Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Uiraa a te feia taio

Uiraa a te feia taio

Ua parau Iesu i te mau Sadukea no te feia e faatiahia mai e e ‘ore ratou e faaipoipo, e ore hoi e horoahia e faaipoipo.’ (Luka 20:34-36) Te parau ra anei oia no te tia-faahou-raa i te fenua nei?

E uiraa faufaa roa teie, mai te peu iho â râ ua pohe to oe hoa faaipoipo. Te hinaaro rahi nei paha oe e tahoê faahou i to oe apiti te faatia-faahou-hia i roto i te ao apî. Ua parau te hoê taeae: “Aita mâua ta ˈu vahine i maiti e faataa ê ia mâua. To mâua tera hinaaro ia vai hoê noa i roto i te haamoriraa ei tane e vahine faaipoipo e a muri noa ˈtu. Tera noa iho â to ˈu manaˈo.” Te vai ra anei te tahi tumu no te tiaturi e e nehenehe te feia o te faatiahia mai i nia i te fenua e faaipoipo faahou? Aita tatou i ite.

E rave rahi matahiti, ua parau ta tatou mau papai e e au ra e ua taaihia teie mau parau a Iesu i te tia-faahou-raa i nia i te fenua. Ua parau atoa ta tatou mau papai e i roto i te ao apî, e au ra e eita te feia e faatiahia mai e faaipoipo faahou. * (Mat. 22:29, 30; Mar. 12:24, 25; Luka 20:34-36) E nehenehe anei râ ta Iesu mau parau e taaihia i te tia-faahou-raa i nia i te raˈi? Eita e nehenehe e papu roa i nia i teie uiraa, teie râ, e hiˈopoa anaˈe eaha ta Iesu i parau.

Te paraparau ra Iesu ia vai a faahiti ai i teie parau no nia i te tia-faahou-raa? (A taio i te Luka 20:27-33.) Te paraparau ra oia i te mau Sadukea. Aita teie pǔpǔ faaroo i tiaturi i te tia-faahou-raa e ua tamata ratou i te haavarevare ia Iesu ma te hoê uiraa no nia i te tia-faahou-raa e te faaipoiporaa i te taoete tane. * Ua parau Iesu ia ratou: “Te faaipoipo nei to teie nei ao, e te horoahia nei e faaipoipo; area te feia e manaˈohia e au ia ratou taua ao a muri nei, e te tia faahou mai te pohe mai, e ore ïa ratou e faaipoipo, e ore hoi e horoahia e faaipoipo. E ore hoi ratou e pohe faahou, mai te mau melahi ra hoi ratou e tamarii na te Atua, e tamarii no te tia-faahou-raa.”—Luka 20:34-36.

No te aha ta tatou mau papai i parau ai e ua faahiti paha Iesu i te hoê tia-faahou-raa i nia i te fenua? Te vai ra e piti tumu. A tahi, e au ra e ua manaˈo te mau Sadukea i te tia-faahou-raa i nia i te fenua a paraparau ai ia Iesu. Ua manaˈo ïa matou e ua pahono atu Iesu ia ratou ma te paraparau no nia i te tia-faahou-raa i nia i te fenua. Te piti, ua faaoti Iesu i ta ˈna pahonoraa ma te faahiti ia Aberahama, Isaaka e Iakoba. E faatia-faahou-hia mai teie mau tane taiva ore i nia i te fenua.—Luka 20:37, 38.

Teie râ, e au ra e ua faahiti Iesu i te hoê tia-faahou-raa i nia i te raˈi. No te aha tatou e manaˈo ai mai tera? E hiˈopoa anaˈe e piti parau i roto i ta Iesu pahonoraa i te mau Sadukea.

“Area te feia e manaˈohia e au ia ratou . . . te tia faahou mai te pohe mai.” E au i te mau Kerisetiano faatavaihia taiva ore te Basileia o te Atua. (Tes. 2, 1:5, 11) No te tusia taraehara o te Mesia, mea tia te feia faatavaihia no Iehova. E ua tiamâ mai ratou i te hara a pohe ai. (Roma 5:1, 18; 8:1) Mea oaoa e mea moˈa te feia faatavaihia e e au ia ratou te tia-faahou-raa i nia i te raˈi. (Apo. 20:5, 6) Eita teie mau parau e tano no te feia te faatiahia mai i te ora i te fenua, e “feia parau-tia ore” hoi vetahi. (Ohi. 24:15) “E au” anei i teie “feia parau-tia ore” te tia-faahou-raa?

“E ore hoi ratou e pohe faahou.” Te huri ra vetahi mau Bibilia i teie pereota mai teie, “eita ratou e nehenehe e pohe faahou” e “aita e mana faahou to te pohe i nia ia ratou.” E faatiahia te feia faatavaihia tei vai taiva ore i nia i te raˈi. E fanaˈo ratou i te ora pohe ore. Te auraa ïa e eita ratou e nehenehe e pohe e eita e nehenehe e haamou ia ratou. (Kor. 1, 15:53, 54) Aita e mana to te pohe i nia i te feia o te faatiahia i nia i te raˈi. *

Ia au i te mau haamaramaramaraa ta tatou i faahiti e tae roa mai i teie taime, eaha te nehenehe e parau? Ua haapii mai tatou e ua faahiti paha Iesu i te hoê tia-faahou-raa i nia i te raˈi. Mai te peu e tera iho â, te taa ra ia tatou e toru mea no nia i te feia o te faatiahia i nia i te raˈi: (1) Eita ratou e faaipoipo, (2) eita ratou e pohe e (3) e au ratou i te mau melahi i te raˈi i roto i te tahi mau tuhaa. Teie râ, mai te peu e ua faahiti Iesu i te hoê tia-faahou-raa i nia i te raˈi, e mea titauhia ia pahonohia te mau uiraa i muri nei.

A tahi, peneiaˈe ua manaˈo te mau Sadukea i te hoê tia-faahou-raa i nia i te fenua. No te aha ïa Iesu e faahiti ai i te hoê tia-faahou-raa i nia i te raˈi? Aita Iesu i pahono noa i to ˈna mau enemi ia au i to ratou manaˈo. Ei hiˈoraa, i to te tahi mau ati Iuda aniraa ia Iesu ia rave i te hoê semeio, ua parau oia: “A vavahi na i teie nei hiero, e ua rui toru anaˈe, ua tia faahou ïa ia ˈu.” Peneiaˈe ua ite Iesu e te manaˈo ra ratou i te hiero, te paturaa. Teie râ, “tana tino ihora te hiero ta ˈna e parau ra.” (Ioa. 2:18-21) Peneiaˈe no Iesu, aita i titauhia ia pahono o ˈna i te mau Sadukea haavarevare. Inaha, aita ratou i tiaturi i te tia-faahou-raa aore ra i te vai-mau-raa o te mau melahi. (Mas. 23:9; Mat. 7:6; Ohi. 23:8) Teie râ, ua hinaaro paha Iesu e horoa na ta ˈna mau pǐpǐ te mau haamaramaramaraa no nia i te tia-faahou-raa i nia i te raˈi. E feia haavare ore hoi ratou o te tiaturi e haere i nia i te raˈi.

Te piti, no te aha Iesu e faaoti ai i ta ˈna aparauraa ma te faahiti ia Aberahama, Isaaka e Iakoba? E faatiahia mai teie mau taata i nia i te fenua. (A taio i te Mataio 22:31, 32.) Hou a faahiti ai i teie mau tane taiva ore, ua haamata Iesu i ta ˈna aparauraa ma te na ô: “I te parau râ o te ora-faahou-raa o tei pohe ra.” Te faaite ra paha teie pereota e ua taui te aparauraa, e ere faahou no nia i te hoê tia-faahou-raa i nia i te raˈi, tei nia râ i te hoê tia-faahou-raa i nia i te fenua. Ua ite Iesu e e farii te mau Sadukea i te mau papai a Mose, no reira oia i faahiti ai i ta te Atua mau parau ia Mose i te pu aihere ama. Ua hinaaro Iesu e haapapu i te mau Sadukea e e tuhaa te hoê tia-faahou-raa i nia i te fenua o te opuaraa a te Atua.—Exo. 3:1-6.

Te toru, mai te peu e ua taaihia te parau a Iesu i te tia-faahou-raa i nia i te raˈi, te auraa anei ïa e e nehenehe te feia e faatiahia mai i nia i te fenua e faaipoipo faahou? Aita te Parau a te Atua e horoa ra i te pahonoraa papu no tera uiraa. Mai te peu e tei nia ta Iesu mau parau i te tia-faahou-raa i nia i te raˈi, aita ta ˈna parau e faataa ra e e nehenehe anei ta te feia o te faatiahia mai i nia i te fenua e faaipoipo i roto i te ao apî.

Te parau ra te Bibilia e na te pohe e faataa ê i tei faaipoipo. Mai te peu e ua pohe to oe apiti, eiaha e faahapa ia oe ia faaoti oe e faaipoipo faahou. Na te taata taitahi e faaoti. Eiaha e faaino i te hoê taata o te imi ra i te hoê auhoaraa mahanahana o te hoê hoa faaipoipo.—Roma 7:2, 3; Kor. 1, 7:39.

Mea rahi paha ta tatou uiraa no nia i te oraraa i roto i te ao apî. Eiaha e tamata i te imi i te mau pahonoraa i teie mau uiraa, e tiai anaˈe râ a hiˈo atu ai. Te mea papu râ: E oaoa te feia e faaroo i te Atua no te mea e haamâha Iehova i to ratou mau hinaaro atoa.—Sal. 145:16.

^ A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 1987, api 30-31 (Farani).

^ E peu tumu i tahito ra ia faaipoipo i te taoete tane. Ia pohe te tane a te hoê vahine e aita ta ˈna e tamaroa, e faaipoipo o ˈna i to ˈna taoete tane. E nehenehe ïa te hoê tamaiti e fanauhia mai e eita te iˈoa o te utuafare e mou.—Gen. 38:8; Deut. 25:5, 6.

^ E tiaturi te feia o te faatia-faahou-hia i nia i te fenua e ora e a muri noa ˈtu, eiaha râ i te hoê ora pohe ore. No te ite atu â no nia i te taa-ê-raa o na tiaturiraa e piti, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 1984, api 30-31 (Farani).