E tavini ia Iehova hou te mau mahana ino
“E haamanaˈo i tei Hamani ia oe.”—KOH. 12:1.
1, 2. (a) Eaha te aˈoraa faaurua ta Solomona i papai i te feia apî? (b) No te aha te mau Kerisetiano e 50 matahiti to ratou aore ra hau atu e faufaa-atoa-hia ˈi i te aˈoraa a Solomona?
UA TURAI te Atua i te arii Solomona ia parau i te feia apî: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra, aita i tae i te mau mahana ino ra.” Eaha “te mau mahana ino”? Ua faaohipa Solomona i te parau pehepehe no te faataa i te mau fifi o te matahiti rahi: e rûrû te rima, e paruparu te avae, e topa te niho, e mohimohi te mata, e turi te tariˈa, e hinahinahia te upoo e e fefe te tua. Eiaha ïa e opua e tiai ia tapae i tera mau matahiti no te haamata i te tavini ia Iehova.—A taio i te Koheleta 12:1-5.
2 Te itoito noa ra e rave rahi Kerisetiano e 50 matahiti to ratou aore ra hau atu. E rouru hinahina paha to ratou, aitâ râ i maˈimaˈihia mai tei faataahia e Solomona. E faufaa-atoa-hia anei teie mau Kerisetiano paari i te aˈoraa faaurua horoahia i te feia apî, oia hoi “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe”? Eaha te auraa o teie aˈoraa?
3. Eaha te auraa e haamanaˈo i tei Hamani ia tatou?
3 Noa ˈtu e e rave rahi matahiti tatou i te taviniraa ia Iehova, mea maitai ia feruri ma te mauruuru i te rahi o to tatou Atua Poiete. Mea faahiahia mau te ora, e ere anei? Eita te taata e nehenehe e taa maitai i te faahiahiaraa o te poieteraa. Ua rau te mea ta Iehova i hamani ia oaoa tatou i te oraraa. A feruri ai i te reira, e mauruuru atu â tatou i to Iehova here, paari e puai. (Sal. 143:5) No te haamanaˈo râ i tei Hamani ia tatou, e mea tia atoa ia feruri i ta ˈna e titau maira. A na reira ˈi, e hinaaro iho â tatou e faaite i to tatou mauruuru i to tatou Atua Poiete ma te tavini atu â ia ˈna a ora noa ˈi.—Koh. 12:13.
TUPURAA OTAHI A PAARI AI
4. Eaha ta te mau Kerisetiano mea maoro ratou i te taviniraa i te Atua e ui, e no te aha?
4 Mai te peu e mea maoro oe i te taviniraa ia Iehova, a ui, ‘I te mea e te itoito noa ra vau, eaha ta ˈu e rave i to ˈu oraraa i teie nei?’ Ei Kerisetiano aravihi, e nehenehe ta oe e rave i te mau mea tei ore e tia ia vetahi ê. E haapii i te feia apî i ta oe i haapii mai no nia ia Iehova. Aore ra e faaitoito ia vetahi ê ma te faatia i te mau tupuraa ta oe i ite a tavini ai i te Atua. Ua pure te arii Davida no te reira. Ua papai o ˈna: “Na oe, e tau Atua, i haapii mai ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â; . . . ia ruhiruhia vau e ia hinahinahia tau upoo, e te Atua e, eiaha oe e faarue mai ia ˈu, ia faaite râ vau i to mana i teie nei ui; e to puai, i te taata atoa ia haere mai.”—Sal. 71:17, 18.
5. E nafea te mau Kerisetiano paari e faaite ai ia vetahi ê i ta ratou i haapii?
5 Eaha te rave i te aravihi tei noaa ia oe i te roaraa o te mau matahiti? No te aha e ore ai e parau i te feia apî ia haere mai i ǒ oe no te faaitoito te tahi i te tahi? Aore ra e poro e o ratou e e faaite i to oaoa i te tavini ia Iehova? Ua parau Elihu: “Tei to ˈna ra mau mahana te parau, e na te rahi o te matahiti e faaite mai i te ite.” (Ioba 32:7) Ua parau te aposetolo Paulo i te mau tuahine paari Kerisetiano ia faaitoito i te tahi atu ma ta ratou mau parau e to ratou hiˈoraa. Ua papai o ˈna e ‘ei feia haapii te mau vahine paari i te parau maitai.’—Tito 2:3.
E NEHENEHE Â OE E TAUTURU IA VETAHI Ê
6. No te aha ia haafaufaa ˈi te mau Kerisetiano paari i te ite tei noaa ia ratou i te roaraa o te tau?
6 Mai te peu e e Kerisetiano paari oe, mea rahi ta oe e nehenehe e rave no te tauturu ia vetahi ê. Te vai ra paha te mea ta oe i ore i taa a 30 aore ra 40 matahiti aˈenei. E i teie nei râ, ua taa ia oe. Ua aravihi oe i te faaohipa i te mau aratairaa Bibilia i roto i te oraraa, oia atoa paha i te haaputapû i te aau o te taata i te parau mau Bibilia. Mai te peu e e matahiapo oe, ua ite oe e nafea ia tauturu i te mau taeae tei hiˈa. (Gal. 6:1) Oia atoa paha e nafea ia tiaau i te mau ohipa a te amuiraa, te mau tuhaa ohipa i te tairururaa aore ra te ohipa paturaa i te mau Piha a te Basileia. Peneiaˈe ua ite oe e nafea ia faaitoito i te mau taote ia faaohipa i te mau ravea tâpûraa o te ore e titau ra i te toto. Noa ˈtu e mea apî oe i roto i te parau mau, ua aravihi oe i te oraraa. Ei hiˈoraa, mai te peu e e tamarii ta oe, ua noaa ia oe te paari faufaa mau. E nehenehe te mau Kerisetiano paari e haapii, e aratai e e faaitoito i te mau taeae e tuahine. Mea faufaa mau ïa ratou no te nunaa o Iehova.—A taio i te Ioba 12:12.
7. Eaha ta te mau Kerisetiano paari e nehenehe e haapii i te feia apî?
7 E nafea ia faaohipa ˈtu â i to aravihi no te tauturu ia vetahi ê? Peneiaˈe ma te faaite i te feia apî e nafea ia haamata i te hoê haapiiraa Bibilia. Mai te peu e e tuahine oe, ma te tauturu paha i te mau metua vahine apî ia ite e nafea ia tavini ia Iehova a haapao atoa ˈi i te tamarii nainai. Mai te peu e e taeae oe, ma te haapii paha i te mau taeae apî ia vauvau i te oreroraa parau ma te oaoa rahi e ia riro ei taata poro aravihi. Oia atoa paha ma te faaite atu e nafea oe e faaitoito ai i te mau taeae e tuahine paari a haere ai e hiˈo ia ratou. Noa ˈtu e e ere oe i te mea itoito mai i na mua ˈˈe, e nehenehe â oe e haapii i te feia apî. Te na ô ra te Parau a te Atua: “Te puai te hinuhinu o te taata apî ra; o te teatea râ o te upoo ra, o te tura ïa o te feia paari.”—Mas. 20:29.
TE TAVINIRAA I TE VAHI E HINAARO-RAHI-HIA RA TE TAUTURU
8. Eaha ta Paulo i rave a paari ai?
8 Ua horoa Paulo ia ˈna iho i roto i te taviniraa a te Atua a paari ai. A matara mai ai o ˈna i te fare tapearaa i Roma i te area matahiti 61, e rave rahi matahiti to ˈna taviniraa ei mitionare e faarururaa i te mau fifi. E nehenehe ta ˈna e faaea noa i Roma no te poro. (Kor. 2, 11:23-27) Aita i ore e ua au mau te mau taeae o tera oire rahi i ta ˈna tauturu. Ua ite râ Paulo e te hinaaro-rahi-hia ra te tauturu i te tahi atu vahi. Apeehia e Timoteo e Tito, ua haamata faahou o ˈna i to ˈna mau tere mitionare ma te haere i Ephesia, i Kereta e peneiaˈe i Makedonia. (Tim. 1, 1:3; Tito 1:5) Ua hinaaro atoa o ˈna e haere i Hisepania (Paniora i teie nei), aita râ tatou i ite e ua na reira iho â anei oia.—Roma 15:24, 28.
9. Afea Petero i te haereraa e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)
9 E 50 tiahapa paha matahiti to Petero a haere ai o ˈna i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu. Mea nafea tatou i te iteraa? Mai te peu e hoê â matahiti to ˈna i to Iesu aore ra mea paari rii aˈe, e 50 paha ïa matahiti to Petero a farerei ai i te tahi atu mau aposetolo i Ierusalema i 49. (Ohi. 15:7) I muri iti noa ˈˈe, ua haere Petero e faaea i Babulonia, peneiaˈe no te poro i te ati Iuda e rave rahi i ǒ. (Gal. 2:9) Tei reira o ˈna a papai ai i ta ˈna rata faaurua matamua, i te area matahiti 62. (Pet. 1, 5:13) E ere paha i te mea ohie ia haere e faaea i te fenua ê. Aita râ Petero i manaˈo e no to ˈna matahiti rahi eita o ˈna e nehenehe e tavini atu â ia Iehova ma te oaoa.
10, 11. A faatia na i te hiˈoraa o te tahi Kerisetiano paari o tei haere e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu.
10 Mea rahi te Kerisetiano tei hau atu i te 50 matahiti tei tavini atu â ia Iehova a taui ai to ratou huru tupuraa. Ua haere vetahi e tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu. Ei hiˈoraa, te papai ra Robert: “E 50 tiahapa matahiti to mâua ta ˈu vahine a taa ˈi e e nehenehe mâua e tavini atu â ia Iehova. Ua faarue ta mâua tamaiti i te fare, aita faahou e metua paari ia haapao e ua fanaˈo mâua maa faufaa. A feruri ai, ia hoo atu mâua i to mâua fare, e navai te moni e noaa mai no te aufau i te tarahu fare e no te ora a tae roa mai ai te moni tatuhaaraa. Ua faaroo mâua e te rahi noa ˈtura te taata i Bolivia e farii nei i te haapii i te Bibilia, oia atoa râ e mea mâmâ roa te oraraa. Ua faaoti ïa mâua e reva i ǒ. E ere roa ˈtu mai ta mâua i matau noa na i Marite Apatoerau. Ua haamaitai-rahi-hia râ ta mâua mau tutavaraa.”
11 Te na ô nei â Robert: “Ua niuhia to mâua oraraa i teie nei i nia i te mau ohipa a te amuiraa. Ua bapetizohia vetahi o ta mâua mau piahi Bibilia. Te faatere nei mâua i te haapiiraa a te hoê utuafare riirii o te ora ra i te hoê oire iti e rave rahi kilometera i te atea. I te hebedoma taitahi râ, noa ˈtu e mea fifi te tere, e haere mai te mau melo o tera utuafare i te oire no te mau putuputuraa. A feruri na i to mâua oaoa a ite ai i teie utuafare ia haere i mua i te pae varua e a rave ai te tamaiti matahiapo i te taviniraa pionie!”
TE HINAARO I ROTO I TE MAU TUHAA FENUA REO Ê
12, 13. A faatia na i te hiˈoraa o te hoê Kerisetiano o tei tavini atu â ia Iehova a tatuhaahia ˈi oia.
12 E faufaa-atoa-hia te mau pǔpǔ e amuiraa reo ê i te hiˈoraa o te mau taeae e tuahine paari. Mea au roa ˈtoa ia poro i roto i tera mau tuhaa fenua. A hiˈo na ia Brian no Beretane. Te papai ra o ˈna e i muri aˈe i to ˈna tatuhaaraahia i te 65raa o to ˈna matahiti, aita e haapeapearaa faahou ta raua ta ˈna vahine. Te na ô ra o ˈna: “Ua faarue ta mâua na tamarii i te fare e mea varavara mâua i te farerei i te taata o te hinaaro e haapii i te Bibilia. Farerei aˈera vau i te hoê tane Tinito, mea apî o ˈna, o te rave ra i te mau maimiraa i te fare haapiiraa tuatoru no ǒ nei. Ua farii o ˈna i te haere mai i ta tatou mau putuputuraa e ua haamata vau i ta ˈna haapiiraa Bibilia. Tau hebedoma i muri iho, ua afai mai o ˈna i te hoê hoa ohipa Tinito i ta ˈna haapiiraa Bibilia. E piti hebedoma i muri iho, i te tahi atu hoa ohipa e i muri aˈe, i te tahi faahou.”
13 “A ani mai ai te tahi atu taata maimi Tinito i te hoê haapiiraa Bibilia, ua manaˈo vau, ‘E 65 matahiti to ˈu, e ere râ i te auraa e e rave au i ta ˈu tatuhaaraa i roto i te taviniraa a Iehova.’ Ua ani ïa vau i ta ˈu vahine, e 63 matahiti to ˈna, e e hinaaro anei o ˈna e haapii i te reo Tinito. Ua haapii mâua i tera reo maoti te mau ripene. A ahuru matahiti te reira i teie nei. Ma te poro i roto i te hoê tuhaa fenua reo ê, e au ra e ua apî-faahou-hia mâua. E 112 taata Tinito ta mâua i haapii atu i te Bibilia! Ua haere mai te rahiraa o ratou i te mau putuputuraa. E te tavini nei hoê e o mâua ei pionie.”
E ere oe i te mea paari roa no te tavini atu â (A hiˈo i na paratarafa 12, 13)
A OAOA I TA OE E NEHENEHE E RAVE
14. Ia oaoa te mau Kerisetiano paari i te aha, e e nafea te hiˈoraa o Paulo e faaitoito ai ia ratou?
14 Mea rahi te Kerisetiano e 50 tiahapa matahiti to ratou te nehenehe e rave i te mau mea apî i roto i te taviniraa a Iehova. E ere râ pauroa. Mea maˈimaˈi roa vetahi, area te tahi atu, te haapao ra ïa i te mau metua ruhiruhia aore ra te tamarii. A haamanaˈo e mea faufaa no Iehova ta oe e rave ra no te tavini ia ˈna. Eiaha ïa e toaruaru no ta oe e ore e nehenehe e rave, a oaoa râ i ta oe e nehenehe e rave. A hiˈo na ia Paulo. Tau matahiti o ˈna i te tapearaahia i te hoê fare. Ua faaea ïa to ˈna mau tere mitionare. Tera râ, e paraparau o ˈna no nia i te mau Papai i te mau taata atoa o te haere e hiˈo ia ˈna e ua faaitoito atu ia mau papu i roto i te faaroo.—Ohi. 28:16, 30, 31.
15. No te aha mea faufaa mau ai te mau Kerisetiano ruhiruhia?
15 Mea faufaa mau atoa no Iehova ta te feia ruhiruhia e rave nei i roto i ta ˈna taviniraa. Ua faaite Solomona e e ere te mau mahana ino i te taime maitai aˈe o te oraraa. Teie râ, te haafaufaa nei Iehova i ta te mau Kerisetiano ruhiruhia e rave nei no te arue ia ˈna. (Luka 21:2-4) Te haafaufaa atoa nei te mau amuiraa i te hiˈoraa taiva ore o teie mau Kerisetiano.
16. Eaha te mau fanaˈoraa taa ê ta Ana i ore i fanaˈo? Eaha râ tei tia ia ˈna ia rave no te haamori i te Atua?
16 Te faahiti nei te Bibilia ia Ana, te hoê vahine ivi ruhiruhia o tei tamau noa i te arue ia Iehova ma te taiva ore. E 84 matahiti to ˈna a fanauhia mai ai Iesu. Peneiaˈe aita o ˈna i ora maoro no te riro ei pǐpǐ a Iesu, no te poro i te parau apî maitai o te Basileia aore ra ia faatavaihia o ˈna i te varua moˈa. Ua oaoa râ Ana i ta ˈna e nehenehe e rave. “Aore roa oia i faarue i te hiero, e tia râ i te haamoriraa i te Atua . . . i te rui e te ao.” (Luka 2:36, 37) I te mau poipoi e ahiahi atoa a pûpû ai te tahuˈa i te mea noˈanoˈa, tei roto Ana i te aua i te pure-noa-raa ma te muhu ore afa hora paha i te maoro. A ite ai i te aiû ra o Iesu, ua haamata ihora Ana “i te taˈo i te parau no taua tamaiti iti ra i te feia atoa e tiai i te faaoraraahia o Ierusalema.”—Luka 2:38, Te Faufaa Api.
17. E nafea e nehenehe ai e tauturu i te mau Kerisetiano ruhiruhia aore ra tei maˈihia ia apiti i te haamoriraa mau?
17 Ia vai ineine noa tatou i te tauturu i te mau Kerisetiano ruhiruhia aore ra tei maˈihia. Te hinaaro mau nei vetahi o ratou e haere i te mau putuputuraa e tairururaa, aita râ e nehenehe. I te tahi mau vahi, te faanaho nei te mau amuiraa ia faaroo teie mau Kerisetiano ruhiruhia i te putuputuraa maoti te niuniu paraparau. I te tahi atu vahi, eita e nehenehe. Noa ˈtu râ, e nehenehe teie mau Kerisetiano e turu i te haamoriraa mau. Ei hiˈoraa, ma te pure ia maitai te amuiraa.—A taio i te Salamo 92:13, 14.
18, 19. (a) No te aha aita ˈi te mau Kerisetiano ruhiruhia e ite ra e e itoito-mau-hia vetahi ê i to ratou hiˈoraa? (b) O vai te nehenehe e faaohipa i te aˈoraa: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe”?
18 Aita paha te mau Kerisetiano ruhiruhia e ite ra e e itoito-mau-hia vetahi ê i to ratou hiˈoraa. A hiˈo na ia Ana o tei haere ma te taiva ore i te hiero e rave rahi matahiti. Aita paha o ˈna i manaˈo e e papaihia to ˈna hiˈoraa e to ˈna here ia Iehova i roto i te Bibilia e e faaitoito â te reira ia tatou i teie mahana. Oia atoa, eita roa ˈtu to here i te Atua e moehia i to oe mau hoa Kerisetiano. No reira te Parau a te Atua e na ô ai: “E korona hanahana te upoo hinahina, ia roohia ˈtu tei te eˈa parau-tia ra.”—Mas. 16:31.
19 Aita tatou e nehenehe e rave i te hoê â mau mea i roto i te taviniraa a Iehova, e taotiaraa to tatou pauroa. Mai te peu râ e te itoito noa ra tatou, e pee anaˈe i teie mau parau faaurua: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe . . . aita i tae i te mau mahana ino ra.”—Koh. 12:1.

