No te aha e pure ai ma te iˈoa o Iesu?
PINE Iesu i te haapii no nia i te pure. I to ˈna tau, i pure na te mau tia haapaoraa ati Iuda i “te poro aroâ ra.” No te aha? “Ia itehia mai ratou.” Ua hinaaro iho â ratou ia hiˈohia mai ratou no ta ratou e rave ra. E rave rahi te faahiti ra i te mau pure mai te mea ra no “te rahi o te parau” e faaroohia ˈi ta ratou mau pure. (Mataio 6:5-8) Ua faaite Iesu mea faufaa ore te reira, ia tauturuhia ïa te mau taata ia ite eaha te haapae ia pure anaˈe. No reira oia i haapii hau atu â i te parau eaha te haapae ia pure anaˈe.
Ua haapii Iesu ia pure tatou, no te faaite i to tatou hinaaro ia moˈa te iˈoa o te Atua, ia tae mai ta ˈna Faatereraa arii e ia tupu to ˈna hinaaro. Ua haapii atoa oia, mea tano ia ani i te Atua ia tauturu mai i roto i te mau mea o to tatou oraraa. (Mataio 6:9-13; Luka 11:2-4) Na roto i te mau faahohoˈaraa, ua faaite Iesu ia onoono rahi, ia faaite i te faaroo e te haehaa, ia hinaaro tatou ia faaroo mai Iehova i ta tatou mau pure. (Luka 11:5-13; 18:1-14) Hau atu â i ta ˈna mau parau, ua haapii mai oia ma to ˈna iho hiˈoraa.—Mataio 14:23; Mareko 1:35.
Mea papu, ua tauturu teie aratairaa i te mau pǐpǐ a Iesu, ia haamaitai atu â i ta ratou mau pure. Ua tiai râ, Iesu i te po hopea i te fenua nei, no te horoa i te haapiiraa faufaa roa no nia i te pure i ta ˈna mau pǐpǐ.
“Te hoê tauiraa faufaa roa no te parau o te pure”
Ua faaitoito rahi Iesu i ta ˈna mau aposetolo taiva ore i te po hopea. Taime tano te reira, no te faaite ia ratou te tahi atu mau parau. Ua parau Iesu: “O vau te eˈa e te parau mau e te ora. Aore roa e taata e tae i te Metua ra, na roto noa râ ia ˈu.” I muri iho, ua faaitoito faahou oia ia ratou: “Te mau mea atoa ta outou e ani ma to ˈu iˈoa, e rave au, ia faahanahanahia hoi te Metua na roto i te Tamaiti. Ia ani outou i te tahi mea ma to ˈu iˈoa, e rave au.” I te pae hopea o ta ˈna aparauraa ua faaite oia: “Aita outou i ani noa ˈˈe i te tahi mea ma to ˈu iˈoa e tae roa mai i teie nei. A ani, e noaa ïa ta outou, ia oaoa roa hoi outou.”—Ioane 14:6, 13, 14; 16:24.
Mea faufaa roa teie mau parau. Te faataa ra te hoê titionare Bibilia, “Te hoê tauiraa faufaa roa no te parau o te pure” te reira. Aita roa ˈtu Iesu i parau, te pure faataehia i te Atua, te ia ˈna ra i teie nei. Ua parau râ Iesu, o ˈna te eˈa no te faafatata ˈtu i te Atua.
Ua faaroo noa te Atua, i te mau pure a ta ˈna mau tavini taiva ore. (Samuela 1, 1:9-19; Salamo 65:2) Tera râ, a faaau ai te Atua i te faufaa e te nunaa Iseraela, ua faaite te feia o tei hinaaro ia faaroohia ta ratou mau pure, o Iseraela te nunaa ta te Atua i maiti. I muri iho, i te tau o Solomona, ua farii ratou i te hiero ei vahi ta te Atua i maiti no te mau tusia. (Deuteronomi 9:29; Paraleipomeno 2, 6:32, 33) Aita râ, teie huru haamoriraa e vai noa. Mai ta te aposetolo Paulo i papai, te Ture i horoahia i te mau Iseraela e te mau tusia tei pûpûhia i te hiero “e ata . . . no te mau haamaitairaa e tupu a muri a‘e, e ere râ te mea mau o teie mau haamaitairaa.” (Hebera 10:1, 2) Titauhia ia tauihia te ata i te mea mau. (Kolosa 2:17) Mai te 33 muri aˈe i te tau o Iesu, aita te auhoaraa o te hoê taata e o Iehova e niuhia i nia i te Ture a Mose. Ua niuhia râ, i nia i te auraroraa i ta te ture e faahiti ra o Iesu Mesia.—Ioane 15:14-16; Galatia 3:24, 25.
Te hoê iˈoa “tei hau ê i te mau iˈoa atoa”
Ua haamau Iesu i te hoê niu hau ê no te faafatata ˈtu i te Atua a faataa ˈi ia ˈna iho mai te hoê hoa puai roa, mai te eˈa no ta tatou pure ia faaroo e ia pahono mai te Atua. Eaha te turai ia Iesu ia rave te reira no tatou?
No te mea ua fanauhia pauroa tatou i roto i te hara, aita e ohipa ta tatou e rave ra aore ra e tusia tatou e pûpû ra e nehenehe e tamâ ia tatou i te tapao o te hara aore ra ia fanaˈo tatou i te hoê auhoaraa e te Atua moˈa ra Iehova. (Roma 3:20, 24; Hebera 1:3, 4) Ua pûpû râ Iesu, i to ˈna ora tia roa e ua aufau oia, no te mau hara a te huitaata ia nehenehe ratou e faahau i te Atua. (Roma 5:12, 18, 19) I teie nei, pauroa te taata o te hinaaro ra ia tamâhia ta ratou mau hara e nehenehe e tia i mua ia Iehova “e parau roa ˈi” ma te oaoa i te Atua, na roto noa râ i te faatupuraa i te faaroo i roto i te tusia o Iesu e i te pure i to ˈna iˈoa.—Ephesia 3:11, 12.
Ia pure tatou ma te iˈoa o Iesu e faaite tatou i te faaroo i roto e toru tuhaa o to ˈna tiaraa i roto i te opuaraa a te Atua: (1) O ˈna “te Arenio a te Atua,” te tusia te riro e niu no te faaore i te hara. (2) Ua faatiahia o ˈna na Iehova e “tahuˈa rahi” i teie nei ia faufaahia i te hoo. (3) O ˈna noa “te eˈa” no te faafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure.—Ioane 1:29; 14:6; Hebera 4:14, 15.
E haafaufaa tatou ia Iesu ia pure tatou i to ˈna iˈoa. E haafaufaaraa tano, no te mea te hinaaro ra Iehova “e i te iˈoa ra o Iesu ia tuu te mau turi atoa i raro . . . , e ia faˈi te mau vaha atoa e o Iesu Mesia te Fatu a faahanahanahia ˈtu ai te Atua te Metua.” (Philipi 2:10, 11) Te mea faufaa roa ˈtu â, ia pure tatou ma te iˈoa o Iesu, te faahanahana ra tatou ia Iehova, o ˈna te horoa mai i ta ˈna Tamaiti no tatou.—Ioane 3:16.
Ia taa maitai ia tatou i te faufaaraa o to Iesu tiaraa, te faaohipa ra te Bibilia e rave rahi tiaraa iˈoa e iˈoa no nia ia ˈna. E tauturu mai te reira ia taa te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo nei, ua niuhia i nia i ta Iesu i rave aˈena, ta ˈna e rave nei e ta ˈna e rave i mua nei no tatou. (A hiˈo i te tumu parau “ To Iesu mau tiaraa.”) Parau mau roa, ua horoahia ia Iesu “te iˈoa tei hau ê i te mau iˈoa atoa.” a Ua horoahia te mana atoa i te raˈi e i te fenua ia ˈna ra.—Philipi 2:9; Mataio 28:18.
Te pureraa ma te iˈoa o Iesu e ere noa i te hoê peu matauhia
Mai tei itehia mai, e titauhia ia pûpû tatou i ta tatou mau pure ma te iˈoa o Iesu, ia hinaaro tatou ia faaroo mai Iehova. (Ioane 14:13, 14) Aita râ tatou e na nia iho noa i te parau “ma te iˈoa o Iesu.” No te aha?
A feruri na, ia papai te hoê taata tapihoo i te hoê rata na oe, e faaoti paha oia ma te papai “ia rahi te aroha.” I to oe manaˈo, te faaite ra teie parau i te huru aau o te taata tapihoo aore ra e parau matauhia i te faaohipahia i roto i te hoê rata. Mea papu, ia pure tatou ma te iˈoa o Iesu, titauhia hau atu â i tei papaihia i te pae hopea o te hoê rata. Ia pure ïa tatou ma to tatou aau atoa, eiaha râ, no te mea e peu matau noa tera.—Tesalonia 1, 5:17; Salamo 119:145.
Nafea ïa tatou e haapae i te faaohipa na nia iho noa “ma te iˈoa o Iesu”? A feruri maite na, i nia i te mau huru aau mahanahana o Iesu. A feruri atoa i nia i ta ˈna i rave aˈena no tatou e i ta ˈna e ineine e rave no tatou. Ia pure outou, a haamauruuru ia Iehova e a arue ia ˈna, no ta ˈna i rave a faaohipa ˈi oia i ta ˈna Tamaiti. Ma te na reira, e tiaturi atu â outou i ta Iesu i parau: “Ia ani outou i te tahi mea i te Metua ma to ˈu iˈoa, e horoa ˈtu oia.”—Ioane 16:23.
a Ia au i te Expository Dictionary of New Testament Words a Vine, te taˈo Heleni hurihia “ei iˈoa” nehenehe e faaauhia “i te mau iˈoa atoa o te faahiti ra, te mana, te huru, te hanahana, te tura, te puai e te maitai.”
Ia pure tatou ma to tatou “aau atoa,” eiaha râ, no te mea e peu matau noa tera.

