Eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e rave?
Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tae mai te Faatereraa arii. Ua ite hoi o ˈna e ere to te Atua hinaaro ia tupu te mau fifi atoa e itehia ra e o te Faatereraa arii a te Atua noa te nehenehe e faaafaro i te reira. Eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e rave?
EAHA TA TE FAATERERAA ARII A TE ATUA I RAVE AˈENA?
I to na mua ˈtu tumu parau, ua hiˈopoa tatou i te tapao ta Iesu i horoa. E haapapu teie tapao i te taata e ua haamauhia te Faatereraa arii a te Atua i te raˈi e o Iesu Mesia te Arii.
Ia au i te Bibilia, a arii mai ai Iesu, e tiahi o ˈna ia Satani e ta ˈna mau demoni mai te raˈi mai. Ta ratou ohiparaa i teie mahana, tei nia noa ïa i te fenua. Teie te tahi tumu i ino roa ˈi te tupuraa na te ao mai te matahiti 1914.—Apokalupo 12:7, 9.
Noa ˈtu te mau tupuraa na te ao o te ino noa ˈtura, te haa nei Iesu ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua no te tauturu i te huitaata. Maoti te ohipa haapiiraa Bibilia na te ao ta Iesu i tohu, mea rahi te haapii e te faaohipa nei i te mau aratairaa Bibilia i roto i to ratou oraraa. (Isaia 2:2-4) E mirioni taata tei haapii ia tano noa to ratou manaˈo i te ohipa, ia haamaitai i to ratou oraraa utuafare e ia oaoa i te mau taoˈa materia ma te ore e riro ei tîtî. Te haapii nei ratou ia haamaitai i to ratou oraraa i teie nei â e ia faaineine no te oraraa i raro aˈe i te Faatereraa arii a te Atua.
EAHA TA TE FAATERERAA ARII A TE ATUA E RAVE I MURI IHO?
Noa ˈtu te faatere nei Iesu i nia i te raˈi, na te taata noa â e faatere nei i te fenua. Ua parau râ te Atua ia Iesu: “E arii hoi oe i rotopu i to mau enemi.” (Salamo 110:2) Fatata Iesu i te haamou i te feia patoi atoa e i te tamǎrû i te feia o te auraro ma te aau tae i te Atua.
I tera area taime, teie ta te Faatereraa arii a te Atua e rave:
-
E haamou i te haapaoraa hape. E haamouhia te mau haapaoraa o tei haapii atu i te parau haavare no nia i te Atua e tei haafifi i te oraraa o te taata. Te faataa ra te Bibilia i te haapaoraa hape mai te hoê vahine taiata. E hitimahuta te taata e rave rahi a haamouhia ˈi te reira.—Apokalupo 17:15, 16.
-
E haamou i te faatereraa taata. E ohipa te Faatereraa arii a te Atua no te haamou i te mau faatereraa taata atoa.—Apokalupo 19:15, 17, 18.
-
E haamou i te taata ino. E te feia ïa o te hinaaro mau e rave i te ino e o te patoi i te auraro i te Atua? “E tâpû-ê-hia . . . te paieti ore i te fenua nei.”—Maseli 2:22.
-
E haamou ia Satani e te mau demoni. Eita Satani e ta ˈna mau demoni e nehenehe e “haavare faahou i te mau nunaa.”—Apokalupo 20:3, 10.
Eaha ïa te auraa no te feia e farii i te Faatereraa arii a te Atua?
EAHA TA TE FAATERERAA ARII A TE ATUA E RAVE NO TE HUITAATA?
Ei Arii i nia i te raˈi, mea rahi atu â ohipa ta Iesu e rave ia faaauhia i ta te taata faatere. E tauturuhia o ˈna e na 144 000 arii apiti tei maitihia i nia i te fenua nei. (Apokalupo 5:9, 10; 14:1, 3) E haapapu o ˈna ia ravehia iho â to te Atua hinaaro i te fenua nei. Eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e rave no te huitaata?
-
E faaore i te maˈi e te pohe. “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi” e “e ore roa te pohe.”—Isaia 33:24; Apokalupo 21:4.
-
E haamau i te hau mau e te ino ore. “E hau rahi to te mau tamarii na oe ra” e “e parahi . . . ratou o te taata atoa i raro aˈe i ta ˈna iho vine, e i raro aˈe i ta ˈna iho suke, e aore roa e taata e haamǎtaˈu mai ia ratou.”—Isaia 54:13; Mika 4:4.
-
E horoa i te ohipa faufaa roa. “Te mau ohipa a to ratou rima e vai maoro noaˈtu ïa: E ore hoi toˈu mau taata maiti hia e ohipa faufaa ore noa.”—Isaia 65:22, 23, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S. (1988)
-
E faaafaro i te mau fifi o te natura. “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare.”—Isaia 35:1.
-
E haapii i te taata eaha te titauhia ia rave ratou no te ora e a muri noa ˈtu. “No te fanaˈo i te ora mure ore, ia ite ïa ratou ia oe te Atua mau hoê roa e i ta oe i tono mai o Iesu Mesia e tia ˈi.”—Ioane 17:3.
Te hinaaro ra te Atua ia fanaˈo oe i tera mau haamaitairaa. (Isaia 48:18) E faataa mai to muri iho tumu parau eaha te rave i teie nei â no te fanaˈo i tera oraraa faahiahia i mua nei.

