PENE 95
Haapiiraa no nia i te faataaraa e te hereraa i te mau tamarii
MATAIO 19:1-15 MAREKO 10:1-16 LUKA 18:15-17
-
HOROARAA IESU I TE MANAˈO O TE ATUA I TE FAATAARAA
-
TE Ô E FAAEA TAA NOA
-
FAUFAARAA IA RIRO MAI TE MAU TAMARII RII
Na Galilea ˈtu, haere atura Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te tahi atu pae o te anavai Ioridana e pou atura i te pae apatoa na Perea. I Perea na mua ˈtu, i parau na Iesu i te mau Pharisea i te ture aveia a te Atua no nia i te faataaraa. (Luka 16:18) Faahiti faahou maira ratou i teie parau no te râmâ ia ˈna.
Ua papai Mose e e nehenehe te hoê tane faaipoipo e faataa ia raua ta ˈna vahine no “te hoê ino” ta ˈna i rave. (Deuteronomi 24:1) Ua rau te manaˈo no nia i te tumu e faataa ˈi na hoa faaipoipo. No vetahi, e hapa rii ïa. No reira te mau Pharisea i ui mai ai: “Mea tano anei ia au i te ture ia faataa te hoê tane i ta ˈna vahine faaipoipo no te mau tumu atoa?”—Mataio 19:3.
Faataa maitai ihora râ Iesu i ta te Atua i opua no te faaipoiporaa: “Aita anei outou i taio e o tei poiete i te taata i te omuaraa, ua hamani ïa i te tane e te vahine e na ô atura: ‘No reira te hoê tane e faarue ai i to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine faaipoipo, e riro hoi raua ei hoê’? E ere atura ïa raua e piti, hoê râ. No reira, o ta te Atua i taati, eiaha ïa te taata e faataa ê.” (Mataio 19:4-6) I to te Atua haamauraa i te faaipoiporaa o Adamu raua Eva, aita oia i rave i te tahi faanahoraa ia mutu to raua faaipoiporaa.
Mârô maira te mau Pharisea: “No te aha ïa Mose i faaue ai ia horoa te hoê tane i te hoê parau faataaraa ia faataa oia i ta ˈna vahine faaipoipo?” (Mataio 19:7) Na ô atura Iesu: “No te etaeta o to outou aau i vaiiho ai Mose ia faataa outou i ta outou iho vahine faaipoipo. E ere râ mai tera i to te Atua poieteraa i te tane e te vahine matamua.” (Mataio 19:8) E ere ïa i te tau o Mose i haamau ai te Atua i te faaipoiporaa, i roto râ i te ô i Edene.
Faaite atura Iesu i te hoê parau mau faufaa: “Te parau atu nei au e te tane o te faataa i ta ˈna vahine faaipoipo tei ore i rave i te peu taotoraa tia ore [Heleni poreneia], a faaipoipo atu ai i te tahi atu, ua faaturi ïa.” (Mataio 19:9) O te peu taotoraa tia ore ïa te tumu Bibilia hoê roa e faataa ˈi te hoê tane faaipoipo e ta ˈna vahine.
Parau roa maira te mau pǐpǐ: “Mai te peu e mai tera te faaipoiporaa, mea au aˈe ïa eiaha roa ˈtu e faaipoipo.” (Mataio 19:10) Ia haamanaˈo te feia e opua ra e faaipoipo e no te oraraa taatoa te faaipoiporaa.
No nia i te faaea-taa-noa-raa, faataa ihora Iesu e te vai ra o te ore e nehenehe e faaipoipo no te tahi fifi i to ratou fanauraahia. Te vai ra ua patehehia. Te vai ra râ tei haavî i to ratou hinaaro i te hoê apiti, no te haapao atu â ïa i te mau ohipa a te Faatereraa arii. Faaitoito atura Iesu i te feia e faaroo ra ia ˈna: “Te taata e tia ia ˈna ia farii [e faaea taa noa], a farii ïa.”—Mataio 19:12.
Afai maira te taata i ta ratou mau tamarii rii ia Iesu ra. Tamaˈi aˈera râ te mau pǐpǐ ia ratou, aita i hinaaro ia haapeapeahia Iesu. Aita oia i mauruuru e na ô atura: “A vaiiho noa i te mau tamarii rii ia haere mai ia ˈu nei, eiaha e tapea ˈtu, no te feia hoi e au i teie mau tamarii rii te Faatereraa arii a te Atua. Oia mau ta ˈu e parau atu: Te taata e ore e farii i te Faatereraa arii a te Atua mai te hoê tamarii iti, e ore roa ˈtu ïa e ô i roto.”—Mareko 10:14, 15; Luka 18:15.
E haapiiraa maitai roa teie! No te farii i te Faatereraa arii a te Atua, ia haehaa ïa tatou e ia farii i te haapiiraa, mai te mau tamarii rii. Faaite atura Iesu i to ˈna here ma te tauahi e te haamaitai i teie mau tamarii rii. E here rahi to ˈna no te feia atoa e “farii i te Faatereraa arii a te Atua mai te hoê tamarii iti.”—Luka 18:17.