Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E haamouhia te enemi hopea, te pohe

E haamouhia te enemi hopea, te pohe

“E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.”—KOR. 1, 15:26.

1, 2. Mai te aha te huru o te oraraa o Adamu raua Eva i te omuaraa, e eaha te mau uiraa e hiti mai?

 AITA e enemi ta Adamu e o Eva a poietehia ˈi raua. Ei taata tia roa, i ora na raua i roto i te hoê paradaiso. E taairaa piri roa to raua e to raua Atua poiete ei tamaiti e ei tamahine na ˈNa. (Gen. 2:7-9; Luka 3:38) Ua horoa ˈtu te Atua ia raua te hoê ohipa faufaa. (A taio i te Genese 1:28.) Ehia roaraa e titauhia ia ora raua no te rave hope i teie ohipa? Aita i titauhia ia ora raua e a muri noa ˈtu no te “faaî i te fenua nei, e e haavi iho.” No te haapao râ i “te mau mea atoa e nee haere i nia iho i te fenua nei,” oia ïa. E nehenehe ta raua e oaoa i te rave i teie ohipa e a muri noa ˈtu.

2 No te aha mea taa ê roa ˈi i teie nei? No te aha mea rahi ai te enemi i to tatou oaoa, o te pohe hoi te enemi rahi aˈe? E nafea te Atua e haamou ai i teie mau enemi? Tei roto te pahonoraa i teie mau uiraa i te Bibilia. Tera ïa ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau.

TE HOÊ FAAARARAA Î I TE HERE

3, 4. (a) Eaha te faaueraa ta te Atua i horoa ia Adamu raua Eva? (b) Mea faufaa mau anei ia auraro i teie faaueraa? A faataa.

3 Noa ˈtu e ua hamanihia Adamu e o Eva no te ora e a muri noa ˈtu, e ere raua i te taata pohe ore. E mea tia hoi ia huti raua i te aho, ia inu, ia taoto e ia tamaa no te ora noa. E te mea faufaa roa ˈtu â râ, o to raua ïa taairaa e o Iehova, te Tumu o te ora. (Deut. 8:3) E nehenehe raua e ora noa e e oaoa i te oraraa ia vaiiho noa raua e na Iehova e aratai ia raua. Hou a hamani ai ia Eva, ua parau Iehova ma te taa maitai ia Adamu: “E amu noa oe i to te mau raau atoa o te ô nei; area i to te raau e ite ai i te maitai e te ino, eiaha oe e amu i te reira; ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.”—Gen. 2:16, 17.

4 I faaite na “te raau e ite ai i te maitai e te ino” i to te Atua tiaraa no te faaoti eaha te mea maitai e eaha te mea ino. Ua ite rii Adamu eaha te mea maitai e te mea ino, ua hamanihia hoi oia ia au i to te Atua hohoˈa e e manaˈo haava to ˈna. Ua haamanaˈo atu teie tumu raau ia Adamu raua Eva e e hinaaro noa iho â raua i ta Iehova aratairaa. Ia amu noa ˈtu raua i te maa o teie tumu raau, mai te huru ra ïa e e parau raua i te Atua, “Aita mâua e hinaaro ra i ta oe mau ture.” Ei faahopearaa, e pohe raua e ta raua mau tamarii mai ta te Atua i faaara ˈtu.

MEA NAFEA TE TAATA I ROOHIA ˈI I TE POHE?

5. No te aha Adamu raua Eva i faaroo ore ai ia Iehova?

5 Ua faaite Adamu ia Eva i ta Iehova faaueraa. Ua ite maitai Eva i te reira i te mea e ua faahiti faahou oia i te mau parau atoa o tera faaueraa. (Gen. 3:1-3) O ta ˈna ïa i rave i nia ia Satani o tei paraparau ia ˈna na roto i te hoê ophi. Ua vaiiho Satani i to ˈna hinaaro no te mana e te tiamâraa ia rahi roa mai. (A hiˈo i te Iakobo 1:14, 15.) Ua parau o ˈna ia Eva e e haavare te Atua e eita o ˈna e pohe a faaroo ore ai i te Atua, e riro mai râ mai te Atua ra te huru. (Gen. 3:4, 5) Ua tiaturi Eva ia Satani, ua faaite i te huru feruriraa tiamâ ma te amu i te maa o te raau e ua parau ia Adamu ia na reira atoa. (Gen. 3:6, 17) Ua haavare Satani ia Eva. (A taio i te Timoteo 1, 2:14.) Noa ˈtu e ua ite Adamu e mea ino te reira, ua faaroo o ˈna i te reo o ta ˈna vahine. E au ra e e hoa teie ophi. E enemi ino mau râ tei paraparau na roto i teie animara e tei ite i te mau faahopearaa peapea o ta ˈna mau parau haavare.

6, 7. Mea nafea Iehova i te haavaraa ia Adamu raua Eva?

6 Ua orure hau Adamu raua Eva ia Iehova o tei horoa ˈtu hoi i te ora e te mau mea maitai atoa. Ua ite maitai iho â Iehova i tei tupu. (Par. 1, 28:9; a taio i te Maseli 15:3.) Teie râ, ua vaiiho o ˈna ia Adamu, Eva e Satani ia faaite eaha to ratou huru aau no ˈna. Ei Metua, aita e hape e ua mauiui mau o ˈna i ta ratou i rave. (A hiˈo i te Genese 6:6.) Ei Haava râ, ua faautua o ˈna i tei rave i te hara.

Ua vaiiho Iehova ia Adamu, Eva e Satani ia faaite eaha to ratou huru aau no ˈna

7 No nia i te raau e ite ai i te maitai e te ino, ua parau te Atua ia Adamu: “Ei te mahana e amu ai oe i te reira, e pohe ïa oe.” Ua manaˈo paha Adamu e e pohe o ˈna hou a topa ˈi te mahana. I muri aˈe râ, i taua noâ mahana ra, ua paraparau Iehova ia Adamu raua Eva. (Gen. 3:8) Mai te hoê Haava parau-tia, ua faaroo na mua o ˈna ia raua. (Gen. 3:9-13) E i muri iho, ua faautua i teie na taata tei hara i te pohe. (Gen. 3:14-19) Mai te peu e ua haapohe o ˈna ia raua i tera iho â taime, eita roa ˈtu ta ˈna opuaraa no te taata e tupu. (Isa. 55:11) Ua haamata te mau faahopearaa o te hara i tera iho â taime. Noa ˈtu râ, ua vaiiho Iehova ia Adamu raua Eva ia ora maoro no te fanau i te tamarii o te nehenehe e fanaˈo i te hoê a muri aˈe maitai aˈe. I te aro o te Atua, ua pohe o Adamu raua Eva i te mahana i hara ˈi raua. E i te mea e e au 1 000 matahiti i te hoê mahana no Iehova, ua pohe raua hou a hope ai hoê “mahana.”—Pet. 2, 3:8.

I te aro o te Atua, ua pohe o Adamu raua Eva i te mahana i hara ˈi raua

8, 9. Mea nafea te mau tamarii atoa a Adamu i roohia ˈi i te hara? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

8 E faaruru anei te mau tamarii a Adamu raua Eva i te mau faahopearaa o ta to ratou na metua i rave? E. Te faataa ra te Roma 5:12: “No te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.” Ua na ô â te aposetolo Paulo: “E rave rahi [tei] faarirohia ei taata hara i te haapao ore o te taata hoê ra.” (Roma 5:19) O Abela taiva ore te taata matamua tei pohe. (Gen. 4:8) Ua paari mai te tahi atu mau tamarii a Adamu e ta ˈna mau mootua e ua pohe atoa i muri iho. Ua roohia te taata i te hara e te pohe i tutuuhia mai, aita e hororaa i mua i teie na enemi. Noa ˈtu e aita tatou i ite maitai mea nafea te hara e te pohe i te haereraa i nia i ta Adamu mau tamarii, te ite nei tatou i te mau faahopearaa.

9 Ua tano iho â ïa te Bibilia i te faaauraa i te hara e te pohe i te hoê “vehî i hohorahia i nia i te mau fenua atoa” e o te ‘tapoˈi ra i te taata atoa.’ (Isa. 25:7) Aita hoê aˈe taata te nehenehe e ape i te hara e te pohe. No reira te Bibilia e parau ai e ‘e pohe te taata atoa ia Adamu.’ (Kor. 1, 15:22) Ua ui ïa Paulo: “Na vai ra vau e faaora i teie nei tino pohe?” (Roma 7:24) Te vai ra anei te hoê te nehenehe e faaora ia Paulo? *

E HAAMOUHIA TE HARA E TE POHE

10. (a) Eaha te mau irava Bibilia e faaite ra e e haamou Iehova i te pohe? (b) Eaha ta teie mau irava e haapii maira no nia ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti?

10 E nehenehe Iehova e faaora ia Paulo. Te taio nei tatou i roto i te Bibilia: “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa.” (Isa. 25:8) Mai te hoê papa e tatara i te mea e mauiui ai ta ˈna mau tamarii e e horoi i to ratou roimata, e oaoa mau Iehova i te haamou i te pohe! E amui Iesu ia ˈna. Te taio nei tatou i roto i te Korinetia 1, 15:22: “E hope atoa [te taata] i te faaorahia i te Mesia.” Ua pahono atoa Paulo i ta ˈna uiraa “Na vai ra vau e faaora?” ma te parau: “E haamaitai au i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” (Roma 7:25) Mea papu e aita Iehova i faaea i te here i te huitaata a hara ˈi Adamu raua Eva. Hoê â atoa no Iesu, o ta Iehova i faaohipa no te hamani ia Adamu raua Eva. (Mas. 8:30, 31) Teie râ, e nafea te huitaata e faaorahia ˈi i te hara e te pohe?

Aita Iehova i faaea i te here i te huitaata a hara ˈi Adamu raua Eva

11. Eaha ta Iehova i rave no te tauturu i te huitaata?

11 Ua faautua Iehova ia Adamu i te pohe a hara ˈi oia. No reira te taata atoa i tutuuhia ˈi i te hara e te pohe. (Roma 5:12, 16) Te faataa ra te Roma 5:18 e ua “taea [te taata atoa] i te utua faahapa i te hara a te taata hoê ra.” Eaha ta Iehova e nehenehe e rave no te tauturu i te taata ma te pee atoa i ta ˈna iho mau ture aveia? Ua pahono Iesu i teie uiraa a parau ai e ua haere mai o ˈna no te “horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mat. 20:28) Ei taata tia roa, ua nehenehe Iesu e horoa i te hoê “hoo.” E nafea teie hoo e tano ai e te parau-tia a te Atua?—Tim. 1, 2:5, 6.

Ua monohia te hoê ora tia roa e te tahi atu ora tia roa

12. Eaha te hoo tei tano e te parau-tia a te Atua?

12 E nehenehe ta Iesu, ei taata tia roa, e ora e a muri noa ˈtu. Tera ta Iehova i hinaaro no Adamu. No to Iesu here i to ˈna Metua e i te huaai a Adamu, ua horoa o ˈna i to ˈna ora ei taata. E faito maitai ïa i ta Adamu i ere. I muri aˈe, ua faatia mai Iehova ia Iesu i nia i te raˈi ei varua. (Pet. 1, 3:18) Ua tano te hoo e te parau-tia a Iehova no te mea ua monohia te hoê ora tia roa e te tahi atu ora tia roa. Maoti Iesu e nehenehe ai te huaai a Adamu e ora e a muri noa ˈtu. No reira Paulo i parau ai no Iesu “te Adamu hopea,” e varua o ˈna i teie nei o te horoa i te ora.—Kor. 1, 15:45.

13. Eaha ta “te Adamu hopea” e rave no te feia tei pohe?

13 Fatata roa “te Adamu hopea” i te horoa i te ora mure ore i te huaai a Adamu. Oia atoa ïa i te rahiraa o te taata tei pohe i mutaa ihora. E faahoˈihia mai ratou i te ora i nia i te fenua.—Ioa. 5:28, 29.

E fanaˈo Abela, te taata matamua tei pohe, i te mau haamaitairaa o te hoo o Iesu (A hiˈo i te paratarafa 13)

14. E nafea te taata e tiamâ mai ai i te huru tia ore?

14 E nafea te taata e tiamâ mai ai i te huru tia ore? Ua haamau Iehova i te hoê faatereraa i te raˈi no te rave i te reira. O Iesu e na 144 000 taata maitihia i nia i te fenua te mau tia faatere. (A taio i te Apokalupo 5:9, 10.) I te mea e e taata tia ore na 144 000 i na mua ˈˈe, e nehenehe ratou e taa i te feia ta ratou e faatere. No te hoê roaraa 1 000 matahiti, e tauturu Iesu e to ˈna mau arii apiti i te taata ia raea i te tia-roa-raa.—Apo. 20:6.

15, 16. (a) Eaha te manaˈo o te Bibilia a faahiti ai “taua enemi hopea ra o te pohe”? Afea te reira e haamouhia ˈi? (b) Ia au i te Korinetia 1, 15:28, eaha ta Iesu e rave?

15 A hope ai na 1 000 matahiti, e tiamâ mai te feia auraro i te hara e te pohe. Te faataa ra Paulo: “Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia. E haapaohia râ te taata atoa i to ˈna iho pǔpǔ; o te Mesia te matamua; e i muri aˈe, o to te Mesia ïa [te feia e faatere e o ˈna] ia fa mai oia ra. O te hopea iho â ïa, e pûpû atu ai oia i te basileia i te Atua, i te Metua ra; ia hope roa te mau hau, e te mana, e te puai i te faaorehia e ana: ei ia ˈna hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e ana i raro aˈe i tana avae. E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.” (Kor. 1, 15:22-26) I te pae hopea, e haamouhia te pohe tutuuhia mai e Adamu. Aita faahou tera “vehî” e tapoˈi ra i te huitaata.—Isa. 25:7, 8.

A hope ai na 1 000 matahiti, e tiamâ mai te feia auraro i te hara e te pohe

16 Te na ô faahou ra Paulo: “E ia tuu-mau-hia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, e i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, ia riro o te Atua i nia iho i te mau mea atoa i te mau vahi atoa.” (Kor. 1, 15:28) Ua naea ïa te fa o te faatereraa a Iesu. E oaoa ïa o ˈna i te faahoˈi i to ˈna mana ia Iehova ra e i te faaite atu i te huitaata tia roa.

17. Eaha te tiai maira ia Satani?

17 Eaha te tiai maira ia Satani, o ˈna hoi te tumu o te mauiui atoa o te taata? E itehia te pahonoraa i roto i te Apokalupo 20:7-15. I te hopea o na 1 000 matahiti, e vaiiho te Atua ia Satani ia tamata i te haavare i te taata tia roa i roto i te hoê tamataraa hopea. I reira, e haamou-roa-hia Satani e te feia atoa e maiti i te pee ia ˈna. E parauhia te reira “te piti o te pohe.” (Apo. 21:8) Eita teie pohe e “haamouhia” no te mea eita te feia o te pohe i roto i “te piti o te pohe” e ora faahou mai. Mai te peu e mea taiva ore tatou ia Iehova, eita tatou e haapeapea e e haafifi mai “te piti o te pohe” ia tatou.

E riro te taatoaraa ei taata tia roa e e oaoa Iehova i te horoa ˈtu i te ora mure ore

18. E nafea te ohipa ta te Atua i horoa ia Adamu e rave-hope-hia ˈi?

18 E riro ïa te taatoaraa ei taata tia roa e e oaoa Iehova i te horoa ˈtu i te ora mure ore. Aita faahou e enemi i te oaoa o te huitaata. E rave-hope-hia te ohipa ta te Atua i horoa ia Adamu noa ˈtu e aita o ˈna. E oaoa ta ˈna huaai i te haapao i te fenua e i te mau animara. Auê tatou i te oaoa e fatata roa Iehova i te haamou i te enemi hopea, oia hoi te pohe!

^ Ia au i te buka Étude perspicace des Écritures, aita te mau aivanaa e tâuˈa ra i te hoê parau mau faufaa roa a tamata ˈi ratou i te ite no te aha tatou e ruau ai e e pohe ai. Aita ratou e farii ra e o te Atua poiete tei faautua i na taata matamua i te pohe. No reira ratou e ore ai e nehenehe e taa maitai i te tumu tatou e ruau ai e e pohe ai.—Buka 2, api 1147-1148.