Eaha to roto?

Tapura tumu parau

“A taˈi e te feia e taˈi ra”

“A taˈi e te feia e taˈi ra”

“A tamau i te faaitoito e te tauturu te tahi i te tahi.”—TES. 1, 5:11.

HIMENE: 90, 111

1, 2. No te aha mea faufaa ia hiˈopoa tatou e nafea ia tamahanahana i te feia e oto ra? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

 UA PARAU Susi: “Fatata hoê matahiti i muri aˈe i te poheraa o ta mâua tamaiti, to mâua mauiui-noa-raa.” I muri aˈe i te pohe o ta ˈna vahine, ua parau te hoê taeae e aita o ˈna i mauiui aˈenei mai tera. E rave rahi taata o te ite nei i teie huru mauiui. I roto i te amuiraa Kerisetiano i teie mahana, e rave rahi taeae e tuahine o tei ore i manaˈo e e pohe te feia herehia e ratou hou Aramagedo. Peneiaˈe ua pohe hoê taata herehia e oe aore ra ua matau paha oe i te tahi taata o te oto ra. E ui paha ïa oe, ‘E nafea te hoê taata o te oto ra e ite ai i te tamahanahanaraa?’

2 Te parau nei te tahi mau taata e e ore te mau mauiui atoa i te roaraa o te tau. Mai tera noa îho â anei? Ua parau te hoê vahine ivi: “Ua taa ia ˈu e mea tano aˈe ia parau e o ta oe huru faaohiparaa i to oe taime te tauturu ia oe ia maitai mai.” Ia pepe tatou, e titauhia te taime e ia rapaauhia te reira, ia ora mai tatou. Hoê â huru, e titauhia te taime e te haapao maitai, ia ora mai te hoê mauiui i te pae aau. Na te aha râ e tauturu i te feia e oto ra ia faaiti mai i to ratou mau mauiui i te pae aau?

O IEHOVA “TE ATUA NO ˈNA ANAˈE TE MAHANAHANA”

3, 4. No te aha i papu ai ia tatou e te taa mai ra ia Iehova i to tatou oto?

3 Na to tatou Metua î i te aumihi ra o Iehova na mua roa e horoa mai i te tamahanahanaraa e hinaarohia e tatou. (A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4.) O ˈna te hiˈoraa rahi roa ˈˈe o te aumihi, e ua fafau oia i to ˈna nunaa: “O vau, o vau nei â, tei haamahanahana ia outou.”—Isa. 51:12; Sal. 119:50, 52, 76.

Te tiai ru nei Iehova i te mahana e faatia faahou mai ai oia i te mau tane taiva ore

4 Ua ite atoa to tatou Metua î i te here i te poheraa te feia herehia e o ˈNa, mai ta ˈna mau tavini ia Aberahama, Isaaka, Iakoba, Mose e te arii Davida. (Num. 12:6-8; Mat. 22:31, 32; Ohi. 13:22) Te faaite ra te Bibilia e te tiai ru nei Iehova i te mahana e faatia faahou mai ai oia i tera mau tane taiva ore. (Ioba 14:14, 15) I tera taime, e oaoa e e fanaˈo ratou i te hoê ea tia roa. Ua ite atoa Iehova i te poheraa ta ˈna Tamaiti matahiapo. Te parau ra te Bibilia e o Iesu ta te Atua i “oaoa noa,” aore ra here. (Mas. 8:22, 30) Aita e nehenehe e feruri i te mauiui rahi o Iehova i te iteraa i ta ˈna Tamaiti ia pohe na roto i te mauiui.—Ioa. 5:20; 10:17.

5, 6. E nafea Iehova e tamahanahana mai ai?

5 Ia papu ia tatou e e tauturu mai Iehova. Eiaha ïa e taiâ i te pure ia ˈna e i te faaite i to tatou mauiui e oto rahi. Mea tamahanahana mau â ia ite e te taa ra ia Iehova i to tatou mau huru aau e te horoa mai ra oia i te tamahanahanaraa e hinaarohia e tatou! E nafea râ oia?

6 Hoê ravea e tamahanahana ˈi Iehova ia tatou, maoti ïa to ˈna varua moˈa. (Ohi. 9:31) Ua fafau Iesu e e horoa mai to tatou Metua i to ˈna varua moˈa puai no te feia atoa o te ani atu ia ˈna. (Luka 11:13) Te parau ra Susi, tei faahitihia i nia ˈtu: “E rave rahi taime to mâua tuturiraa i raro a taparu atu ai ia Iehova ia tamahanahana mai. I te mau taime atoa, ua tiai mau te hau o te Atua i to mâua aau e feruriraa.”—A taio i te Philipi 4:6, 7.

TE TAA RA IA IESU I TO TATOU MAU HURU AAU

7, 8. No te aha e papu ai ia tatou e e tamahanahana mai Iesu?

7 I te fenua nei, ua pee Iesu ma te tia roa i te mau huru maitatai o to ˈna Metua na roto i ta ˈna i parau e i rave. (Ioa. 5:19) Ua tono Iehova ia Iesu i te fenua nei no te tamahanahana i te “aau oto” e te feia e “mihi ra,” aore ra e taˈi ra. (Isa. 61:1, 2; Luka 4:17-21) Ua ite te taata e ua taa ia Iesu i to ratou mauiui e ua hinaaro iho â oia e tauturu ia ratou.—Heb. 2:17.

8 I to Iesu apîraa, eita e ore e e hoa piri e e mero o to ˈna utuafare tei pohe. Ei hiˈoraa, e taurearea noa â paha Iesu a pohe ai Iosepha to ˈna papa faaamu. * E ere roa ˈtu i te mea ohie no te hoê taata apî ia faaruru i to ˈna iho oto, oia atoa i te oto o to ˈna mama, to ˈna mau taeae e tuahine.

9. Mea nafea Iesu i faaite ai i te aumihi i te poheraa Lazaro?

9 I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faaite Iesu e ua tâuˈa iho â oia i te taata e ua faaite oia i te aumihi ia ratou. Ei hiˈoraa, i te poheraa to ˈna hoa piri roa o Lazaro, ua mauiui Iesu mai ia Maria raua Mareta. No te rahi o to ˈna aumihi no raua i taˈi ai Iesu, noa ˈtu ua ite oia e e faatia faahou mai oia ia Lazaro.—Ioa. 11:33-36.

10. E nafea tatou e papu ai e te taa ra ia Iesu i to tatou huru aau i teie mahana?

10 E nafea te mau parau tamahanahana a Iesu i tahito ra e tauturu mai ai ia tatou i teie mahana? Te haapapu maitai ra te Bibilia e aita Iesu i taui. Te na ô ra te Bibilia: “Inanahi, i teie mahana e a muri noa ˈtu, e ore roa Iesu Mesia e taui.” (Heb. 13:8) Te piihia ra oia “Aratai rahi tei faatoroahia no te horoa i te ora” no te mea ua iriti oia i te uputa ia nehenehe tatou e ora e a muri noa ˈtu. Te taa atoa ra ia Iesu eaha te oto, e “e nehenehe ïa oia e tauturu i te feia e tamatahia ra.” (Ohi. 3:15; Heb. 2:10, 18) Ia papu ïa ia tatou e e mauiui iho â Iesu ia mauiui vetahi atu. Te taa ra oia i to ratou oto e e nehenehe oia e tamahanahana ia ratou “ia hinaaro” ratou i te tamahanahanaraa.—A taio i te Hebera 4:15, 16.

“TE TAMAHANAHANARAA A TE MAU PAPAI”

11. Eaha te mau irava o te tamahanahana ia oe?

11 Hoê o na faatiaraa tamahanahana mau e rave rahi itehia i roto i te Parau a te Atua, o te faatiaraa ïa no nia ia Iesu o tei oto i te poheraa o Lazaro. E ere mea maere inaha “te mau parau atoa . . . i papaihia mai tahito mai â, ua papaihia ïa ei haapiiraa ia tatou e ia noaa atoa te tiaturiraa na roto i te faaoromai tamau e te tamahanahanaraa a te mau Papai.” (Roma 15:4) Ia oto oe, e nehenehe atoa oe e ite i te tamahanahanaraa i roto i te tahi mau irava mai teie:

  •   “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.”—Sal. 34:18, 19.

  •   “I rotopu i to ˈu nei manaˈo tapitapi i roto ia ˈu nei, na to [Iehova] haamahanahana e faaoaoa mai i tau varua.”—Sal. 94:19.

  •   “To tatou Fatu ra o Iesu Mesia iho e to tatou Atua e Metua tei here ia tatou e tei horoa mai i te tamahanahanaraa mure ore e te hoê tiaturiraa faahiahia na roto i te hamani maitai rahi, ia tamahanahana raua i to outou aau e ia haapuai ia outou.”—Tes. 2, 2:16, 17. *

E TAMAHANAHANA RAHI TE AMUIRAA

12. E nafea tatou e tamahanahana ˈi ia vetahi ê?

12 E nehenehe atoa te feia e oto ra e ite i te tamahanahanaraa i roto i te amuiraa Kerisetiano. (A taio i te Tesalonia 1, 5:11.) E nafea oe e nehenehe ai e haapuai e e tamahanahana i te feia “aau taiâ,” aore ra oto? (Mas. 17:22) A haamanaˈo e “e taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koh. 3:7) Te faataa ra te hoê vahine ivi o Dalene te iˈoa e e hinaaro iho â te feia e oto ra e faaite i to ratou manaˈo e huru aau. No reira, te mea faufaa roa ˈˈe ta oe e nehenehe e rave, o te faarooraa ïa ia ratou ma te ore e tapu i te parau. E taeae to Junia tei haapohe ia ˈna iho. Te parau ra oia: “Eita paha oe e taa maitai i to ratou oto, te mea faufaa roa ˈˈe râ, te hinaaro ra oe e taa i to ratou huru aau.”

13. Eaha te mea faufaa ia haamanaˈo no nia i te oto?

13 Mea faufaa ia haamanaˈo e mea taa ê tatou pauroa ia faatupu e ia faaite i te oto. I te tahi taime, eita e nehenehe e faataa maitai i te mauiui ta tatou e faaruru ra. Te parau ra te Bibilia: “Te ite ra te aau i to ˈna ihora ino; e ore hoi e tia i te tahi ia rave [aore ra apiti] atoa mai i to ˈna oaoa.” (Mas. 14:10) Noa ˈtu e faataa roa te tahi taata i to ˈna huru aau, e ere noa i te mea ohie no vetahi ê ia taa eaha ta ˈna e tamata ra i te parau.

E pinepine, o te taˈiraa e te feia e taˈi ra te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu atu

14. Eaha te nehenehe e parau no te tamahanahana i te feia e oto ra?

14 E ere paha i te mea ohie ia ite eaha ta oe e parau atu i te taata e oto ra. Te parau ra te Bibilia e “te arero . . . o te taata paari ra, mai te raau rapaau maˈi ra ïa.” (Mas. 12:18) E rave rahi o tei ite i te mau parau tamahanahana no te faaite ia vetahi ê i roto i te buka rairai Ia pohe tei herehia e outou na. * E pinepine râ, o te taˈiraa e te feia e taˈi ra te ravea maitai roa ˈˈe no te tauturu atu. (Roma 12:15) Ua pohe te tane faaipoipo a Gaby. Te parau ra oia e i te tahi taime, na roto noa i te taˈi oia e nehenehe ai e faaite i to ˈna mau huru aau. Te na ô faahou ra oia: “No reira e tamahanahanahia vau ia taˈi to ˈu mau hoa e o vau. I tera taime, mai te huru ra e e ere o vau anaˈe i roto i te mauiui.”

15. E nafea tatou e tamahanahana ˈi ia vetahi ê mai te peu e mea fifi no tatou ia parau i te tahi parau tamahanahana? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te tahi mau poroi tamahanahana.”)

15 Mai te peu e mea fifi no oe ia parau i te tahi parau tamahanahana, a hapono atu paha ïa i te hoê tareta, poroi roro uira, poroi niuniu afaifai aore ra i te hoê rata. E nehenehe oe e papai i te hoê irava tamahanahana, e faahiti i te hoê huru maitai ta oe e haamanaˈo ra no nia i tei pohe, aore ra e faatia i te hoê taime oaoa o ta oe i au roa. Te parau ra Junia: “Ua tauturu rahi mai te mau poroi iti faaitoito aore ra te hoê titau-manihini-raa no te apiti e te mau hoa Kerisetiano. Na roto i tera mau mea, ua ite au e te herehia e te haapaohia ra vau.”

16. Eaha te tahi ravea maitai roa no te tamahanahana ia vetahi ê?

16 E nehenehe ta tatou mau pure e tauturu i to tatou mau taeae e tuahine e oto ra. E nehenehe tatou e pure no ratou aore ra e pure e o ratou. Noa ˈtu mea fifi ia na reira no te mea e taˈi paha oe, e nehenehe ta oe pure haavare ore e riro ei tamahanahanaraa rahi. Te haamanaˈo ra Dalene: “I te tahi mau taime, a haere mai ai te tahi mau tuahine e tamahanahana ia ˈu, e ani au ia ratou ia faaoti i te hoê pure. E maumau rii te pure i te omuaraa. I te mau taime atoa râ, a haere noa ˈi te parau, e puai atu â to ratou reo a matara roa ˈtu ai te hoê pure aau rotahi. Na roto i to ratou faaroo rahi, here e haapeapearaa no ˈu, ua puai atu â to ˈu faaroo.”

A TAMAU I TE TAMAHANAHANA

17-19. No te aha mea titauhia ia tamau tatou i te horoa i te tamahanahanaraa?

17 Eita e nehenehe e taa maitai ehia maororaa te hoê taata e oto ai. Ia pohe tei herehia, i te omuaraa, e rave rahi hoa e fetii te horoa i te tamahanahanaraa. I muri aˈe râ, e hinaaro noa â paha te feia e oto ra i te tamahanahanaraa. Ia ineine noa ïa tatou i te tauturu atu. “E aroha mai â te taua i te mau mahana atoa ra, i fanau mai râ te taeae no te anotau e ati ai ra.” (Mas. 17:17) Mea tia ia tauturu tatou i te feia e oto ra maoro noa ˈtu â ratou i te hinaaro ia tatou.—A taio i te Tesalonia 1, 3:7.

18 A haamanaˈo e nehenehe te hoê taata e oto i te mau taime atoa. Peneiaˈe no te oroa matahiti faaipoiporaa, te tahi himene, hohoˈa, te tahi mau ohipa, te tahi hauˈa, aore ra ia faaroo oia i te tahi mea, aore ra no te tau o te matahiti. Ia rave te hoê vahine aore ra tane ivi o te oto ra i te tahi ohipa o ˈna anaˈe no te taime matamua, mai te apitiraa i te hoê tairururaa aore ra i te Oroa haamanaˈoraa, mea mauiui roa. Te faatia ra te hoê taeae: “Ua manaˈo vau e eita ta ˈu e nehenehe e faaruru i to mâua oroa matahiti faaipoiporaa matamua i muri aˈe i to ˈna poheraa, e ere atoa i te mea ohie. Ua faanaho râ te tahi atu mau taeae e tuahine ia putuputu mai to ˈu mau hoa piri roa ˈˈe ia ore au ia faaea noa o vau anaˈe.”

19 A haamanaˈo, e hinaaro te feia e oto ra i te faaitoitoraa, eiaha noa râ no te tahi noa mau tupuraa taa ê. Te faataa ra Junia: “E pinepine e faufaa rahi to te tauturu e te auhoaraa noa ˈtu e ere no te hoê oroa taa ê. Mea faufaa roa teie mau taime faanaho-ore-hia, e hopoi mau â te reira i te tamahanahanaraa.” Parau mau, eita ta tatou e nehenehe e faaore roa i to ratou mauiui aore ra te moˈemoˈe, e nehenehe râ tatou e tamahanahana i te feia e oto ra ma te rave i te tahi mau mea no ratou. (Ioa. 1, 3:18) Te parau ra Gaby: “E mauruuru rahi to ˈu ia Iehova no te mau matahiapo î i te here o tei tauturu ia ˈu i roto i to ˈu mau fifi atoa. Maoti ratou i ite ai au e te tauahi mai ra Iehova ia ˈu.”

20. No te aha mea tamahanahana te mau parau fafau a Iehova?

20 Mea tamahanahana ia ite e e faaore roa Iehova, te Atua no ˈna te mahanahana, i te oto taatoa i te tia-faahou-raa. (Ioa. 5:28, 29) Te fafau ra te Atua “e na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.” (Isa. 25:8) Eita ˈtura ïa tatou e “taˈi e te feia e taˈi ra,” e “oaoa” râ te mau taata atoa i te fenua nei “e te feia e oaoa ra.”—Roma 12:15.

^ Te faataa ra te Bibilia e te ora noa ra Iosepha i te 12raa o to Iesu matahiti. Aita râ Iosepha i faahitihia a faatupu ai Iesu i ta ˈna semeio matamua, te tauiraa i te pape ei uaina, aore ra i te tahi atu taime i muri aˈe. Te auraa paha ïa e ua pohe Iosepha i tera taime. Hau atu â, i nia i te pou haamauiuiraa, ua ani Iesu i te aposetolo Ioane ia haapao i to ˈna mama. Eita paha Iesu e na reira i te parau ahani Iosepha te ora noa ra.—Ioa. 19:26, 27.

^ Ua ite e rave rahi i te tamahanahanaraa i roto i te tahi atu mau irava mai te Salamo 20:1, 2; 31:7; 38:8, 9, 15; 55:22; 121:1, 2; Isaia 57:15; 66:13; Philipi 4:13 e Petero 1, 5:7.

^ A hiˈo atoa i te tumu parau “Mai ia Iesu, a tamahanahana i te feia e oto ra” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 2010 (Farani).