Eaha to roto?

No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e farii i te pâmuraa toto?

No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e farii i te pâmuraa toto?

Manaˈo hape matauhia

 Tei faaroo-pinepine-hia: Aita te mau Ite no Iehova e farii ra i te rapaauraa. Aita ratou e tiaturi ra e e nehenehe ta te taote e tauturu atu.

 Te mea mau: E imi iho â matou i te rapaauraa maitai roa ˈˈe no to matou utuafare. Ia maˈihia, e haere matou i te taote tei aravihi i te horoa mai i te rapaauraa ma te ore e pâmu i te toto. Te oaoa nei matou no te haereraa i mua i te pae o te rapaauraa. E ere noa ïa te mau Ite no Iehova te faufaahia i te rapaauraa ma te ore e pâmu i te toto, o te taatoaraa râ o te taata. I te fenua e rave rahi, e nehenehe te taata e ape i te mau faahopearaa iino o te pâmuraa toto. Mai te noaaraa te maˈi o te taata i horoa i te toto. I te tahi taime, eita te tino e farii i te tahi toto aore ra e hape atoa te mau tuati.

 Tei faaroo-pinepine-hia: Te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e e faaore te faaroo i te mauiui o te taata.

 Te mea mau: Eita matou e faatupu i te faaoraraa maˈi.

 Tei faaroo-pinepine-hia: Mea moni roa ia rapaau ma te ore e farii i te pâmuraa toto.

 Te mea mau: Tera iho â. a

 Tei faaroo-pinepine-hia: I te matahiti atoa, e rave rahi taata paari e tamarii a te mau Ite no Iehova tei pohe no te mea aita ratou i farii i te pâmuraa toto.

 Te mea mau: Aita roa ˈtu e haapapuraa to te reira. E pinepine, eita iho â te mau taote e hinaaro e pâmu i te toto ia tâpû ratou i te mafatu, ivi oia atoa ia mono i te tahi mero o te tino. b Ua itehia e e maitai oioi aˈe mai te taata e tamarii maˈimaˈi i haapae i te pâmuraa toto. c Aita e taata e nehenehe e haapapu e e pohe aore ra e ora mai tei ore i farii i te pâmuraa toto.

No te aha te mau Ite no Iehova e ore ai e farii i te pâmuraa toto?

 E haapiiraa o te Bibilia tera. Te faaue ra te mau buka o te Faufaa Tahito e Apî eiaha ia amu i te toto. (Genese 9:4; Levitiko 17:10; Deuteronomi 12:23; Ohipa 15:28, 29) No te Atua, te toto o te ora ïa. (Levitiko 17:14) Aita ïa matou e haapae i te pâmuraa toto no te auraro noa i te Atua no te faatura atoa râ ia ˈna ei Tumu o te ora.

Ua taui te manaˈo

I roto i te tâpûraa fifi mau, e nehenehe e haapae i te pâmuraa toto

 No te rahiraa taata, mea ino ia ore e farii i te pâmuraa toto. No ratou, e pohe te taata maˈi. Ua taui râ te manaˈo a tau matahiti aˈenei. I 2004, te na ô ra te tahi tumu parau o te hoê vea na te taote e “i teie mau matahiti i mua nei e pinepine e faaohipahia te mau ravea rapaauraa no te mau Ite no Iehova no te taatoaraa.” d Te parau atoa ra te tahi atu vea Beretane (Heart, Lung and Circulation) e i 2010 “e mea tia, i te mau mahana atoa, ia rapaauhia te taatoaraa o te taata ma te ore e pâmu i te toto eiaha noa râ te mau Ite no Iehova.”

 E tausani taote na te ao nei e tâpû ra ma te faaohipa e rave rahi ravea monoraa i te pâmuraa toto. I te tahi mau fenua, e farii atoa te taata e ere i te Ite no Iehova i taua mau ravea rapaauraa ra.

a A hiˈo i te papai Transfusion and Apheresis Science, buka 33, no 3, api 349.

b A hiˈo i te mau papai The Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery, buka 134, no 2, api 287-288; Texas Heart Institute Journal, buka 38, no 5, api 563; Basics of Blood Management, api 2; e Continuing Education in Anaesthesia, Critical Care & Pain, buka 4, no 2, api 39.

c A hiˈo i te mau papai The Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery, buka 89, no 6, api 918; e Heart, Lung and Circulation, buka 19, api 658.

d Continuing Education in Anaesthesia, Critical Care & Pain, buka 4, no 2, api 39.