PENE PITI
Te Bibilia—Te hoê buka no ǒ mai i te Atua ra
-
E nafea te Bibilia e taa ê ai i te tahi atu mau buka?
-
E nafea te Bibilia e nehenehe ai e tauturu ia outou ia faaruru i to outou iho mau fifi?
-
No te aha outou e nehenehe ai e tiaturi i te mau parau tohu i papaihia i roto i te Bibilia?
1, 2. E ô faahiahia te Bibilia no ǒ mai i te Atua ra, e nafea?
E NEHENEHE anei outou e haamana‘o i to te hoê hoa here horoaraa i te hoê ô taa ê na outou? Aita noa paha te reira i faatupu i te anaanatae, i te oaoa rahi atoa râ. Inaha, e faaite atu te hoê ô i te tahi mea no nia i te taata horoa—e mea faufaa no ’na to outou auhoaraa. Eita e ore e ua mauruuru outou no te ô au maitai a to outou hoa.
2 E ô te Bibilia no ǒ mai i te Atua ra, ta tatou e nehenehe e haamauruuru mau. Te faaite ra tera buka otahi i te mau mea eita roa ’tu tatou e ite i te tahi atu vahi. Ei hi‘oraa, te faaite maira tera buka i te poieteraa o te ra‘i î i te fetia, te fenua, e te tane e te vahine matamua. E mau faaueraa tumu papu to roto i te Bibilia o te tauturu ia tatou ia faaruru i te mau fifi e te mau ahoaho o te oraraa. Te faataa ra te Bibilia e nafea te Atua e faatupu ai i ta ’na opuaraa e e hopoi mai ai i te mau huru tupuraa maitai a‘e i te fenua nei. E ô faahiahia mau â te Bibilia!
3. Eaha ta te horoaraahia mai te Bibilia e faaite maira no nia ia Iehova, e no te aha e mea tamahanahana ’i te reira?
3 E ô tamahanahana atoa te Bibilia no te mea te faaite ra te
reira i te tahi mea no nia i te Atua ra o Iehova, Tei horoa mai i te reira. Te haapapu ra to ’na horoaraa mai i tera buka e te hinaaro ra oia ia matau maitai tatou ia ’na. E nehenehe mau â te Bibilia e tauturu ia outou ia haafatata ’tu ia Iehova.4. Eaha ta outou e faahiahia no nia i te opereraa o te Bibilia?
4 Mai te peu e e Bibilia ta outou, e ere ïa o outou ana‘e. Ua neneihia te Bibilia taatoa aore ra te hoê tuhaa na roto e fatata 2 600 reo e e hau atu ïa i te 90 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao te fana‘o ra i te reira. I te faito au noa, te operehia ra hau atu i te hoê mirioni Bibilia i te mau hebedoma atoa! E mau miria Bibilia taatoa aore ra te hoê tuhaa tei neneihia. Aita iho â ïa e buka ê atu mai te Bibilia ra.
Te vai nei te “Huriraa o te ao apî o te mau Papai mo‘a” na roto e rave rahi reo
5. E nafea “e mea faaurua [’i]” te Bibilia “e te Atua”?
5 Hau atu â, “e mea faaurua” te Bibilia “e te Atua.” (A taio i te Timoteo 2, 3:16.) E nafea? Te pahono ra te Bibilia iho: “O te mau taata mo‘a râ o te Atua tei parau i ta te [v]arua [m]aitai i tuu mai ia ratou ra.” (Petero 2, 1:21) Ei hi‘oraa: E ani paha te hoê paoti i ta ’na papai parau ia papai i te hoê rata. Te mau mana‘o e te mau faaueraa i roto i te rata, no te paoti ïa. Na ’na iho â ïa tera rata, e ere na te papai parau. Oia atoa no te Bibilia, na te Atua te poroi i roto, e ere na te feia papai. No reira, e “parau na te Atua” mau â te Bibilia taatoa.—Tesalonia 1, 2:13.
AU MAITE E TE TANO ROA
6, 7. No te aha e mea faahiahia taa ê ai te au-maite-raa o te mau tuhaa rau o te Bibilia?
6 Ua papaihia te Bibilia 1 600 tiahapa matahiti i te maoro. I ora na to ’na feia papai i te mau tau taa ê e ua rau to ratou huru tupuraa totiare. E feia faaapu vetahi, e ravaai, e e tiai mamoe. E peropheta te tahi atu, e haava, e e arii. E taote te papai Evanelia ra o Luka. Noa ’tu te huru tupuraa rau o to ’na feia papai, e mea au maite te Bibilia mai te haamataraa e tae atu i te hopea. *
7 Te parau maira te buka matamua o te Bibilia mea nafea te mau fifi o te huitaata i te haamataraa. Te faaite ra te buka hopea e e riro te fenua taatoa ei paradaiso, aore ra ô. E puohu te mau tuhaa atoa o te Bibilia e mau tausani matahiti tuatapaparaa e i nia i te tahi faito, ua taaihia te reira i te heheuraa o te opuaraa a te Atua. E mea faahiahia te au-maite-raa o te Bibilia, tera iho â râ ta tatou e nehenehe e tiai no nia i te hoê buka no ǒ mai i te Atua ra.
8. A horoa i te tahi mau hi‘oraa e faaite ra e mea tano roa te Bibilia i te pae aivanaa.
8 E mea tano roa te Bibilia i te pae aivanaa. E mau haamaramaramaraa teitei atoa to roto. I roto i te buka Levitiko ei hi‘oraa, te vai ra te mau ture na Iseraela i tahito ra no nia i te faataa-ê-raa i rapae i te puhapa e te vai-mâ-raa, ta te mau nunaa tapiri i ore i ite. A hiti ai te mau mana‘o hape no nia i te hoho‘a o te fenua, ua faahiti te Bibilia i te fenua mai te hoê hugo, aore ra menemeneraa. (Isaia 40:22) Ua parau maitai te Bibilia e “ua [utahia] . . . te fenua i nia i te ore.” (Ioba 26:7) Parau mau, e ere te Bibilia i te hoê buka aivanaa. E buka tano roa râ i roto i taua tuhaa ra. E ere anei tera ta tatou e tiai no nia i te hoê buka no ǒ mai i te Atua ra?
9. (a) E nafea te Bibilia iho e faaite ai i to ’na tano-roa-raa e to ’na papuraa i te pae tuatapaparaa? (b) Eaha ta te huna ore o to ’na feia papai e faaite atu no nia i te Bibilia?
9 E buka tano roa atoa te Bibilia e te papu i te pae tuatapaparaa. E mea taa maitai ta ’na mau faatiaraa. Aita noa e faahitihia ra te mau i‘oa, te mau tupuna atoa râ o te tahi mau taata. * Taa ê roa i te feia tuatapapa o teie nei ao, o te ore e faahiti pinepine i te mau pau a to ratou iho nunaa, aita te feia papai Bibilia i huna i te parau, ua papai atoa ratou i ta ratou iho mau hapa e ta to ratou nunaa. I roto i te buka Bibilia Numera ei hi‘oraa, te fa‘i ra te taata papai ra o Mose i ta ’na iho hape ino i a‘o-etaeta-hia ’i oia. (Numera 20:2-12) E mea varavara teie huna ore i roto i te tahi atu mau faatiaraa i te pae tuatapaparaa, te vai ra râ i roto i te Bibilia no te mea e buka tera no ǒ mai i te Atua ra.
TE HOÊ BUKA PAARI E AU IA FAAOHIPA
10. No te aha e ere ai i te mea maere e e buka e au ia faaohipa te Bibilia?
10 No te mea e mea faaurua te Bibilia e te Atua, “e mea maitai [ïa] ei haapiiraa, ei a‘oraa, ei faaiteraa i te hapa.” (Timoteo 2, 3:16) Oia, e buka e au ia faaohipa te Bibilia. Te faataa maitai ra te reira i te natura o te taata. E ere i te mea maere, no te mea o te Atua poiete ra o Iehova to ’na Fatu! E mea taa a‘e ia ’na to tatou huru feruriraa e to tatou huru aau ia tatou nei. Hau atu â, ua ite Iehova eaha ta tatou e hinaaro no te oaoa. Ua ite atoa oia eaha te haerea e mea maitai ia ape tatou.
11, 12. (a) Eaha te tahi mau tumu parau ta Iesu i faahiti i roto i ta ’na A‘oraa i nia i te mou‘a? (b) Eaha ’tu â te tahi mau parau e au ia faaohipa i vauvauhia i roto i te Bibilia, e no te aha e faufaaraa mure ore ai to to ’na mau a‘oraa?
Mataio pene 5 e tae atu i te pene 7. I roto i ta ’na haapiiraa maitai roa, ua faahiti Iesu tau tumu parau, mai te ravea e ite ai i te oaoa mau, e nafea ia faaafaro i te peapea, e nafea ia pure, e e nafea ia tapea i te mana‘o maitai no nia i te mau mea materia. E parau puai â ta Iesu e te au ia faaohipa i teie mahana mai i te tau a faahiti ai oia i te reira.
11 A hi‘o na i ta Iesu oreroraa parauhia te A‘oraa i nia i te mou‘a, papaihia i roto i te12 Te tahi mau faaueraa tumu Bibilia, no nia ïa i te oraraa utuafare, te mau peu matauhia i te pae ohipa, e te taairaa e o vetahi ê. No te taata atoa te mau faaueraa tumu o te Bibilia, e e mea maitai noa to ’na mau a‘oraa. Ua haapotohia te paari i roto i te Bibilia e ta te Atua i parau na roto i te peropheta Isaia: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra.”—Isaia 48:17.
TE HOÊ BUKA PARAU TOHU
Ua tohu Isaia tei papai i te Bibilia i te toparaa o Babulonia
13. Eaha te tahi mau parau rii ta Iehova i faaurua i te peropheta Isaia ia papai no nia ia Babulonia?
13 E mea rahi te parau tohu i roto i te Bibilia, e ua tupu ê na e rave rahi. E rave ana‘e i te hoê hi‘oraa. Na roto i te peropheta Isaia, tei ora na i te senekele vau hou te Mesia, ua tohu Iehova e e haamouhia te oire ra o Babulonia. (Isaia 13:19; 14:22, 23) Ua horoahia te tahi mau parau rii no te faaite mea nafea tera oire e haruhia ’i. E haamǎrô te mau nuu enemi i te anavai o Babulonia, a tomo atu ai i roto i te oire ma te ore e aro. E ere tera ana‘e. Ua horoa atoa te parau tohu a Isaia i te i‘oa o te arii o te haru ia Babulonia—o Kuro ïa.—A taio i te Isaia 44:27–45:2.
14, 15. Mea nafea te tupuraa te tahi mau tuhaa rii o te parau tohu a Isaia no nia ia Babulonia?
14 Fatata e 200 matahiti i muri a‘e—i te rui o te 5/6 no Atopa 539 hou te Mesia—ua puhapa te hoê nuu i pihai iho ia Babulonia. O vai to ’na tapena rahi? O te hoê arii Peresia ïa o Kuro te i‘oa. Ua ineine ïa te mau mea no te tupuraa o te hoê parau tohu maere. E haru anei râ te nuu a Kuro ia Babulonia ma te ore e aro, mai tei tohuhia?
15 Te arearea ra to Babulonia i taua rui ra e ua mana‘o ratou e e paruruhia ratou e te mau patu o to ratou oire rahi. I
taua taime atoa ra, ua faatioi o Kuro ma te maramarama i te anavai e tahe ra na roto i te oire. Ua iti oioi atura te pape a nehenehe atu ai to ’na mau taata e haere i te tahi atu pae o te anavai e e tapiri atu i te mau patu o te oire. E nafea râ te nuu a Kuro e tomo ai i roto i te oire? Ua vai matara noa te mau opani o te oire i taua rui ra, aita hoi tatou i ite no te aha!16. (a) Eaha ta Isaia i tohu no nia i te hopea o Babulonia? (b) Mea nafea te tupuraa te parau tohu a Isaia no nia i te anoraa o Babulonia?
16 Ua tohuhia no nia ia Babulonia e: “E ore roa e taata-faahou-hia; e ore e parahihia i tera ui i tera ui: e ore hoi to Arabia e patia i to ’na tiahapa i reira; e ore hoi te feia tiai mamoe e aua i ta ratou mau aua i reira.” (Isaia 13:20) Aita noa teie parau tohu i faaite atea i te toparaa o te oire. Ua faaite atoa râ e e vai ano noa o Babulonia. Te vai ra te haapapuraa o te tupuraa o te reira. O te vahi taata ore o Babulonia no tahito ra—fatata e 80 kilometera i te pae apatoa o Bagdad, i Irakia—te haapapuraa e ua tupu ta Iehova i parau na roto ia Isaia: “E huri roa vau [ia ’na] i raro roa i te pohe.”—Isaia 14:22, 23. *
Hu‘ahu‘a o Babulonia
17. E nafea te tupuraa o te parau tohu Bibilia e haapuai ai i te faaroo?
Numera 23:19.) Oia mau, te “tiaturi [nei tatou] i te ora mure ore, i ta te Atua ta te ore e tia ia haavare i parau mai hou teie nei ao ra.”—Tito 1:2. *
17 E haapuai te haamana‘oraa e e buka parau tohu papu te Bibilia i te faaroo, e ere anei? Inaha, mai te peu e ua faatupu te Atua ra o Iehova i ta ’na mau parau fafau tahito, e tano roa ïa ia tiaturi tatou e e faatupu atoa oia i ta ’na parau fafau o te hoê fenua paradaiso. (A taio i te“E MEA ORA . . . TE PARAU A TE ATUA”
18. Eaha te parau puai ta te aposetolo Paulo i faahiti no nia i “te parau a te Atua”?
18 Ia au i ta tatou i hi‘opoa mai i roto i teie pene, e mea maramarama e e buka otahi mau â te Bibilia. Aita râ to ’na faufaaraa i taaihia i to ’na noa au-maite-raa i roto ia ’na iho, to Hebera 4:12.
’na tano-roa-raa i te pae aivanaa e tuatapaparaa, to ’na paari e au ia faaohipa, e to ’na mau parau tohu papu. Ua papai te aposetolo Paulo e: “E mea ora . . . te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ‘o‘e mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ’tu te varua e te aau, e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hi‘opoa hoi i te mana‘o e te opua o te aau ra.”—19, 20. (a) E nafea te Bibilia e nehenehe ai e tauturu ia outou ia hi‘opoa ia outou iho? (b) E nafea outou e nehenehe ai e faaite i to outou mauruuru no te ô otahi a te Atua, te Bibilia?
19 E nehenehe te taioraa i ta te Atua “parau,” aore ra poroi, i roto i te Bibilia e taui i to tatou oraraa. E nehenehe te Bibilia e tauturu ia tatou ia hi‘opoa maitai a‘e ia tatou iho i na mua ’‘e. E parau paha tatou e te here ra tatou i te Atua, na roto râ i to tatou huru i mua i te haapiiraa a ta ’na Parau faaurua, te Bibilia, e itehia ’i to tatou mau mana‘o mau, e te hinaaro mau atoa o to tatou aau.
20 E buka mau â te Bibilia no ǒ mai i te Atua ra. E buka no te taio, no te haapii, e no te poihere. A faaite i to outou mauruuru no teie ô a te Atua ma te tamau i te hi‘opoa i tei papaihia i roto. A na reira ’i outou, e taa maitai ia outou te opuaraa a te Atua no te huitaata. E faataahia eaha taua opuaraa ra e e nafea te reira e tupu ai i roto i te pene i muri nei.
^ par. 6 Te parau ra vetahi e aita te tahi mau tuhaa o te Bibilia e tuati ra e te tahi atu mau tuhaa, e ere i te parau papu teie. A hi‘o i te pene 7 o te buka Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata? piahia e te mau Ite no Iehova.
^ par. 9 A tapao na ei hi‘oraa, i to Iesu hui tupuna i tatara-hu‘ahu‘a-hia i roto i te Luka 3:23-38.
^ par. 16 Ei haamaramaramaraa hau no nia i te parau tohu Bibilia, a hi‘o i na api 27-29 o te buka rairai Un livre pour tous, piahia e te mau Ite no Iehova.
^ par. 17 Te haamouraa o Babulonia, o te hoê noa ïa hi‘oraa o te parau tohu Bibilia i tupu. Te vai atoa ra te haamouraa o Turia e o Nineve. (Ezekiela 26:1-5; Zephania 2:13-15) Ua faaite atea atoa te parau tohu a Daniela e i muri mai ia Babulonia, e tia mai te tahi mau hau emepera rahi te tahi i muri i te tahi, mai ia Medai Peresia e ia Heleni. (Daniela 8:5-7, 20-22) A hi‘o i te tuhaa hau “Iesu—Te Mesia fafauhia,” ei faahohonuraa i te parau tohu Mesia e rave rahi tei tupu i nia ia Iesu Mesia.