Mea poietehia anei?
Te tereraa o te natura
Ta te mau animara huru faaohiparaa i te pape: Mea poietehia anei?
I te tahi mau vahi mea varavara aore ra mea mâ ore te pape no te inu. E nafea ïa te mau animara e ora ˈi i roto i taua mau vahi ra?
Te huru neheneheraa itehia i nia i te mau animara: Mea poietehia anei?
E nehenehe tatou e ite i teie huru neheneheraa i roto i te mau animara.
Te “photosynthèse”: Mea poietehia anei?
Eaha te photosynthèse e eaha ta te reira e rave no tatou?
Ta te mau animara huru faaohiparaa i te puai ora: Mea poietehia anei?
Te haapapu ra anei te huru faaohiparaa o te puai ora itehia i roto i te natura no nia i te tumu o te ora?
Te faatupu ra te mau mea ora i te marama: Mea poietehia anei?
Aita noa te tahi mau animara e faatupu ra i te marama, e hinaaro atoa râ ratou i te ito no te hamani i te marama. E nafea?
Tino taata
Te faanahoraa no te taˈitaˈi i te mataˈi ora: Mea poietehia anei?
A hiˈo mai na i te faanahoraa maere mau o te opereraa o te mataˈi ora i roto i to tatou tino.
Te mau animara o te fenua
Te faanahoraa o te tereraa toto o te aˈîroa: Mea poietehia anei?
Ei animara teitei roa ˈˈe, te faaruru ra te aˈîroa i te hoê fifi taa ê oia hoi te neˈiraa toto teitei roa. E nafea ïa o ˈna?
Te ihu o te elephani: Mea poietehia anei?
Te faahiahia ra te mau aivanaa i te fatifati o te ihu o te elephani. A hiˈo eaha te tumu.
Te roro o te tamia no te fenua toˈetoˈe: Mea poietehia anei?
E aravihi taa ê to teie animara ia ora mai i muri aˈe i te taoto maororaa i te tau toˈetoˈe.
Te faanahoraa o te mau huruhuru utu o te mimi
No te aha te mau aivanaa e hamani ai i te mau ravea i au i te faanahoraa o te mau huruhuru utu o te mimi?
Te avae o te puaahorofenua
No te aha eita te mau aivanaa e nehenehe e hamani i te hoê â faanahoraa?
Oraraa i raro aˈe i te pape
Te iri o te maˈo: Mea poietehia anei?
E nafea te huru hamaniraa o te iri o te maˈo e tauturu ai ia ore hoê aˈe mea ora e mau i nia iho?
Te pehau o te tohora tua puu
A hiˈo na i te hamaniraa faahiahia o te pehau o teie animara.
Te mero faaama mori o teie fee no Vaihi
Na ˈna iho e faaama i to ˈna mori eiaha no te ite, ia ore râ o ˈna ia itehia.
Te “mata” o te maamaatai
A hiˈo na i te hamaniraa maere mau o teie animara o te piri atu i te aau.
Te aero o teie hohoˈa iˈa: Mea poietehia anei?
A hiˈo no te aha te aero o teie hohoˈa iˈa e tauturu ai i te mau aivanaa ia hamani i te mau matini no ananahi.
Te mau manu
Te taˈi a te mau manu himene: Mea poietehia anei?
Nafea te mau manu e nehenehe ai e himene i te mau himene rau?
Te marau-ore-raa o te û o te manu
Nafea te marau-ore-raa o te û o te mau huruhuru o te manu e tauturu mai ai ia hamani i te mau peni e te mau ahu o te ore e marau?
Te pererau o te tehemesa: Mea poietehia anei?
No te huru hamaniraa i te pererau o te tehemesa, ua riro te reira ei hiˈoraa no te hamani i te horomataˈi maniania ore.
Te huruhuru o na pererau o te “manchot empereur”
Eaha ta te mau aivanaa no te mau mea ora o te moana i ite no nia i te huruhuru o teie manu?
Te rereraa taa ê o teie manu no tua, te albatros hurleur
E rere teie manu tau hora ma te hoê noa tairiraa pererau, e nafea?
Ravea tereraa a te barge rousse
A taio no nia i te rereraa o te barge rousse e 8 mahana te maoro, o ta te taata e faahiahia rahi.
Animara nee
Te iri ote pape o teie moo no Auteralia
E nafea râ oia ia faahaere i te pape mai to ˈna na avae e tae atu ai i to ˈna vaha?
Te aero o te moo agame
E nafea teie moo e ouˈa ˈi mai te hoê vahi papu i nia i te hoê patu?
Te mau manumanu
Mea poietehia anei? Te huru rereraa a te manu patia raharaha
Nafea te hoê manu patia nainai e rere maitai ai hau aˈe i te pairati aravihi aˈe?
Eita te ro e huanane i te ohipa!
Eita te ro e huanane. E nahea ratou?
Te ravea o te tapea i na avae i muri o te manumanu ote tapau
Mea rahi tei manaˈo eita ta te manumanu ote tapau e nehenehe e ouˈa maitai i te vahi atea.
Te faanahoraa faahiahia o te tariˈa o teie vivi
E haa te tariˈa o teie manu haihai roa mai to te taata. E nafea te feia îite e aivanaa o teie tau e faufaahia ˈi i tera faanahoraa taa ê?
Te tere o te pěpě “monarque”: Mea poietehia anei?
E nafea te tere faahiahia o te pěpě monarque e faaite ai e mea poietehia te reira?
Te pererau o te pěpě
Ia hiˈohia e mea mǎrû te pererau o teie pěpě ǔ moana, te vai ra i nia iho te tahi mea haihai roa, eaha te faufaaraa o te reira?
E haaputu te pererau o te pěpě i te ito
No te mea e pererau ereere to vetahi pěpě, te vai ra râ te tahi atu tumu.
Te mori o te luciole Photuris
Mea nafea te hamaniraa o te mori o teie manumanu haihai i tauturu ai i te aivanaa ia faarahi atu â i te marama o te mori LED, faaohipahia no te mau matini uira?
Te mau tuturahonui
Te mata o te tuturahonui ouˈa
E nafea teie tuturahonui e ite ai i te atearaa o te tahi mea i te tahi atu? Eaha ta te mau aivanaa e hinaaro e rave?
Te mau raau tanu
Te ravea numeraraa a te mau raau
Ua itehia e te mau aivanaa e faanahoraa faahiahia ta te sinapi.
Te mau taoˈa ora nainai roa ˈˈe
Te ravea haaputu haamaramaramaraa o te ADN
O te ADN “te taoˈa haaputu haamaramaramaraa puai roa ˈˈe.” A hiˈo na no te aha.
Ravea no te amu i te mori arahu
Eaha te mea faahiahia ia faaauhia i te mau ravea o teie tau?

