PENE AHURU MA PAE
Te haamoriraa ta te Atua e farii
-
E au anei te Atua i te mau haapaoraa atoa?
-
E nafea tatou e ite ai i te haapaoraa mau?
-
O vai ma te feia haamori mau o te Atua i te fenua nei i teie mahana?
1. Eaha ta tatou e fana‘o mai te peu e e haamori tatou i te Atua ma te tano?
TE HAAPAO roa nei te Atua ra o Iehova ia tatou e te hinaaro nei oia ia faufaahia tatou i ta ’na aratairaa î i te here. Mai te peu e e haamori tatou ia ’na ma te tano, e oaoa ïa tatou e e ape tatou e rave rahi fifi i roto i te oraraa. E fana‘o atoa tatou i ta ’na haamaitairaa e ta ’na tauturu. (Isaia 48:17) E mau hanere râ haapaoraa teie e parau nei e te haapii nei ratou i te parau mau no nia i te Atua. Mea ê roa râ ta ratou mau haapiiraa no nia i te Atua e ta ’na e tiai ra ia tatou.
2. E nafea tatou e nehenehe ai e ite i te ravea tano e haamori ai ia Iehova, e eaha te hi‘oraa e tauturu ia tatou ia taa i te reira?
2 E nafea outou e nehenehe ai e ite i te ravea tano e haamori ai ia Iehova? Aita e faufaa ia haapii e ia faaau outou i te mau haapiiraa a te mau haapaoraa atoa. E mea tia noa râ ia ite outou eaha ta te Bibilia e haapii mau ra no nia i te haamoriraa mau. Ei hi‘oraa: I roto e rave rahi fenua, te vai ra te moni haavare. Mai te peu e ua faauehia outou ia maimi i te moni haavare, e nafea ïa outou? E tamau aau anei outou i te mau huru moni haavare atoa? Eita ïa. E hoona a‘e to outou taime mai te peu e e haapii outou eaha te moni mau. Ua taa ana‘e ia outou mai te aha te huru o te moni mau, e nehenehe ïa outou e ite eaha te moni haavare. Oia atoa, ia haapii tatou i te ite eaha te haapaoraa mau, e nehenehe tatou e ite eaha te mau haapaoraa hape.
3. Ia au ia Iesu, e mea tia ia aha tatou ia hinaaro tatou i te farii maitai a te Atua?
Mataio 7:21-23) Mai te moni haavare, aita e faufaa mau to te haapaoraa hape. Te mea ino roa ’tu, e faaino mau â tera huru haapaoraa.
3 Mea faufaa ia haamori tatou ia Iehova mai ta ’na e farii. Mea rahi te taata e tiaturi nei e mea au na te Atua te mau haapaoraa atoa, aita râ te Bibilia e haapii nei i te reira. Eita atoa e navai ia parau noa e e Kerisetiano tatou. Ua parau Iesu e: “E ore te feia e parau mai ia ’u ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.” No reira, ia farii te Atua ia tatou, e mea tia ia haapii tatou eaha ta ’na e titau ra ia tatou e ia rave i te reira. Ua parau Iesu i te feia aita e rave ra i te hinaaro o te Atua ei “feia rave parau ino.” (4. Eaha te auraa o ta Iesu i parau no nia i na e‘a e piti, e e tae atu te e‘a taitahi ihea?
4 Te horoa nei Iehova na te taata atoa i te fenua nei i te ravea e noaa ’i ia ratou te ora mure ore. No te ora râ e a muri noa ’tu i roto i te paradaiso, e titauhia ia haamori tatou i te Atua ma te tano e ia ora i teie nei ma te auhia e ana. Te vahi peapea, mea rahi aita e hinaaro nei e na reira. No reira Iesu i parau ai e: “E tomo na te uputa pirihao; te atea nei hoi te uputa e te aano nei te e‘a e tae atu ai i te pohe; e e rave rahi tei na reira i te tomo. Te apǐapǐ râ o te uputa e te piri hoi o te e‘a e tae atu ai i te ora, e te iti hoi o te feia i ite atu i te reira!” (Mataio 7:13, 14) E aratai atu te haapaoraa mau i te ora mure ore ra. E aratai atu te haapaoraa hape i te haamouraa ra. Aita Iehova e hinaaro nei ia mou te tahi noa ’‘e taata, e no reira oia e horoa ’i na te taata i te mau vahi atoa i te ravea e haapii ai no nia ia ’na. (Petero 2, 3:9) No reira, tei ta tatou huru haamoriraa i te Atua ïa to tatou ora aore ra to tatou pohe.
E NAFEA E ITEHIA ’I TE HAAPAORAA MAU
5. E nafea tatou e nehenehe ai e ite o vai ma te faaohipa ra i te haapaoraa mau?
5 E nafea e itehia ’i “te e‘a e tae atu ai i te ora”? Ua parau Mataio 7:16, 17) Te auraa atoa, e itehia o vai ma te faaohipa ra i te haapaoraa mau maoti ta ratou mau tiaturiraa e to ratou haerea. E ere ratou i te taata tia roa e e hape na ratou, e tutava râ te feia haamori mau ei pǔpǔ i te rave i te hinaaro o te Atua. E hi‘opoa na tatou e ono tuhaa o te faaite o vai ma te faaohipa ra i te haapaoraa mau.
Iesu e e itehia te haapaoraa mau i roto i te oraraa o te taata o te faaohipa i te reira. “E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa,” ta ’na ïa i parau. “E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai.” (6, 7. Eaha te mana‘o o te mau tavini a te Atua no nia i te Bibilia, e mea nafea to Iesu horoaraa mai i te hi‘oraa i roto i taua tuhaa ra?
6 Te niu nei te mau tavini a te Atua i ta ratou mau haapiiraa i nia i te Bibilia. Te na ô ra te Bibilia iho e: “Te mau parau mo‘a atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei a‘oraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra; ia au roa te taata [aore ra vahine] no te Atua i te mau ohipa maitatai atoa ra.” (Timoteo 2, 3:16, 17) Ua papai te aposetolo Paulo i to ’na mau hoa Kerisetiano e: “A farii mai ai outou i te parau a te Atua i ta outou i ite ia matou nei, aore outou i farii ei parau na te taata, ei parau râ na te Atua, e oia mau â hoi.” (Tesalonia 1, 2:13) No reira, aita te mau tiaturiraa e te mau ohipa a te haapaoraa mau i niuhia i nia i te mau mana‘o aore ra i te tutuu a te taata. Ua niuhia râ i nia i te Parau faaurua a te Atua, te Bibilia.
7 Ua horoa mai Iesu Mesia i te hi‘oraa tano ma te niu i ta ’na mau haapiiraa i nia i te Parau a te Atua. A pure ai oia i to ’na Metua i te ra‘i, ua parau oia e: “O to parau na te parau mau.” (Ioane 17:17) I tiaturi na Iesu i te Parau a te Atua, e i tuati na te mau mea atoa ta ’na i haapii atu i te mau Papai. E pinepine Iesu i te parau e: “Ua papaihia.” (Mataio 4:4, 7, 10) I muri iho, e faahiti oia i te hoê irava. Eita atoa te nunaa o te Atua i teie mahana e haapii atu i to ratou iho mau mana‘o. Te tiaturi nei ratou e e Parau na te Atua te Bibilia, e te niu papu nei ratou i ta ratou mau haapiiraa i nia i ta te Bibilia e parau ra.
8. E titau atoa te haamoriraa ia Iehova i te aha?
Mataio 4:10) No reira, o Iehova ana‘e ta te mau tavini a te Atua e haamori, aita ’tu. E titau atoa teie haamoriraa ia faaite haere i te taata o vai te i‘oa o te Atua mau e mai te aha to ’na huru. Te na ô ra te Salamo 83:18 e: “O Iehova to oe i‘oa, e o oe ana‘e tei Teitei i te fenua atoa nei.” Ua horoa mai Iesu i te hi‘oraa i roto i te tautururaa ia vetahi ê ia ite i te Atua, ia ’na i pure e: “Ua faaite atu vau i to i‘oa i te mau taata o teie nei ao ta oe i ho mai no ’u ra.” (Ioane 17:6) Te haapii atoa nei te feia haamori mau i teie mahana ia vetahi ê i te i‘oa o te Atua, ta ’na mau opuaraa e to ’na mau huru maitatai.
8 Te haamori nei te feia o te faaohipa nei i te haapaoraa mau ia Iehova ana‘e e te faaite haere nei ratou i to ’na i‘oa. Ua parau Iesu e: “O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia ana‘e ra ta oe e faaroo.” (9, 10. E nafea te mau Kerisetiano mau e faaite ai i te here te tahi i te tahi?
9 Te faaite nei te nunaa o te Atua i te here mau e te miimii ore te tahi i te tahi. Ua parau Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ’u, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Tera te huru aroha, aore ra here, e vai ra i rotopu i te mau Kerisetiano matamua. E na nia iho te here ta te Atua e faaue ra ia tatou ia faahotu, i te mau haafifiraa nunaa, totiare e ai‘a e e tahoê te reira i te taata i roto i te hoê tatua mutu ore o te autaeaeraa mau. (A taio i te Kolosa 3:14.) Aita tera autaeaeraa î i te here i rotopu i te mau melo o te mau haapaoraa hape. Mea nafea to tatou iteraa i te reira? Te haapohe nei ratou te tahi i te tahi no te mau taa-ê-raa i te pae ai‘a aore ra opu fetii. Eita te mau Kerisetiano mau e rave i te mau mauhaa tama‘i no te haapohe i to ratou mau taeae aore ra i te tahi atu mau taata. Te parau ra te Bibilia e: “O te mea teie e itea ’i te tamarii a te Atua, e te tamarii a te diabolo: o tei ore i rave i te parau-tia ra, e ere ïa i to te Atua; e ere atoa tei ore i aroha i tana taeae. . . . Ia aroha tatou ia tatou iho. Eiaha mai ia Kaina ra, no taua varua ino ra oia, e taparahi pohe roa ’tura i to ’na teina.”—Ioane 1, 3:10-12; 4:20, 21.
Hebera 10:24, 25) Te tauturu nei ratou ia ratou iho i te mau taime fifi, e e haerea tia to ratou i nia ia vetahi ê. Oia mau, te faaohipa nei ratou i roto i to ratou oraraa i te a‘oraa Bibilia e “hamani maitai . . . i te taata atoa.”—Galatia 6:10.
10 Parau mau, e ere noa te here mau i te oreraa e haapohe ia vetahi ê. Te faaohipa atoa nei te mau Kerisetiano mau i to ratou taime, to ratou puai e ta ratou mau ravea no te tauturu e no te faaitoito te tahi i te tahi. (11. No te aha e mea faufaa ’i ia farii ia Iesu Mesia ei ravea na te Atua no te faaora ia tatou?
11 Te farii nei te mau Kerisetiano mau ia Iesu Mesia ei ravea na te Atua no te faaora ia tatou. Te na ô ra te Bibilia e: “Aore roa . . . e ora ia vetahi ê, aita ’tu hoi e i‘oa i faaitehia mai i te taata i raro a‘e i teie nei ra‘i, e ora ’i tatou nei.” (Ohipa 4:12) Mai ta tatou i ite i roto i te pene 5, ua horoa Iesu i to ’na ora ei hoo no te taata faaroo. (Mataio 20:28) Hau atu â, o Iesu ta te Atua i faatoroa ei Arii i roto i te Basileia i te ra‘i o te faatere i te fenua taatoa. E te titau maira te Atua ia faaroo tatou ia Iesu e ia faaohipa i ta ’na mau haapiiraa mai te peu e e hinaaro tatou i te ora mure ore. No reira te Bibilia e parau ai e: “O tei faaroo i te Tamaiti ra e ora mure ore to ’na; e o tei ore i faaroo i te Tamaiti ra, e ore oia e ite i te ora.”—Ioane 3:36.
12. Eaha te auraa e ere tatou i to teie nei ao?
12 E ere te feia haamori mau i to teie nei ao. A haavahia ’i oia i mua ia Pilato, te tavana Roma, ua parau Iesu e: “E ere i to teie nei ao to ’u basileia.” (Ioane 18:36) Noa ’tu eaha te fenua ta ratou e parahi nei, e melo huiraatira te mau pǐpǐ mau a Iesu no to ’na Basileia i te ra‘i e te tapea maite nei ratou i te hoê tiaraa amui ore i roto i te mau ohipa poritita a teie nei ao. Aita ratou e faaô nei i roto ta ’na mau aroraa. Aita râ te feia haamori o Iehova e haafifi nei ia vetahi ê ia apiti i te hoê pǔpǔ poritita, ia horo no te hoê tiaraa poritita, aore ra ia maiti. Hau atu â i te oreraa e faaô i roto i te mau ohipa poritita, mea faatura te feia haamori mau o te Atua i te ture. No te aha? No te mea te faaue ra te Parau a te Atua ia ratou ia “auraro maite . . . i te feia [faatere] mana toroa.” (Roma 13:1) Ia ore e tuati ta te Atua e titau ra e ta te hoê faanahoraa poritita e titau ra, e pee te feia haamori mau i te hi‘oraa o te mau aposetolo, tei parau e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ’i eiaha te taata.”—Ohipa 5:29; Mareko 12:17.
13. Eaha te mana‘o o te mau pǐpǐ mau a Iesu no nia i te Basileia o te Atua, e te aha nei ïa ratou?
13 Te poro nei te mau pǐpǐ mau a Iesu i te Basileia o te Mataio 24:14) Aita te mau pǐpǐ mau a Iesu Mesia e faaitoito nei i te taata ia tiaturi i te feia faatere no te faaafaro i to ratou mau fifi, te poro haere nei râ ratou i te Basileia i te ra‘i o te Atua ei tiaturiraa hoê roa o te huitaata. (Salamo 146:3) Ua haapii Iesu ia tatou ia pure no taua faatereraa tia roa ra ia ’na i parau e: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.” (Mataio 6:10) Ua tohu te Parau a te Atua e “e hope roa . . . taua mau basileia ra [e vai nei] i te parari e e pau” i teie Basileia i te ra‘i e “e vai tera e a muri noa ’tu.”—Daniela 2:44; Apokalupo 16:14; 19:19-21.
Atua ei tiaturiraa hoê roa o te huitaata. Ua tohu Iesu e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ’‘e teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (14. I to outou mana‘o, eaha te pǔpǔ faaroo e faaohipa nei i te mau titauraa atoa no te haamoriraa mau?
14 Ia au i ta tatou i hi‘opoa mai nei, a ui ia outou iho: ‘Eaha te pǔpǔ faaroo e niu nei i ta ’na mau haapiiraa atoa i nia i te Bibilia e e faaite nei i te i‘oa o Iehova? Eaha te pǔpǔ e faaite nei i te here ta te Atua e faaue ra ia tatou ia faahotu, e faahotu nei i te faaroo ia Iesu, e ere i to teie nei ao, e e faaite haere nei i te Basileia o te Atua ei tiaturiraa mau hoê roa o te huitaata? I roto i te mau pǔpǔ faaroo atoa i te fenua nei, eaha te pǔpǔ e faaohipa nei i teie mau titauraa atoa?’ Te faaite maitai nei te mau tupuraa e o te mau Ite no Iehova ïa.—A taio i te Isaia 43:10-12.
EAHA TA OUTOU E RAVE?
15. Eaha ta te Atua e titau ra hau atu i te tiaturiraa e te vai mau ra oia?
15 Eita e navai noa ia tiaturi i te Atua ia au mai o ’na ia tatou. Te parau ra hoi te Bibilia e te tiaturi nei te mau demoni atoa e te vai mau nei te Atua. (Iakobo 2:19) Papu maitai râ e aita ratou e rave nei i te hinaaro o te Atua e aita te Atua e farii nei ia ratou. Ia fariihia tatou e te Atua, eiaha noa tatou e tiaturi i to ’na vai-mau-raa, e rave atoa râ tatou i to ’na hinaaro e tia ’i. E mea tia atoa ia faarue tatou i te haapaoraa hape e ia farii i te haamoriraa mau.
16. Ia aha tatou i mua i te apitiraa i te haapaoraa hape e tia ’i?
Korinetia 2, 6:17; Isaia 52:11) No reira te mau Kerisetiano mau e ape ai i te mau mea atoa i taaihia i te haamoriraa hape.
16 Ua faaite te aposetolo Paulo e eiaha tatou e apiti i te haamoriraa hape. Ua papai oia e: “Te na ô maira Iehova, E haere mai outou i rapae au mai roto mai ia ratou ra, ia taa ê outou, e eiaha e rave noa ’tu i te mea viivii ra; e na ’u e farii atu ia outou.” (17, 18. Eaha te “Babulonia rahi,” e no te aha e mea ru ai ia “haere ê mai . . . i rapae” ia ’na?
17 Te faaite ra te Bibilia e e tuhaa ana‘e te mau huru haapaoraa hape atoa no “Babulonia rahi.” * (Apokalupo 17:5) Te haamana‘o maira tera i‘oa i te oire o Babulonia i tahito ra, i reira te haapaoraa hape i te haamauraahia i muri a‘e i te diluvi i te tau o Noa. Mea rahi te haapiiraa e te ohipa matauhia i teie nei i roto i te haapaoraa hape no ǒ mai ia Babulonia ra mea maoro a‘enei. Ei hi‘oraa, i haamori na to Babulonia i te mau atua toru tahi. I teie mahana, o te Toru tahi te haapiiraa tumu a te haapaoraa e rave rahi. Te haapii maitai ra râ te Bibilia e hoê ana‘e Atua mau, o Iehova, e e Tamaiti na ’na o Iesu Mesia. (Ioane 17:3) I tiaturi atoa na to Babulonia e e varua pohe ore to te taata o te ora ’tu ia pohe te tino e o te nehenehe e mauiui i te hoê vahi haamauiuiraa. I teie mahana, te haapii nei te rahiraa o te mau haapaoraa i te tiaturiraa i te tahi mea pohe ore aore ra varua pohe ore o te nehenehe e mauiui i roto i te po auahi.
18 I te mea e ua parare te haamoriraa a Babulonia i tahito ra e ati a‘e te fenua nei, e tano ïa ia faataa ia Babulonia rahi no teie tau mai te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. E ua tohu te Atua e e mou taue teie hau emepera o te haapaoraa hape. Te ite ra anei outou no te aha e mea faufaa roa ’i ia faarue roa outou i te mau tuhaa atoa o Babulonia rahi? Apokalupo 18:4, 8.
Te hinaaro nei te Atua ra o Iehova ia ru outou i te “haere ê mai . . . i rapae” ia ’na, e taime â teie.—A taio i teMa te tavini ia Iehova e to ’na nunaa, mea rahi a‘e ta outou e fana‘o i ta outou e nehenehe e ere
19. Eaha ta outou e fana‘o ma te tavini ia Iehova?
19 Ia faaoti outou e faarue i te haapaoraa hape, eita paha ve-tahi e amuimui faahou ia outou. Ma te tavini râ ia Iehova e to ’na nunaa, mea rahi a‘e ta outou e fana‘o i ta outou e nehenehe e ere. Mai te mau pǐpǐ matamua a Iesu, o tei faarue i te tahi atu mau mea no te pee ia ’na, e noaa ia outou e rave rahi taeae e tuahine pae varua. E riro outou ei melo o te hoê fetii rahi i te ao nei o te mau mirioni Kerisetiano mau, o te here mau nei ia outou. E e fana‘o outou i te tiaturiraa faahiahia o te ora mure ore “i te ao to muri ra.” (A taio i te Mareko 10:28-30.) Peneia‘e i muri a‘e e hi‘opoa te feia o tei faarue ia outou no ta outou mau tiaturiraa, eaha ta te Bibilia e haapii ra e e riro mai ei feia haamori ia Iehova.
20. Eaha te tiai maira i te feia o te faaohipa nei i te haapaoraa mau?
20 Te haapii ra te Bibilia e e fatata te Atua i te haamou i teie nei ao ino e i te haamau i te hoê ao apî parau-tia faaterehia mai e to ’na Basileia. (Petero 2, 3:9, 13) Auê ïa ao faahiahia e! E i roto i taua ao parau-tia ra, hoê ana‘e haapaoraa, hoê ana‘e huru haamoriraa mau. E ere anei ïa i te haerea paari ia rave outou i te mau taahiraa titauhia no te apiti i te feia haamori mau i teie nei?
^ par. 17 Ei haamaramaramaraa hau i te tumu e faahoho‘a ’i Babulonia rahi i te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape, a hi‘o i te tuhaa hau “Faataaraa ia ‘Babulonia rahi.’”