Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E vaiiho anei oe i te Potera rahi ia tauturu ia oe ia taui?

E vaiiho anei oe i te Potera rahi ia tauturu ia oe ia taui?

“Inaha, mai te araea tei te rima ïa o te potera te rave, tei ia ˈu atoa te rave ia outou.”—IER. 18:6.

HIMENE: 60, 22

1, 2. No te aha e “taata here-rahi-hia” o Daniela no te Atua, e nafea tatou e nehenehe ai e auraro mai ia Daniela?

 A HOPOIHIA ˈI te mau ati Iuda i Babulonia, ua tomo ratou i roto i te hoê oire ua î te mau idolo e te feia o te haamori ra i te mau varua ino. Tera râ, ua patoi te mau ati Iuda taiva ore, mai ia Daniela e to ˈna na hoa e toru ia faatauihia ratou e te feia no Babulonia. (Dan. 1:6, 8, 12; 3:16-18) Ua farii Daniela e to ˈna na hoa ia Iehova ei Potera no ratou e ua tamau ratou i te haamori ia ˈna anaˈe. Noa ˈtu e ua haaatihia o Daniela i te hoê huru oraraa ino no te hoê tau maoro, ua parau te melahi a te Atua e e “taata here-rahi-hia” oia.—Dan. 10:11, 19.

2 I tahito ra, e taumiumi paha te hoê potera i te araea no te horoa ˈtu i te tahi hohoˈa. I teie mahana, ua ite te feia haamori mau e o Iehova te Faatere o te ao nui e e mana to ˈna no te faataui i te mau nunaa. (A taio i te Ieremia 18:6.) E mana atoa to te Atua no te faataui ia tatou taitahi. Eita râ Iehova e faahepo i te taata ia taui. Te hinaaro noa ra oia ia ineine tatou i te vaiiho ia ˈna ia tauturu mai ia taui. I roto i teie tumu parau, e haapii mai tatou e nafea e nehenehe ai e riro mai ei araea mǎrû i roto i to te Atua rima. E hiˈopoa mai tatou e toru uiraa: (1) E nafea tatou e nehenehe ai e haapae i te mau huru o te nehenehe e turai ia tatou ia patoi i ta te Atua aˈoraa a riro atu ai mai te araea etaeta? (2) E nafea ia faatupu i te mau huru maitatai o te tauturu ia tatou ia auraro e ia riro mai te araea mǎrû? (3) E nafea te mau metua Kerisetiano e ohipa ˈi e te Atua a tauturu ai ratou i ta ratou tamarii ia taui?

HAAPAE I TE MAU HURU O TE FAAETAETA I TE AAU

3. Eaha te mau huru o te nehenehe e faaetaeta i to tatou aau? A faataa.

3 Te parau ra te Maseli 4:23: “ E faaitoito i te tiai i to aau na; o te tumu hoi te reira o te ora.” No te tapea i to tatou aau ia ore te reira ia etaeta mai, mea tia ia haapae tatou i te mau huru au ore, mai te teoteo, te raveraa i te hara e te ereraa i te faaroo. Aita anaˈe tatou e vai ara, e aratai te reira ia tatou i te faaroo ore e i te orure hau. (Dan. 5:1, 20; Heb. 3:13, 18, 19) O ta te arii Uzia ïa no Iuda i ite. (A taio i te Paraleipomeno 2, 26:3-5, 16-21.) I te omuaraa, e taata auraro o Uzia e e auhoaraa maitai to ˈna e te Atua e ua horoa te Atua ia ˈna te puai. “Etaeta aˈera râ oia ra, ua teoteo aˈera.” No to ˈna teoteo, ua tamata oia i te tutui i te mea noˈanoˈa i te hiero noa ˈtu o te mau tahuˈa anaˈe te nehenehe e na reira. I to te mau tahuˈa parauraa ˈtu ia ˈna e ua hape oia, ua riri roa o Uzia! Ua faahaehaa Iehova i te arii teoteo e ua roohia oia i te maˈi lepera e pohe noa ˈtu oia.—Mas. 16:18.

4, 5. Eaha te nehenehe e tupu mai ia ore tatou e vai ara i te teoteo? A horoa i te hoê hiˈoraa.

4 Ia ore tatou e haapae i te teoteo, e nehenehe tatou e haamata i te manaˈo e mea maitai aˈe tatou ia vetahi ê e e haamata i te patoi i te aˈoraa no ǒ mai i te Bibilia ra. (Mas. 29:1; Roma 12:3) O ta te hoê matahiapo ïa o Jim te iˈoa i ite. Ua peapea oia e te tahi mau matahiapo o te amuiraa no nia i te hoê tupuraa. Te parau ra o Jim, “Ua parau vau i te mau matahiapo e ere ratou i te mea here, aita ˈtura vau i faaea i tera putuputuraa.” Fatata e ono avaˈe i muri aˈe, ua taui oia i te amuiraa, tera râ, aita oia i faatoroahia ei matahiapo. Ua inoino roa Jim. Ua papu ia ˈna e ua tano oia, faaea ˈtura oia i te tavini ia Iehova, ahuru matahiti aita oia i haere faahou i te mau putuputuraa e i te pororaa. Te parau ra oia e no to ˈna teoteo, ua haamata oia i te pari ia Iehova no te ohipa i tupu. E rave rahi matahiti, ua haere te mau taeae e farerei ia ˈna e ua tamata i te tauturu ia ˈna, ua patoi râ Jim i ta ratou tauturu.

5 Te parau ra Jim, “Aita vau i nehenehe e faaea i te feruri e ua hape vetahi ê.” Te faaite mai ra to ˈna hiˈoraa e e nehenehe te teoteo e turu i to tatou haerea tano ore. Ia tupu noa ˈtu te reira, e ere faahou ïa tatou i te araea mǎrû. (Ier. 17:9) Ua haapeapeahia aˈena anei oe e te hoê taeae aore ra tuahine? Ua oto aˈena anei oe i te tatararaahia hoê o ta oe mau hopoia? Ua aha oe? Ua teoteo anei oe, aore ra ua taa ia oe e o te faatupuraa i te hau e to tatou mau taeae e o te tapearaa i te taiva ore ia Iehova te mea faufaa roa ˈˈe?—A taio i te Salamo 119:165; Ephesia 4:32.

6. Eaha te tupu ia rave tatou i te hara?

6 Ia tamau te hoê taata i te rave i te hara e i te huna i ta ˈna i rave, mea fifi paha ïa no ˈna ia farii i te aˈoraa a te Atua. E ohie roa ˈtu â ïa no ˈna ia rave i te hara. Ua parau te hoê taeae e i te roaraa o te tau, aita roa ˈtura to ˈna haerea tano ore i faahuru ê faahou ia ˈna. (Koh. 8:11) No te tahi atu taeae, i te hoê taime, ua matau oia i te mataitai i te hohoˈa faufau, ua parau oia i muri aˈe, “Ua faatupu vau i te hoê huru faahapa i nia i te mau matahiapo.” Ua tuino ta ˈna mau peu i to ˈna auhoaraa e o Iehova. I to vetahi ê iteraa i te ohipa ta ˈna i rave, ua tauturuhia oia e te mau matahiapo. Mea papu, e taata tia ore tatou. Tera râ, ia faaino tatou i te feia o te horoa mai ra i te aˈoraa aore ra ia imi tatou i te mau otoheraa ia rave tatou i te ohipa tano ore, ma te ore e ani ia Iehova ia faaore mai i ta tatou hapa e ia tauturu mai ia tatou, e nehenehe to tatou aau e etaeta mai.

No to ratou aau etaeta e te ereraa i te faaroo i pohe ai te mau Iseraela faaroo ore i roto i te medebara

7, 8. (a) E nafea te hiˈoraa o te mau Iseraela e haapapu ai e e nehenehe te ereraa i te faaroo e faaetaeta i te aau? (b) Eaha te haapiiraa e huti mai no tatou?

7 A faatiamâ ˈi Iehova i te mau Iseraela i Aiphiti, ua ite ratou i to ˈna faatupuraa e rave rahi semeio faahiahia mau. Noa ˈtu te reira, a piri roa ˈtu ai ratou i te Fenua tǎpǔhia, ua etaeta mai to ratou aau. No te aha? Aita to ratou e faaroo i te Atua. Aita ratou i tiaturi ia Iehova, ua mǎtaˈu râ ratou e ua amuamu ia Mose. Ua hinaaro roa ratou e hoˈi faahou i Aiphiti, te vahi i faatîtîhia ˈi ratou! Ua mauiui roa o Iehova e ua parau: “Afea râ teie nei feia e faaea ˈi i te faatiˈotiˈoo [aore ra faatura ore] mai ia ˈu?” (Num. 14:1-4, 11; Sal. 78:40, 41) Ua pohe te mau Iseraela i roto i te medebara no te etaeta o to ratou aau e te ereraa ratou i te faaroo.

8 I teie mahana, ua piri roa tatou i te ao apî e te tamatahia ra to tatou faaroo. Mea titauhia ïa ia hiˈopoa i te huru o to tatou faaroo. E nafea tatou e papu ai e mea puai mau te reira? E nehenehe tatou e hiˈopoa i te mau parau a Iesu e itehia i roto i te Mataio 6:33. A uiui: ‘Te haapapu ra anei ta ˈu mau fa e faaotiraa e te tiaturi mau ra vau i te mau parau a Iesu? E mairi anei au i te mau putuputuraa aore ra i te taviniraa no te ohipa ia rahi mai ta ˈu moni? Eaha ta ˈu e rave mai te peu e titau ta ˈu ohipa ia horoa hau atu â vau i to ˈu taime e puai? E vaiiho anei au i teie ao ia faataui ia ˈu a tapea roa ˈtu ai paha ia ˈu ia ore au e tavini faahou ia Iehova?’

9. No te aha mea tia ia “hiˈopoa maite” e tei roto anei tatou i te faaroo, e nafea ïa tatou e nehenehe ai e na reira?

9 Aita anaˈe tatou e pee i ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau amuimuiraa iino, te tiavaruraa aore ra te faaanaanataeraa, e nehenehe to tatou aau e etaeta mai. Eaha te tia ia rave ia ite oe e te tupu mai ra te reira? Ia ru oe i te hiˈopoa i to faaroo! Te parau ra te Bibilia: “E imi maite ia outou iho i to outou faaroo; e hiˈopoa maite ia outou iho.” (Kor. 2, 13:5) Eiaha e haavare ia oe iho e a faaohipa tamau i te Parau a te Atua no te faaafaro i to oe feruriraa.

A RIRO NOA MAI TE ARAEA MǍRÛ

10. Eaha te tauturu ia tatou ia riro mai te araea mǎrû i roto i to Iehova rima?

10 No te tauturu ia tatou ia riro mai te araea mǎrû, ua horoa mai Iehova i ta ˈna Parau, te amuiraa Kerisetiano e te taviniraa. Ma te taio i te Bibilia e ma te feruri maite i te reira i te mau mahana atoa, e tauturu mai te reira ia riro ei araea mǎrû i roto i to Iehova rima e ia vaiiho ia ˈna ia tauturu mai ia taui. Ua faaue Iehova i te mau arii no Iseraela ia papai i te Ture a te Atua e ia taio i te reira i te mau mahana atoa. (Deut. 17:18, 19) Ua ite te mau aposetolo e mea faufaa roa ia taio i te mau Papai e ia feruri maite i te reira no ta ratou taviniraa. Ua faaohipa ratou hanere taime i te mau tuhaa o te mau Papai Hebera i roto i ta ratou mau papai, e ua faaitoito ratou i te feia ta ratou i poro ia faaohipa atoa i te mau Papai. (Ohi. 17:11) Hoê â huru no tatou, te ite atoa ra tatou e mea faufaa te taioraa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e te feruri-maite-raa i te reira. (Tim. 1, 4:15) E tauturu te reira ia tatou ia faaite noa i te haehaa a nehenehe atu ai Iehova e tauturu ia tatou ia taui.

A faaohipa i te maa pae varua a te Atua no te tauturu ia oe ia riro noa mai te araea mǎrû (A hiˈo i te paratarafa 10-13)

11, 12. E nafea Iehova e faaohipa ˈi i te amuiraa Kerisetiano no te tauturu ia tatou ia taui ia au i ta tatou taitahi e hinaaro mau ra? A faataa.

11 Ua ite Iehova i ta tatou taitahi e hinaaro mau ra, e e faaohipa oia i te amuiraa Kerisetiano no te tauturu ia tatou ia taui. Ua haamata Jim, o tei faahitihia i nia ˈtu, i te taui i to ˈna huru feruriraa i to te hoê matahiapo faaiteraa i te anaanatae ia ˈna. Te parau ra Jim: “Aita oia i faahapa noa ˈˈe ia ˈu no to ˈu tupuraa, aita atoa i faaino mai ia ˈu. Ua faaite oia i te manaˈo maitai e te hinaaro e tauturu ia ˈu ma te aau tae.” E toru avaˈe i muri aˈe, ua titau manihini teie matahiapo ia Jim i te hoê putuputuraa. Ua parau o Jim e ua farii maitai te amuiraa ia ˈna e ua tauturu to ratou here ia ˈna ia taui i to ˈna feruriraa. Ua haamata oia i te ite e e ere to ˈna mau huru aau i te mea faufaa roa ˈˈe. Ua faaitoito te mau matahiapo o ta Jim amuiraa e ta ˈna atoa vahine ia ˈna, e ua hoˈi mǎrû noa mai oia no te tavini ia Iehova. Ua faufaa-atoa-hia Jim i te taioraa i te mau tumu parau “E ere na Iehova te hape” e “A tavini ia Iehova ma te taiva ore” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1992.

12 I muri aˈe, ua riro faahou mai o Jim ei matahiapo. Mai reira mai, ua tauturu oia i te tahi atu mau taeae no te faatitiaifaro i te hoê â huru fifi e no te haapuai i to ratou faaroo. Ua manaˈo oia e e auhoaraa piri roa to ˈna e o Iehova. E ere roa ˈtu râ! Ua tatarahapa roa oia i to ˈna vaiihoraa i te teoteo ia turai ia ˈna ia hiˈo i ta vetahi ê mau hapa, eiaha râ i te mau mea faufaa aˈe.—Kor. 1, 10:12.

Ia pee tatou i te hiˈoraa o te Mesia, e huti tatou i te ara-maite-raa o te taata i ta tatou poroi e e taui to ratou huru feruriraa i nia ia tatou

13. E nehenehe te taviniraa e tauturu ia tatou ia faatupu i teihea mau huru maitatai, e eaha te haamaitairaa?

13 E nehenehe atoa te taviniraa e tauturu ia tatou ia taui ia riro mai ei taata maitai aˈe. Mea nafea ïa? Ia poro tatou i te parau apî oaoa, mea tia ia faaite tatou i te mau huru maitatai, mai te haehaa e te mau tuhaa rau o te hotu o te varua o te Atua. (Gal. 5:22, 23) A feruri na i te mau huru maitatai ta te taviniraa i tauturu ia oe ia faatupu. Ia pee tatou i te hiˈoraa o te Mesia, e huti tatou i te ara-maite-raa o te taata i ta tatou poroi e e taui to ratou huru feruriraa i nia ia tatou. Ei hiˈoraa, i Auteralia, ua tamata e piti Ite no Iehova i te poro i te hoê vahine i to ˈna fare. Ua riri roa oia e ua paraparau oia ia raua ma te faatura ore. Ua faaroo râ teie nau Ite no Iehova ia ˈna ma te faatura. I muri aˈe, ua tatarahapa teie vahine no to ˈna haerea e ua papai oia i te hoê rata i te amaa. Ua faaite oia i to ˈna manaˈo tatarahapa no to ˈna haerea. Ua parau oia, “E maamaa iho â vau i to ˈu tiaraa ˈtu i mua i teie piti taata o te faaite ra i te Parau a te Atua e i to ˈu tamataraa i te imi i te ravea no te tiahi ia raua mai tera.” I roto i teie tupuraa, te ite ra tatou i te faufaaraa ia faaite i te haehaa ia poro tatou. E tauturu iho â ta tatou taviniraa ia vetahi ê, e e tauturu atoa râ te reira ia haamaitai i to tatou huru.

A OHIPA E TE ATUA A TAUTURU AI OE I TA OE TAMARII IA TAUI

14. Eaha te tia i te mau metua ia rave ia hinaaro ratou e tauturu i ta ratou tamarii ia taui?

14 E faaite te rahiraa o te mau tamarii i te haehaa e ua ineine ratou i te haapii. (Mat. 18:1-4) No reira, e haerea paari ia tauturu te mau metua i ta ratou tamarii ia haapii i te parau mau e ia haafaufaa i te reira i to ratou apîraa. (Tim. 2, 3:14, 15) No te manuïa, mea tia ia haafaufaa te mau metua iho i te parau mau e ia faaohipa i ta te Bibilia e parau ra i roto i to ratou iho oraraa. Ia na reira ratou, e ohie roa ˈtu ïa te mau tamarii i te haafaufaa i te parau mau. Oia atoa, e taa i te mau tamarii e te aˈoraa a to ratou metua, e faaiteraa ïa i to ratou here e to Iehova, ia ratou.

15, 16. E nafea te mau metua e faaite ai e e tiaturi ratou i te Atua ia tiavaruhia ta ratou tamarii?

15 Noa ˈtu e haapii te mau metua i ta ratou tamarii i te parau mau, e faarue vetahi ia Iehova aore ra e tiavaruhia ratou. Ia tupu te reira, e mauiui roa te utuafare. Ua parau te hoê tuahine i Afirika apatoa: “I te tiavaru-raa-hia to ˈu iho taeae, mai te mea ra e ua pohe oia. Mea mauiui roa!” Eaha râ ta ˈna e ta to ˈna na metua i rave? Ua pee ratou i te mau faaueraa a te Bibilia. (A taio i te Korinetia 1, 5:11, 13.) Ua ite te mau metua e e faufaahia te taata atoa i te peeraa i ta te Atua aˈoraa. E ua faˈi ratou e te tiavaruraa, e faanahoraa î i te here no ǒ mai ia Iehova ra. Ua farerei ïa na metua i ta raua tamaiti no te mau ohipa fetii, mai te peu noa mea titau-mau-hia.

16 Ua aha te tamaiti? Ua parau oia i muri aˈe: “Ua ite au e aita to ˈu utuafare i riri ia ˈu, ua auraro râ ratou ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa.” Ua parau atoa oia: “Ia titauhia ia taparu oe ia Iehova i te tauturu e ia faaore i te hara, e taa ia oe e mea faufaa roa oia no oe.” A feruri na te oaoa o te utuafare a hoˈi ai teie taurearea ia Iehova ra! Papu maitai, e oaoa e e manuïa tatou ia auraro noa tatou i te Atua.—Mas. 3:5, 6; 28:26.

Ia faaite tatou i te haehaa e ia auraro noa tatou ia Iehova, e riro tatou ei taata- here-roa-hia e a ˈna

17. No te aha e tia ia tatou ia auraro ia Iehova i roto i to tatou oraraa, e nafea tatou e faufaahia ˈi i te reira?

17 Ua tohu te peropheta Isaia e e tatarahapa te mau ati Iuda i Babulonia ma te parau: “E Iehova, o oe to matou metua; e araea matou, e na oe matou i hamani: e ohipa anaˈe matou na to rima.” Ua taparu atoa ratou ia Iehova: “Eiaha hoi e tamau hua i to riri i te ino nei: inaha, a hiˈo mai na ia matou; e taata anaˈe hoi matou no oe.” (Isa. 64:8, 9) Ia faaite tatou i te haehaa e ia auraro noa tatou ia Iehova, e riro tatou ei taata-here-roa-hia e ana, mai ia Daniela. E tamau Iehova i te tauturu ia tatou ia taui ma te faaohipa i ta ˈna Parau, to ˈna varua e te faanahonahoraa a nehenehe atu ai tatou i muri aˈe e riro mai ei “tamarii [tia roa] a te Atua.”—Roma 8:21.