Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUMU PARAU MATAMUA | EAHA TO TE ATUA MANAˈO I TE TAMAˈI?

To te Atua manaˈo i te tamaˈi i tahito ra

To te Atua manaˈo i te tamaˈi i tahito ra

Te haavîhia ra te mau Iseraela, to te Atua nunaa i tahito ra. Ua pure noa ratou ia faaora ˈtu oia i te haavîraa a te nunaa puai o Aiphiti, aita râ te reira i tupu oioi. (Exodo 1:13, 14) Ehia aˈenei matahiti to te mau Iseraela tiairaa ia faatiamâ ˈtu te Atua i te faatîtîraa a to Aiphiti. Ua tae râ i te taime ta ˈna i maiti. (Exodo 3:7-10) Te faaitehia ra i roto i te Bibilia o te Atua iho tei aro i to Aiphiti. Ua faatupu oia e rave rahi ati ino mau e ua haamou i te arii o Aiphiti e ta ˈna nuu i te miti Uteute. (Salamo 136:15) Ua riro mau te Atua o Iehova ei ‘puai rahi i te tamaˈi’ no to ˈna nunaa.—Exodo 15:3, 4.

O te Atua iho tei aro i to Aiphiti. Te faaite ra te reira e ere te mau tamaˈi atoa i te mea ino no ˈna. I te tahi atu mau taime, ua farii oia ia haere to ˈna nunaa Iseraela i te aroraa. I faaue na oia ia ratou ia aro i te feia ino mau o Kanaana. (Deuteronomi 9:5; 20:17, 18) Ua aratai oia i te arii Iseraela Davida ia aro i te feia haavî Philiseti. Ua faaite atoa te Atua ia Davida i te tahi ravea no te upootia mai.—Samuela 2, 5:17-25.

Te faaite ra te mau aamu Bibilia i to te mau Iseraela faarururaa e rave rau ati e haavîraa, ua farii te Atua i te tamaˈi no te paruru i to ˈna nunaa e te haamoriraa mau. A hiˈo na râ e toru manaˈo faufaa o ta ˈna mau aroraa.

  1. NA TE ATUA ANAˈE E MAITI O VAI TE HAERE I TE TAMAˈI. I te tahi mahana, ua parau te Atua i te mau Iseraela: “E ore outou e aro.” Eaha te tumu? O te Atua iho te aro no ratou. (Paraleipomeno 2, 20:17; 32:7, 8) Ua na reira oia e rave rahi taime. I roto atoa i te tupuraa i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. I te tahi atu mau taime, ua faaue te Atua i to ˈna nunaa i Iseraela ia apiti i te mau aroraa ta ˈna i farii mai tei ravehia no te haru e paruru i te Fenua tǎpǔhia.—Deuteronomi 7:1, 2; Iosua 10:40.

  2. NA TE ATUA ANAˈE E MAITI AFEA E TUPU AI TE TAMAˈI. Ua tiai maite te mau tavini o te Atua i te taime ta ˈna i maiti no te aro i te feia haavî e iino e haaati ra ia ratou. I muri iho, e ere na ratou e faaoti afea e haere i te tamaˈi. Ia na reira ratou, eita te Atua e horoa ˈtu i ta ˈna farii maitai. Te faaite ra ïa te Bibilia e pinepine e ati ino mau tei tupu i to te mau Iseraela hinaaroraa e haere i te aroraa ta te Atua i ore i farii. a

  3. Noa ˈtu ua faaue te Atua ia aro i to Kanaana, ua ora mai vetahi mai ia Rahaba e to ˈna utuafare

    EITA TE ATUA E HINAARO IA POHE TE TAATA, OIA ATOA TE FEIA IINO. O te Atua ra o Iehova te tumu o te ora e na ˈna i poiete i te taata. (Salamo 36:9) Eita ïa oia e hinaaro ia pohe te hoê. Ma te peapea râ, te haavî e te haapohe ra vetahi i te taata. (Salamo 37:12, 14) Ua farii ïa te Atua i te tahi mau taime ia aro i te feia iino ia ore te reira. I te roaraa o te mau matahiti aroraa a to Iseraela, ua faaite noa atoa te Atua i te “hamani maitai” e te “faaoromairaa roa” i nia i to ratou mau enemi. (Salamo 86:15) Ua faaue oia i te mau Iseraela hou a haru ai i te tahi oire, “ei parau hau” ta ratou na mua ia nehenehe te taata ia taui i to ratou haerea e ia ore te tamaˈi ia tupu. (Deuteronomi 20:10-13, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Ua faaite ïa te Atua ‘aore roa o ˈna e mauruururaa i te pohe o te taata ino ra; ia fariu mairâ te taata i ta ˈna parau ino ia ora.’—Ezekiela 33:11, 14-16. b

Mai ta tatou i ite mai nei, ua riro te tamaˈi ei ravea no te Atua i tahito ra no te faaore e rave rau huru haavîraa e hamani-ino-raa. E ere na te taata, na te Atua râ e maiti afea e tupu ai te tamaˈi e o vai te haere i te aroraa. Ua faatupu anei te Atua i te tamaˈi no te faatahe noa i te toto? Aita roa. Tae roa mai i teie nei, mea au ore na ˈna i te taparahiraa taata. (Salamo 11:5) Ua taui anei te manaˈo o te Atua a haamata ˈi te taviniraa a ta ˈna Tamaiti, Iesu Mesia, i te senekele matamua?

a I te tahi mahana, ua faaroo ore te mau Iseraela i te faaararaa a te Atua eiaha e haere i te tamaˈi e ua pau atura ratou i te ati Amaleka e Kanaana. (Numera 14:41-45) E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua haere te arii taiva ore Iosia i te tamaˈi o tei ore fariihia e te Atua. Ua pohe roa oia i tera faaotiraa hape ta ˈna.—Paraleipomeno 2, 35:20-24.

b Aita te mau Iseraela i hopoi i te parau hau na mua ˈˈe a aro ai i to Kanaana. No te aha? No te mea ua vaiihohia 400 matahiti ia ratou no te taui. I te taime a tamaˈi ai to Iseraela ia ratou, ua riro te ati Kanaana ei pǔpǔ taata ino e te etaeta mau. (Genese 15:13-16) No reira ratou i haamou-roa-hia ˈi. Ua ora mai râ te mau taata no Kanaana o tei taui i to ratou haerea.—Iosua 6:25; 9:3-27.