda i to ˈna ra tau: “E hopoi-ê-hia te basileia o te Atua nei ia outou, e e tuuhia ˈtu i te nunaa e faahotu mai i te huero.” (Mat. 21:43) O te feia anaˈe ta Iehova e maiti te riro mai ei melo o tera nunaa apî, oia hoi te Iseraela pae varua. E faaau o ˈna i “te tahi faufaa apî” ia ratou. Ua parau Iehova no nia ia ratou: “E riro vau ei Atua no ratou, e ei taata hoi ratou no ˈu.”—Ier. 31:31-33.

19 I muri aˈe i te taivaraa o Iseraela, ua maiti Iehova i te Iseraela pae varua no te riro ei nunaa no ˈna i te senekele matamua. O vai râ to ˈna nunaa i teie mahana? E nafea te feia o te hinaaro e tavini i te Atua e ite ai o vai to ˈna feia haamori mau? O ta tatou ïa e hiˈo i to muri nei tumu parau.