Eaha to roto?

Eaha ta te Bibilia e parau mai ra no nia i te haapaeraa i te maa?

Eaha ta te Bibilia e parau mai ra no nia i te haapaeraa i te maa?

Te pahonoraa a te Bibilia

 I tahito ra, ua farii te Atua ia haapae te hoê taata i te maa. Ia na reira râ tera taata ma te hoê manaˈo turai tano. Mai te peu râ e ua haapae tera taata i te maa ma te hoê manaˈo turai tano ore, aita ïa te Atua i farii i te reira. I teie mahana, eita te Bibilia e faaue i te mau taata ia haapae i te maa aore ra e opani ia ratou ia na reira. Na te taata taitahi e faaoti no ˈna iho.

I roto i te Bibilia, no te aha te tahi mau taata i haapae ai i te maa?

  •   No te ani i te tauturu e te aratairaa a te Atua. Ia hoˈi atu te mau Iseraela i Ierusalema, ua haapae ratou i te maa no te faaite i te Atua e ua imi ratou i ta ˈna tauturu ma te aau tae. (Ezera 8:​21-​23) I te tahi taime, ua faaoti Paulo raua Baranaba e haapae i te maa no te faatoroa i te mau matahiapo.—Ohipa 14:23.

  •   No te feruriruri i nia i te opuaraa a te Atua. I muri aˈe i to ˈna bapetizoraa, ua haapae Iesu i te maa e 40 mahana i te maoro, no te faaineine ia ˈna iho ia faatupu i te hinaaro o te Atua i te roaraa o ta ˈna taviniraa.—Luka 4:1, 2.

  •   No te faaite e ua tatarahapa ratou i te mau hara i ravehia. Ua faaohipa te Atua i te peropheta Ioela no te faaite i te mau Iseraela tei taiva: “A hoi mai ia ˈu ma to outou aau atoa, a haapae i te maa, a taˈi e a auê.”—Ioela 2:12-15.

  •   No te haapao i te mahana o te Taraehara. I roto i te Ture a Mose ta te Atua i horoa i te nunaa Iseraela, ua faauehia to Iseraela ia haapae i te maa i te mahana o te Taraehara i te mau matahiti atoa. a (Levitiko 16:29-31) Mea tano iho â ia haapae ratou i te maa i tera taime no te mea, maoti te reira, ua haamanaˈo te nunaa Iseraela e feia tia ore ratou e ua hinaaro atoa ratou ia faaore te Atua i ta ratou mau hara.

Eaha te mau manaˈo turai tano ore no te haapae i te maa?

  •   No te faatietie ia tatou iho i mua ia vetahi ê. Ua haapii Iesu e na te taata taitahi e faaoti no ˈna iho e haapae anei oia i te maa. E ravehia tera faaotiraa i rotopu noa i tera taata e i te Atua.—Mataio 6:​16-​18.

  •   No te faaite e taata parau-tia tatou. E ere no te mea te haapae nei tatou i te maa e auraa ïa e te haapao atu â nei tatou i te mau ture aveia a te Atua aore ra mea hau aˈe tatou ia vetahi ê i te pae varua.​—Luka 18:​9-​14.

  •   Ia manaˈo tatou e navai noa ia haapae i te maa no te faaore i te hara ta tatou i rave ma te hinaaro mau. (Isaia 58:​3, 4) Ua farii te Atua ia haapae te hoê taata i te maa. Ua titauhia râ ia auraro tera taata i te Atua e ia tatarahapa oia i ta ˈna mau hara ma te aau tae.

  •   Ia faariro tatou i te haapaeraa i te maa ei peu faatia-ture-noa. (Isaia 58:​5-7) Mai te hoê metua, e hinaaro te Atua ia here tatou ia ˈna ma to tatou aau atoa, eiaha râ ma te faatia-ture-noa.

E faahepohia anei te mau Kerisetiano ia haapae i te maa?

 Eita. Ua faaue te Atua i te mau Iseraela ia haapae i te maa i te mahana Taraehara. Tera râ, ua faaore te Atua i tera faaueraa i muri aˈe i to Iesu poheraa no te faaore i te mau hara a te mau taata tei tatarahapa. (Hebera 9:24-26; Petero 1, 3:18) E tuhaa te mahana Taraehara i te ture a Mose. Tera râ, aita te mau Kerisetiano i raro aˈe i te ture a Mose. (Roma 10:4; Kolosa 2:13, 14) No reira, na te Kerisetiano taitahi e faaoti e haapae o ˈna i te maa aore ra aita.—Roma 14:1-4.

 No te mau Kerisetiano, e ere te haapaeraa i te maa e tuhaa faufaa o te haamoriraa mau. Eita roa ˈtu te Bibilia e faaite mai e na te haapaeraa i te maa e faaoaoa ia tatou. Tera râ, na te haamoriraa mau e faaoaoa i te mau Kerisetiano no te mea te tavini nei ratou i te Atua oaoa ra o Iehova.—Timoteo 1, 1:​11; Koheleta 3:12, 13; Galatia 5:22.

Manaˈo hape no nia i te haapaeraa i te maa i roto i te Bibilia

 Manaˈo hape: Ua ani te aposetolo Paulo i te mau hoa faaipoipo Kerisetiano ia haapae i te maa.—Korinetia 1, 7:5, Te Bibilia Moˈa ra.

 Tupuraa mau: I roto i te Korinetia 1, 7:5, eita te mau Papai Bibilia tahito roa ˈˈe e faahiti i te haapaeraa i te maa. b E au ra e ua tuu te mau papai parau i te faahitiraa i te haapaeraa i te maa i roto i teie irava Bibilia e i roto atoa i te Mataio 17:21; Mareko 9:29; e i roto atoa i te Ohipa 10:30. I roto i te rahiraa o te mau huriraa Bibilia i teie tau, aita i faahitihia te mau manaˈo hape no nia i te haapaeraa i te maa.

 Manaˈo hape: E titauhia i te mau Kerisetiano ia haapae i te maa no te haamanaˈo i to Iesu haapaeraa i te maa e 40 mahana i te maoro i roto i te medebara, i muri aˈe i to ˈna bapetizoraa.

 Tupuraa mau: Aita roa ˈtu Iesu i faaue atu ia haapae i te maa no teie tumu e i roto i te Bibilia, aita hoê aˈe faahitiraa e ua haapae te mau Kerisetiano matamua i te maa no teie tumu. c

 Manaˈo hape: E titauhia i te mau Kerisetiano ia haapae i te maa a faatupu ai ratou i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o Iesu.

 Tupuraa mau: Aita Iesu i faaue i ta ˈna mau pîpî ia haapae i te maa a faatupu ai ratou i te Oroa haamanaˈoraa i to ˈna pohe. (Luka 22:14-​18) I to Iesu parauraa i ta ˈna mau pǐpǐ e e haapae ratou i te maa i to ˈna poheraa, aita oia i faaue atu ia ratou ia na reira. Ua faaite noa Iesu eaha te tupu i muri aˈe. (Mataio 9:​15) Ua faaite te Bibilia i te mau Kerisetiano tei poia ia tamaa i te fare hou a faatupu ai ratou i te Oroa haamanaˈoraa i te pohe o Iesu.—Korinetia 1, 11:33, 34.

a Ua parau te Atua i te mau Iseraela: “E faahaehaa ˈi outou ia outou iho” aore ra “ia faahaehaa outou ia outou iho” i te mahana o te Taraehara. (Levitiko 16:29, 31; Te Bibilia Moˈa ra) Ua taahia e o te haapaeraa i te maa tei faataahia i roto i teie mau irava. I roto i te tahi atu huriraa Bibilia, ua hurihia teie mau irava mai teie: “E haapae outou i te maa no te faaite i to outou oto no ta outou mau hara.” (Contemporary English Version)

b A hiˈo i te buka A Textual Commentary on the Greek New Testament, papaihia na Bruce Metzger, Tuhaa Toru, api 554.

c No nia i te haapaeraa i te maa e 40 mahana i te maoro i te carême, ia au i te buka katolika New Catholic Encyclopedia, i na senekele matamua e toru, ua haapae te mau taata i te maa no te faaineine ia ratou no te Pakate, aita i mairi hoê hebedoma i te maoro. Ua matauhia râ te mau taata i te na reira hoê aore ra piti mahana i te maoro. Te taime matamua i faahitihia ˈi te hoê maororaa e 40 mahana, i roto ïa i te paeraa o te anairaa o te Apooraa no Nicée (325), aita râ te mau aivanaa e vai hoê no nia i te parau e o te carême tei faahitihia i roto i tera anairaa.