Mea poietehia anei?

Te tereraa o te natura

Ta te mau animara huru faaohiparaa i te pape: Mea poietehia anei?

I te tahi mau vahi mea varavara aore ra mea mâ ore te pape no te inu. E nafea ïa te mau animara e ora ˈi i roto i taua mau vahi ra?

Te huru neheneheraa itehia i nia i te mau animara: Mea poietehia anei?

E nehenehe tatou e ite i teie huru neheneheraa i roto i te mau animara.

Te “photosynthèse”: Mea poietehia anei?

Eaha te photosynthèse e eaha ta te reira e rave no tatou?

Ta te mau animara huru faaohiparaa i te puai ora: Mea poietehia anei?

Te haapapu ra anei te huru faaohiparaa o te puai ora itehia i roto i te natura no nia i te tumu o te ora?

Te faatupu ra te mau mea ora i te marama: Mea poietehia anei?

Aita noa te tahi mau animara e faatupu ra i te marama, e hinaaro atoa râ ratou i te ito no te hamani i te marama. E nafea?

Tino taata

Te faanahoraa no te taˈitaˈi i te mataˈi ora: Mea poietehia anei?

A hiˈo mai na i te faanahoraa maere mau o te opereraa o te mataˈi ora i roto i to tatou tino.

Te mau animara o te fenua

Te faanahoraa o te tereraa toto o te aˈîroa: Mea poietehia anei?

Ei animara teitei roa ˈˈe, te faaruru ra te aˈîroa i te hoê fifi taa ê oia hoi te neˈiraa toto teitei roa. E nafea ïa o ˈna?

Te ihu o te elephani: Mea poietehia anei?

Te faahiahia ra te mau aivanaa i te fatifati o te ihu o te elephani. A hiˈo eaha te tumu.

Te roro o te tamia no te fenua toˈetoˈe: Mea poietehia anei?

E aravihi taa ê to teie animara ia ora mai i muri aˈe i te taoto maororaa i te tau toˈetoˈe.

Te faanahoraa o te mau huruhuru utu o te mimi

No te aha te mau aivanaa e hamani ai i te mau ravea i au i te faanahoraa o te mau huruhuru utu o te mimi?

Te avae o te puaahorofenua

No te aha eita te mau aivanaa e nehenehe e hamani i te hoê â faanahoraa?

Oraraa i raro aˈe i te pape

Te iri o te maˈo: Mea poietehia anei?

E nafea te huru hamaniraa o te iri o te maˈo e tauturu ai ia ore hoê aˈe mea ora e mau i nia iho?

Te pehau o te tohora tua puu

A hiˈo na i te hamaniraa faahiahia o te pehau o teie animara.

Te mero faaama mori o teie fee no Vaihi

Na ˈna iho e faaama i to ˈna mori eiaha no te ite, ia ore râ o ˈna ia itehia.

Te “mata” o te maamaatai

A hiˈo na i te hamaniraa maere mau o teie animara o te piri atu i te aau.

Te aero o teie hohoˈa iˈa: Mea poietehia anei?

A hiˈo no te aha te aero o teie hohoˈa iˈa e tauturu ai i te mau aivanaa ia hamani i te mau matini no ananahi.

Te mau manu

Te taˈi a te mau manu himene: Mea poietehia anei?

Nafea te mau manu e nehenehe ai e himene i te mau himene rau?

Te marau-ore-raa o te û o te manu

Nafea te marau-ore-raa o te û o te mau huruhuru o te manu e tauturu mai ai ia hamani i te mau peni e te mau ahu o te ore e marau?

Te pererau o te tehemesa: Mea poietehia anei?

No te huru hamaniraa i te pererau o te tehemesa, ua riro te reira ei hiˈoraa no te hamani i te horomataˈi maniania ore.

Te huruhuru o na pererau o te “manchot empereur”

Eaha ta te mau aivanaa no te mau mea ora o te moana i ite no nia i te huruhuru o teie manu?

Te rereraa taa ê o teie manu no tua, te albatros hurleur

E rere teie manu tau hora ma te hoê noa tairiraa pererau, e nafea?

Ravea tereraa a te barge rousse

A taio no nia i te rereraa o te barge rousse e 8 mahana te maoro, o ta te taata e faahiahia rahi.

Animara nee

Te iri ote pape o teie moo no Auteralia

E nafea râ oia ia faahaere i te pape mai to ˈna na avae e tae atu ai i to ˈna vaha?

Te aero o te moo agame

E nafea teie moo e ouˈa ˈi mai te hoê vahi papu i nia i te hoê patu?

Te mau manumanu

Mea poietehia anei? Te huru rereraa a te manu patia raharaha

Nafea te hoê manu patia nainai e rere maitai ai hau aˈe i te pairati aravihi aˈe?

Eita te ro e huanane i te ohipa!

Eita te ro e huanane. E nahea ratou?

Te ravea o te tapea i na avae i muri o te manumanu ote tapau

Mea rahi tei manaˈo eita ta te manumanu ote tapau e nehenehe e ouˈa maitai i te vahi atea.

Te faanahoraa faahiahia o te tariˈa o teie vivi

E haa te tariˈa o teie manu haihai roa mai to te taata. E nafea te feia îite e aivanaa o teie tau e faufaahia ˈi i tera faanahoraa taa ê?

Te tere o te pěpě “monarque”: Mea poietehia anei?

E nafea te tere faahiahia o te pěpě monarque e faaite ai e mea poietehia te reira?

Te pererau o te pěpě

Ia hiˈohia e mea mǎrû te pererau o teie pěpě ǔ moana, te vai ra i nia iho te tahi mea haihai roa, eaha te faufaaraa o te reira?

E haaputu te pererau o te pěpě i te ito

No te mea e pererau ereere to vetahi pěpě, te vai ra râ te tahi atu tumu.

Te mori o te luciole Photuris

Mea nafea te hamaniraa o te mori o teie manumanu haihai i tauturu ai i te aivanaa ia faarahi atu â i te marama o te mori LED, faaohipahia no te mau matini uira?

Te mau tuturahonui

Te mata o te tuturahonui ouˈa

E nafea teie tuturahonui e ite ai i te atearaa o te tahi mea i te tahi atu? Eaha ta te mau aivanaa e hinaaro e rave?

Te mau raau tanu

Te ravea numeraraa a te mau raau

Ua itehia e te mau aivanaa e faanahoraa faahiahia ta te sinapi.

Te mau taoˈa ora nainai roa ˈˈe

Te ravea haaputu haamaramaramaraa o te ADN

O te ADN “te taoˈa haaputu haamaramaramaraa puai roa ˈˈe.” A hiˈo na no te aha.

Ravea no te amu i te mori arahu

Eaha te mea faahiahia ia faaauhia i te mau ravea o teie tau?