TAUTURU NO TE FEIA E OTO RA I TEI POHE

Te mauiui rahi ia pohe tei herehia

Te mauiui rahi ia pohe tei herehia

“Ua faaoromai Sophia a i to ˈna maˈi e rave rahi matahiti te maoro. I to ˈna poheraa, ua hau atu i te 39 matahiti mâua i te faaipoiporaahia. Ua turu papu mai te mau hoa e ua rave noa vau i te ohipa, ua mauiui râ vau hoê matahiti te maoro. Ua taui hanoa atoa to ˈu huru. Noa ˈtu fatata toru matahiti o ˈna i te poheraa, i te tahi taime, e tupu taue noa mai te mauiui rahi i roto i to ˈu aau.”—Kostas.

Ua pohe anei te hoê taata herehia e oe? Mai te peu e e, eita e ore te taa ra ia oe ta Kostas e parau ra. Mea peapea e te mauiui rahi ia pohe te hoa faaipoipo, te mero utuafare aore ra te hoa piri. Ua rave te mau aivanaa i te maimiraa e te tu ra to ratou manaˈo no nia i te reira. Te parauhia ra i roto i te vea The American Journal of Psychiatry: “Ia pohe tei herehia, e rave rahi te mauiui mau no te mea eita ratou e farerei faahou i tei pohe.” I roto i tera tupuraa hepohepo mau, e uiui paha te taata e oto ra: ‘Ehia taime te titauhia no te faaea i te oto? E oaoa faahou anei au i te hoê mahana? Eaha te tamǎrû ia ˈu?’

E pahonohia teie mau uiraa i roto i teie A ara mai na! I roto i to mua ˈtu tuhaa, e faaitehia mai eaha te tahi mau mea mea maitai ia feruri oe mai te peu ua pohe te hoê taata herehia e oe. I roto i te tahi atu mau tuhaa o teie tumu parau, e horoahia mai te tahi mau ravea o te tauturu atu ia tamǎrû i to oe mauiui.

Te tiaturi mau nei matou e tamahanahana e e tauturu teie vea i te feia atoa e oto ra i te hoê taata herehia tei pohe.

a I roto i teie vea, ua tauihia te tahi mau iˈoa.