Eaha to roto?

Tapura tumu parau

O Petero anei te pâpa matamua?

O Petero anei te pâpa matamua?

“Ua maitihia te tia faaroo Jorge Mario Bergoglio o te Taiete Jésuites, ei Pâpa, o ˈna te 265 o te feia mono i muri aˈe ia Petero.”—VEA PARAU FAAITE A TE VATIKANA, LA CITÉ DU VATICAN, 13 NO MATI 2013.

“Tei te epikopo o Roma te tiaraa teitei roa ˈˈe o te Etaretia o te ao taatoa i te mea o ˈna te mono o Petero Peata, ua horoa hoi Iesu Kirito ia ˈna i tera tiaraa.”—TE TIARAA TEITEI ROA ˈˈE O TE EPIKOPO O ROMA I NA TORU SENEKELE, 1903, NA VINCENT ERMONI.

“Ia parau noa ˈtu te hoê . . . e ere te Pâpa no Roma te mono o Petero o tei haamaitaihia i tera tiaraa teitei roa ˈˈe, ia faautuahia o ˈna [ua riro hoi ei taata patoi].”—TE APOORAA MATAMUA A TE VATIKANA, 18 NO TIURAI 1870.

NO TE mau mirioni Katolika na te ao, ua riro te parau haamanahia i 1870 i te apooraa matamua a te Vatikana ei haapiiraa tumu na te Etaretia. E tia râ ia ui, ua tano anei te reira i ta te Bibilia e haapii ra? Hau atu â, e mono iho â anei te Pâpa François no te aposetolo Petero? O Petero mau anei te pâpa matamua?

“EI NIA IHO I TAUA PAPA NA E PATU AI AU I TAˈU ETARETIA”

Ua niuhia na mua roa te parau haamanahia i 1870 i te apooraa matamua a te Vatikana i nia i ta ratou i taa i te mau irava o te Mataio 16:16-19 e Ioane 21:15-17. Te faaite ra te reira i te aparauraa i tupu i roto ia Iesu e Petero. Ua niu atoa ratou i tera faaotiraa i nia i te tahi atu mau faatiaraa Bibilia e faaite ra e hopoia rahi ta te aposetolo Petero i fanaˈo i roto i te haamauraa i te amuiraa Kerisetiano matamua. A tahi ra raua toopiti a farerei ai e ua parau Iesu e faaite Petero i te mau huru maitatai i roto i to ˈna oraraa. (Ioane 1:42) Ua horoa anei râ Iesu ia ˈna i te tiaraa teitei roa ˈˈe?

Ia au i te Mataio 16:17, 18, teie ta Iesu i parau ia Petero: “O vau nei rā, te parau atu nei ïa ia oe : O Petero oe, oia hoi e papa [te auraa o tera iˈoa] ˈe ei nia iho i taua papa na e patu ai au i taˈu Etaretia.” a Ua hinaaro anei Iesu e parau e haamauhia ta ˈna “Etaretia,” aore ra amuiraa, i nia i te tahi taata? Ua riro anei Petero ei faatere no te mau pǐpǐ atoa a Iesu? Eaha ta te mau aposetolo i taa i te mau parau a Iesu? Te faaite ra te mau evanelia i muri aˈe, ua mârô te mau aposetolo e rave rahi taime no te ite o vai te mea rahi aˈe i rotopu ia ratou. (Mataio 20:20-27; Mareko 9:33-35; Luka 22:24-26) Ahiri ua horoa aˈena Iesu i te tiaraa teitei roa ˈˈe ia Petero, e mârô anei ïa ratou no tera tumu?

Eaha ta Petero iho i taa i ta Iesu mau parau? Ei Iseraela, ua ite Petero e rave rau parau tohu e faahiti ra i te parau o te hoê “ofai” aore ra “ofai tumu.” (Isaia 8:13, 14; 28:16, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1988) Ua faahiti oia hoê o tera mau parau tohu i roto i te tahi rata i to ˈna mau hoa Kerisetiano. Ua faataa Petero o te Fatu Iesu Kirito te “ofai tiavā,” aore ra te ofai tumu. Ua faaohipa Petero i te parau Heleni pe’tra (hoê â taˈo i roto i ta Iesu i parau i roto i te Mataio 16:18) no te Kirito anaˈe.—Petero 1, 2:4-8.

O te aposetolo Paulo te tahi atu pǐpǐ taiva ore a Iesu. No Paulo, ua horoa anei Iesu i te tiaraa teitei roa ˈˈe ia Petero? Ma te farii i te tiaraa o Petero i roto i te Etaretia Kerisetiano matamua, ua papai Paulo tei rotopu Petero i te feia i riro ei “pou ïa o te Etaretia i te manaoraa o te taata.” No Paulo, e ere o ˈna anaˈe tei riro ei “pou.” (Galatia 2:9) Hau atu â, ahiri ua maiti Iesu ia Petero no te riro ei upoo no te amuiraa, no te aha i te manaoraa noa o te taata o ˈna i riro ai ei pou?

I to ˈna papairaa no nia i te tahi mau huru tano ore o Petero i nia i te taata, ua na ô Paulo ma te faatura e ma te taiâ ore atoa râ: “Ua patoi atura vau iana i mua i tōna aro, no te mea ua hape oia.” (Galatia 2:11-14) Aita Paulo i manaˈo ua haamau te Kirito i ta ˈna Etaretia, aore ra amuiraa, i nia i te tahi taata hara mai ia Petero. Ua tiaturi râ oia ua patuhia te amuiraa i nia ia Iesu. No Paulo, “taua mato ra, o te Kirito ïa.”—Korinetia 1, 3:9-11; 10:4.

“O PETERO OE . . .”

Eaha ïa te auraa o te mau parau: “O Petero oe, oia hoi e papa ˈe ei nia iho i taua papa na e patu ai au i taˈu Etaretia”? No te taa maitai i te tahi irava, e titauhia ia taio i roto i teihea tupuraa i faahitihia ˈi te reira. Te aparau ra Iesu e Petero no nia i te aha? No ani noa ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “O vai rā vau i ta outou na parauraa?” Ma te feaa ore, ua pahono Petero: “O te Kirito oe, te Tamaiti a te Atua ora.” Ua haapopou aˈera Iesu ia Petero e ua na ô atoa e patuhia ta ˈna “Etaretia,” aore ra amuiraa, i nia i te tahi “papa” aueue ore, aore ra mato. E no faaite noa ˈtura Petero i to ˈna faaroo ia Iesu, te papa aueue ore.—Mataio 16:15-18.

Eaha ta tatou i taa i teie mau parau a Iesu: “O Petero oe, oia hoi e papa ˈe ei nia iho i taua papa na e patu ai au i taˈu Etaretia”?

Ua tuati te manaˈo o te mau “Metua o te Etaretia” e rave rahi o tei papai o te Kirito te papa o te Mataio 16:18. Ua papai Augustin i te senekele pae: “Ua na ô te Fatu: ‘Ei nia iho i teie papa aueue ore e patu ai au i ta ˈu Etaretia,’ no te mea ua parau Petero ia ˈna: ‘O te Kirito oe, te Tamaiti a te Atua ora.’ Ei nia iho ïa i teie papa aueue ore, ta oe i faahiti, e patu ai au i ta ˈu Etaretia.” Ua tamau Augustin i te parau o “te Kirito te papa (Petra).”

Ia hiˈohia te haapiiraa tumu Katolika, e nehenehe Augustin e te tahi atu e faarirohia ei feia patoi. E taata maimi i te pae faaroo te aivanaa Helevetia Ulrich Luz. Te faaite ra oia ua tu te manaˈo o te rahiraa o te mau aivanaa o teie tau no nia i tera tumu parau. Ia au i te apooraa a te Vatikana i 1870, e riro ratou i te faautuahia ei feia patoi.

E MONO ANEI TE PÂPA NO PETERO?

Aita te aposetolo Petero i matau i te parau o te tiaraa pâpa. No te aha? No te mea na mua ˈˈe i te senekele iva, o te mau epikopo e ere no Roma tei rave i tera tiaraa no ratou. Tae roa i te senekele 11, mea varavara te parau pâpa i te hiˈohia mai te hoê tiaraa mau. Hau atu â, aita te mau Kerisetiano matamua i manaˈo ua horoahia te tahi tiaraa teitei roa ˈˈe ia Petero e e titauhia ia monohia o ˈna. No reira te aivanaa Heremani Martin Hengel i parau ai: “I te pae o te tuatapaparaa e te mau maimiraa i te pae o te faaroo a te mau aivanaa, aita e haapapuraa ua amohia na ‘te tiaraa teitei roa ˈˈe’ o te pâpa.”

O Petero mau anei te pâpa matamua? E titauhia anei ia monohia o ˈna? Ua niuhia anei te haapiiraa tumu Katolika o te tiaraa teitei roa ˈˈe o te pâpa i nia i te Parau a te Atua? Mea tano ia pahono aita. Te mea papu râ, ua haamau Iesu i ta ˈna Etaretia, ta ˈna amuiraa mau, i nia ia ˈna iho. (Ephesia 2:20) Te uiraa faufaa te tia ia ui, teie ïa: Ua itehia anei ia ˈu te Etaretia mau?

a Mai te peu aita e parau faaite i muri aˈe, no roto mai te mau irava e faahitihia i roto i teie tumu parau i te huriraa Bibilia Katolika Te Faufaa Api.