I teie nei ‘ua ite oe i te Atua,’ ia aha oe?

I teie nei ‘ua ite oe i te Atua,’ ia aha oe?

“[U]a ite outou i te Atua.”—GAL. 4:9.

1. No te aha te hoê pairati e faaohipa ˈi i te hoê tapura a hiˈopoa ˈi i te manureva?

 HOU te faarevaraa taitahi, e hiˈopoa maite te hoê pairati i te manureva. E faaohipa o ˈna i te hoê tapura no te papu e ua hiˈopoa o ˈna i te mau mea atoa. Ia ore o ˈna e na reira, eita paha o ˈna e ite i te hoê fifi e ati ai te manureva. Mea faufaa roa ia hiˈopoa te pairati aravihi atoa i te taatoaraa o te mau mea e vai ra i nia iho i te tapura.

2. Ia hiˈopoa te mau Kerisetiano i te aha?

2 E nehenehe oe e faaohipa i te hoê tapura, mai teie pairati, no te papu e e puai noâ to faaroo ia fifihia oe. No bapetizo noa ˈtura anei oe aore ra mea maoro, mea faufaa roa ia hiˈopoa tamau maite i to faaroo. Ia ore, e ati paha to oe mau taairaa e o Iehova. Te faaara maira te Bibilia: “O tei manaˈo e te tia ra oia, e ara oia o te hiˈa.”—Kor. 1, 10:12.

3. Ia aha te mau Kerisetiano i Galatia?

3 I titauhia na ia hiˈopoa te mau Kerisetiano i Galatia i to ratou faaroo e ia haafaufaa i to ratou tiamâraa pae varua. Maoti te tusia a Iesu, ua tia i te feia e faatupu i te faaroo ia ˈna ia ite i te Atua ma te faahiahia roa ˈtu â: e nehenehe ratou e riro ei tamaiti a te Atua! (Gal. 4:9) I parau na vetahi i roto i te amuiraa e mea tia ia pee te mau Kerisetiano i te Ture a Mose no te riro ei taata parau-tia. Aita râ te Atua e faaohipa faahou ra i tera Ture! E aita te mau Etene i pee aˈenei i te reira! Mea faufaa ia haere te ati Iuda e te Etene atoa i mua i te pae varua. E mea tia ia farii ratou e aita te Atua e titau faahou ra ia pee te taata i te Ture.

TAAHIRAA MATAMUA E ITE AI I TE ATUA

4, 5. Eaha te aˈoraa a Paulo i to Galatia, e e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira?

4 No te aha i papaihia ˈi te aˈoraa a Paulo i to Galatia? Ia ore te mau Kerisetiano mau ia faarue i te pue parau mau faufaa a te Bibilia a hoˈi atu ai i te mau mea ta ratou i faarue. Ua faaurua Iehova i te aposetolo no te faaitoito ia tatou paatoa ia vai taiva ore.

5 Mea maitai ia haamanaˈo tatou paatoa mea nafea tatou i te tiamâraa mai i te pae varua e i te riroraa mai ei Ite no Iehova. No te na reira, a feruri na i teie na uiraa: Te haamanaˈo ra anei oe i ta oe i rave ia ineine oe no te bapetizoraa? Te haamanaˈo ra anei oe mea nafea oe i te iteraa i te Atua e i to oe huru aau a itehia mai ai oe e ana?

6. Eaha te tapura hiˈopoaraa ta tatou e hiˈopoa mai?

6 Ua rave tatou paatoa e iva taahiraa. Te faataahia ra taua mau taahiraa ra, tei au i te hoê tapura hiˈopoaraa pae varua, i roto i te tumu parau tarenihia  “Taahiraa e aratai i te bapetizoraa e no te haere â i mua.” E haamanaˈo tamau anaˈe i tera na taahiraa e iva. E puaihia ïa tatou no te ore e hoˈi i te mau mea o teie nei ao. Mai te hoê pairati o te hiˈopoa iho â i te hoê tapura hou te faarevaraa, ia hiˈopoa noa ˈtoa tatou i te hoê tapura pae varua e tia ˈi.

E MAU PAPU NOA TE FEIA I ITEHIA MAI E TE ATUA I ROTO I TE PARAU MAU

7. Ia pee tatou i teihea “hiroa,” e no te aha?

7 E haamanaˈo te hoê tapura hiˈopoaraa i te hoê pairati e e ohipa te titauhia ia pee maite hou te faarevaraa taitahi. E nehenehe tatou atoa e hiˈopoa ia tatou iho e i ta tatou i rave mai to tatou bapetizoraa mai â. Ua papai Paulo ia Timoteo: “E tapea maitai i te hiroa parau mau ta oe i ite ia ˈu nei ra, ma te faaroo e te hinaaro i te Mesia ra ia Iesu.” (Tim. 2, 1:13) E itehia tera pue “parau mau” i roto i te Parau a te Atua. (Tim. 1, 6:3) E tauturu mai te tahi hohoˈa rii ia ite eaha ta te hoê taata peni i hinaaro e faaite mai. Oia atoa, e tauturu mai te “hiroa parau mau” ia ite i ta Iehova e titau maira. E hiˈo anaˈe ïa i te mau taahiraa ta tatou i rave hou a bapetizo ai no te ite e te piri ra anei tatou i te hiroa, aore ra hohoˈa, parau mau.

8, 9. (a) No te aha ia tamau ai i te haapii e i te haapaari i to tatou faaroo? (b) No te aha mea faufaa ˈi to tatou haereraa i mua ei Kerisetiano? No te aha e au ai te reira i te tupuraa o te hoê tumu raau?

8 Ta tatou taahiraa matamua, o te fanaˈoraa ïa i te ite a faatupu atu ai i te faaroo. Mea faufaa roa râ ia tamau i te haapii e i te haapaari i to tatou faaroo. (Tes. 2, 1:3) I muri aˈe i to tatou bapetizoraa, e titauhia ia piri e ia puai roa ˈtu â to tatou taairaa e te Atua.

E tupu noa te hoê tumu raau. Ia na reira atoa te mau Kerisetiano e tia ˈi

9 E nehenehe e faaau i te reira i te tupuraa o te hoê tumu raau. Mea maere mau ia ite i te teitei ta te hoê tumu raau e raea. Mea paari maitai anaˈe iho â râ to ˈna mau aa. Ei hiˈoraa, e raea i te tahi mau arezi nehenehe mau i Lebanona e 37 metera i te teitei. E aa paari mau to ˈna e te hohonu. E titau-atoa-hia te hoê taura 12 metera no te haaati i to ˈna tumu. (Sire 5:15) E tupu oioi te hoê tumu raau i te omuaraa. I muri aˈe e tupu â o ˈna, eita râ te reira e ite-maitai-hia. E rahi mai to ˈna tumu e e haere hohonu to ˈna mau aa e e parare atoa. E mau maitai ïa te tumu raau. Hoê â huru e to tatou haereraa i mua ei Kerisetiano. A haamata ˈi i te haapii i te Bibilia, e rave oioi paha tatou i te tauiraa e rave rahi a bapetizo atu ai. E ite maitai te amuiraa i to tatou haereraa i mua. Ua riro atoa mai paha tatou ei pionie aore ra ua fanaˈo i te tahi atu mau hopoia. A nuu noa ˈtu ai te tau, mea fifi paha no vetahi ia ite i to tatou haereraa i mua i roto i te parau mau. Mea faufaa râ ia tamau â i te haapii e i te faatupu i te faaroo rahi aˈe no te riro ei taata paari i te faaroo e te ite mai te Mesia. (Eph. 4:13) A haere ai tatou i mua ei Kerisetiano, e au tatou i te hoê ohi apî tei tupu e tei riro mai ei tumu raau paari maitai.

10. No te aha mea faufaa ˈi no te Kerisetiano feruriraa paari ia haere â i mua?

10 Eiaha râ tatou e faaea noa i ǒ. E au to tatou ite i te Parau a te Atua e to tatou faaroo i te aa e mau papu ai tatou. Mea faufaa ïa ia haapaari i tera mau aa. (Mas. 12:3) Mea rahi te taeae e tuahine i roto i te amuiraa te na reira nei. Ei hiˈoraa, no te hoê taeae tei riro ei matahiapo e 30 tiahapa matahiti i te maoro, te haere noâ o ˈna i mua i te pae varua. Te na ô nei oia: “Ua au roa ˈtu â vau i te Bibilia i teie nei. E ite noa vau i te ravea rau no te faaohipa i te mau faaueraa tumu e ture a te Bibilia. E te rahi noa ˈtura to ˈu oaoa i roto i te taviniraa.”

IA PIRI ROA ˈTU Â TO AUHOARAA E TE ATUA

11. E nafea ia piri roa ˈtu â to tatou auhoaraa e o Iehova?

11 No te haere i mua, mea faufaa atoa ia piri roa ˈtu â tatou ia Iehova mai to tatou Hoa e Metua. Te hinaaro ra oia ia ite tatou i te hau e te here. Tera te huru aau o te hoê tamarii i pihai iho i to ˈna metua î i te here. To tatou atoa paha huru e te hoê hoa piri. Eita tera taairaa piri e o Iehova e tupu i te hoê noa po. E titauhia te taime ia ite e ia here tatou ia ˈna. A faataa ïa i te taime i te mahana taitahi no te taio i te Bibilia. A taio i te vea apî taitahi, te buka e te buka rairai ta Iehova e horoa ˈtu. E tauturu atu te reira ia ite maitai roa ˈtu â o vai ra o ˈna e ia piri roa ˈtu â to orua auhoaraa.

12. Ia aha tatou ia itehia mai tatou e Iehova?

12 E piri roa ˈtoa to tatou auhoaraa e te Atua maoti ta tatou mau pure e amuimuiraa maitai. (A taio i te Malaki 3:16.) Te faaroo ra Iehova i te “pure” a to ˈna mau hoa. (Pet. 1, 3:12) Mai te hoê metua î i te here, te faaroo nei Iehova ia tiaoro ˈtu tatou ia ˈna na roto i te pure. Ia ‘tamau uˈana maite â ïa tatou i te pure’ e tia ˈi. (Roma 12:12) Eita e nehenehe e riro noa ei hoa no te Atua aita anaˈe ta ˈna tauturu. Mea puai mau te mau faahemaraa a teie nei ao no te faaruru i te reira o tatou anaˈe. Ia faaea tatou i te pure, eita tatou e fanaˈo faahou i te puai ta te Atua e hinaaro e horoa mai. Te oaoa ra anei oe i ta oe mau pure aore ra te ite ra oe e mea tia ia haamaitaihia te reira?—Ier. 16:19.

13. No te aha mea faufaa ˈi ia amuimui atu i te mau hoa Kerisetiano ia piri noa to tatou auhoaraa e te Atua?

13 Te oaoa ra Iehova i te feia atoa “tei tiaturi ia ˈna.” No reira, i muri aˈe i te iteraa i te Atua, mea faufaa ia tamau noa i te amui atu i te feia o tei ite ia ˈNa. (Nah. 1:7) Ua î teie nei ao i te ino. E haerea paari ïa ia amuimui atu i to tatou mau taeae e tuahine o te faaitoito mai. Eaha te mau maitai? E ite oe i roto i te amuiraa te mau taata o te turai ia oe ia faaite i “te aroha” e ia rave i “te mau ohipa maitatai.” (Heb. 10:24, 25) Eita e nehenehe e pee i te aˈoraa a Paulo ia ore tatou e putuputu tamau e te amuiraa. A haere tamau ïa i te mau putuputuraa e a horoa i te mau pahonoraa.

14. No te aha ia vai ineine noa ˈi tatou i te tatarahapa e i te taui?

14 Hou a riro mai ai ei Kerisetiano, i titauhia na ia tatarahapa tatou i ta tatou mau hara e ia fariu mai. Ia vai ineine noa tatou i te tatarahapa. Ei taata tia ore, mea ohie roa ia hara. E au te hara i te ophi tei ineine i te hohoni ia tatou. (Roma 3:9, 10; 6:12-14) E hara iho â ïa tatou. Auaa râ mea faaoromai Iehova a faaitoito ai tatou i te aro i to tatou huru tia ore e ia rave i te mau tauiraa e titauhia. (Phil. 2:12; Pet. 2, 3:9) A faaohipa i to taime e ta oe mau faufaa i roto i te taviniraa a Iehova, eiaha no te mau tapiraa miimii. Ua manaˈo noa te hoê tuahine tei paari i roto i te parau mau e mea tia ia riaria ia Iehova. No ˈna, eita roa ˈtu ïa ta ˈna e nehenehe e faaoaoa i te Atua. E ere o ˈna i te mea piri roa ia Iehova e ua hapa o ˈna i roto i to ˈna oraraa. Te na ô ra o ˈna: “E ere no te mea e aita vau i here ia Iehova, no te mea râ aita vau i ite mau o vai ra o ˈna. Ua pure uˈana noa râ vau e ua haamata vau i te taui.” Te parau nei â teie tuahine: “Ua ite au e ua aratai mai Iehova ia ˈu mai te hoê tamarii, ma te tauturu ia ˈu ia haapaiuma hoê hoê i te fifi. E ma te mǎrû, ua faaite mai eaha te titauhia ia rave au.”

15. Eaha ta Iesu raua to ˈna Metua e ite ra?

15 A tamau i te parau atu i te taata no nia i te parau apî maitai. O ta te hoê ïa melahi i parau ia Petero e i te tahi atu mau aposetolo a tuu ai o ˈna ia ratou i rapaeau i te fare tapearaa. (Ohi. 5:19-21) Te tahi atu ohipa te mea tia ia hiˈopoa, o ta tatou ïa taviniraa i te hebedoma taitahi. E ite Iesu raua to ˈna Metua i to tatou faaroo e i ta tatou taviniraa. (Apo. 2:19) Ia riro te taviniraa ei tuhaa faufaa roa o to tatou oraraa e tia ˈi.

16. No te aha mea maitai ai ia feruri maite i ta tatou pûpûraa ia Iehova?

16 A feruri maite i ta oe pûpûraa. O to tatou taairaa e o Iehova te mea faufaa roa ˈˈe ta tatou e fanaˈo nei. Ua ite o ˈna i to ˈna mau taata. (A taio i te Isaia 44:5.) A hiˈopoa na roto i te pure i to oe mau taairaa e o Iehova. A haamanaˈo atoa i te taio mahana o to oe bapetizoraa. E faaite te reira e ua pûpû oe ia oe ia Iehova. O te faaotiraa faufaa roa ˈˈe ïa ta oe e rave.

MEA FAUFAA TE FAAOROMAI NO TE VAI PIRI NOA IA IEHOVA

17. No te aha mea faufaa ˈi te faaoromai no te vai piri noa ia Iehova?

17 Ua faaite Paulo i to Galatia te faufaaraa o te faaoromai. (Gal. 6:9) Mea faufaa atoa te reira no tatou. E fifihia oe. E tauturu râ Iehova ia oe. A tamau i te ani i te varua moˈa. E mono te Atua i te oto e te oaoa e i te ahoaho e te hau. (Mat. 7:7-11) A feruri na: Te haapao ra Iehova i te mau manu o te reva. Eita anei ïa o ˈna e haapao atu â ia oe o te here ra ia ˈna e o tei pûpû ia oe ia ˈna? (Mat. 10:29-31) Noa ˈtu eaha te mau faaheporaa ta oe e faaruru eiaha roa ˈtu e hoˈi i muri, eiaha roa ˈtu e tuu. Te haamaitai-rahi-hia ra tatou, ua itehia mai hoi tatou e Iehova!

18. I teie nei ‘ua ite oe i te Atua,’ ia aha oe?

18 No ite noa ˈtura anei oe i te Atua e no bapetizo-noa-hia ˈtura oe? Ia aha oe i teie nei? A haapii atu â no nia ia Iehova no te riro ei Kerisetiano feruriraa paari i te pae varua. Mea maoro anei oe i te bapetizoraahia? Ia aha oe i teie nei? E mea tia ia faahohonu e ia faarahi i to ite no nia ia Iehova. Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e aita e faufaa ia haamaitai atu â to tatou mau taairaa e o Iehova. I te tahi taime, e titauhia ia hiˈopoa i ta tatou tapura hiˈopoaraa pae varua. E papu ïa ia tatou e te piri noa ˈtura anei to tatou mau taairaa e to tatou Metua, Hoa e Atua î i te here ra o Iehova.—A taio i te Korinetia 2, 13:5, 6.