Go na content

Go na a tra menu

Go na table of contents

Yehovah Kotoigi

Sranantongo

Yesus​—En na a pasi, en na san tru, en na a libi

 KAPITEL 133

Den e beri Yesus

Den e beri Yesus

MATEYUS 27:57–28:2 MARKUS 15:42–16:4 LUKAS 23:50–24:3 YOHANES 19:31–20:1

  • DEN E PURU YESUS SKIN NA A PINAPOSTU

  • DEN E SREKA A DEDESKIN FU EN FU BERI EN

  • DEN UMA E SI TAKI A GREBI LEIGI

A de freida bakadina 14 Nisan èn a kon lati kaba. Te son e dongo, 15 Nisan o bigin. A o de wan Sabat-dei. Yesus dede kaba, ma den tu ogriman na en sei e libi ete. A Wet e taki dati efu den anga wan sma na wan postu, den ’no musu meki a dedeskin anga drape heri neti’, ma den „musu beri en a srefi dei dati”.​—Deuteronomium 21:22, 23.

Na freida bakadina den Dyu e sreka sani gi Sabat-dei. Den e sreka nyanyan èn den e du tra sani di den no o man du tapu Sabat-dei. Te son e dongo, wan dobru Sabat-dei noso wan „bigi” Sabat-dei o bigin (Yohanes 19:31). A Fesa fu brede sondro srudeki e hori seibi dei langa èn a e bigin tapu 15 Nisan. Ala ten a fosi dei fu a fesa disi na wan Sabat-dei (Lefitikus 23:5, 6). Ma efu a dei disi e fadon sosrefi tapu na alawiki Sabat, dan den e kari en wan bigi Sabat-dei.

Dati meki den Dyu e aksi Pilatus fu du wan sani, so taki Yesus nanga den tu ogriman na en sei dede moro esi. San den o du? Den o broko den futu fu den. Te den futu broko, den no o man pusu den skin go na loktu fu man hari bro. Den srudati e kon èn den e broko den futu fu den tu ogriman. Ma te den go na Yesus, den e si taki a dede kaba èn dati meki den no e broko en futu. Disi e meki  Psalm 34:20 kon tru pe skrifi: „A e kibri ala den bonyo fu a sma disi, so taki nowan fu den broko.”

Fu man de seiker taki Yesus dede trutru, wan fu den srudati e dyuku wan lansri na ini en seibere, so taki a lansri e boro go na a sei pe en ati de. ’Wantewante brudu nanga watra e kon na doro’ (Yohanes 19:34). Na so wan tra profeititori e kon tru di e taki: „Den o si a sma di den dyuku.”​—Sakaria 12:10.

Yosef fu a foto Arimateya na „wan gudu man” di de wan memre fu a Grankrutu fu den Dyu èn furu sma e lespeki en. A man disi ben de drape di den kiri Yesus (Mateyus 27:57). Bijbel e kari en wan „bun sma di lobi retidu” èn di ben e „fruwakti a Kownukondre fu Gado”. A no ben horibaka gi a Grankrutu fu den Dyu di den bosroiti taki Yesus musu dede. Fu taki en leti, a de „wan disipel fu Yesus, ma a no ben meki sma sabi taki a ben de wan disipel, fu di a ben frede den Dyu” (Lukas 23:50; Markus 15:43; Yohanes 19:38). Now Yosef e teki deki-ati fu go aksi Pilatus a dedeskin fu Yesus. Pilatus e seni kari a legre-edeman di e teki fesi. A man disi e taigi en taki Yesus dede trutru. Baka dati Pilatus e gi Yosef primisi fu puru Yesus dedeskin na a postu.

Yosef e bai wan krin fini linnen-krosi èn a e puru Yesus skin na a postu. A e domru Yesus skin na ini a linnen-krosi, dan a e tyari en go sreka gi a beri. Nikodeimus, „di ben go na Yesus na neti” wan leisi, e kon yepi tu (Yohanes 19:39). A e tyari sowan dritenti kilo mirre nanga aluwe. Den sani disi diri srefisrefi. Den e domru Yesus skin na ini linnen-krosi nanga den switismeri sani, soleki fa den Dyu gwenti sreka wan skin gi wan beri.

Yosef ben abi wan grebi di ben koti na ini wan stonbergi krosibei. Noiti ete den ben poti wan sma na ini a grebi disi. Na drape den e poti a dedeskin fu Yesus. Dan den e lolo wan bigi ston na fesi a grebi. Den e du den sani disi esi-esi, fosi Sabat-dei bigin. Kande Maria Makdalena nanga Maria, a mama fu Yakobus a Pikinwan, yepi fu sreka a skin fu Yesus. Now den e go na oso esi-esi „fu sreka switismeri sani nanga switismeri oli”, so taki den kan go doro fu sreka Yesus skin baka a Sabat-dei.​—Lukas 23:56.

A tra dei, sobun a Sabat-dei, den edeman fu den priester nanga den Fariseiman e go na Pilatus. Den e taigi en: „Wi kan memre taki di a bedrigiman dati ben de na libi ete, a ben taki: ’Baka dri dei mi o opo baka.’ Fu dati ede, taigi sma fu tapu a grebi bun teleki a di fu dri dei, so taki den disipel fu en no kon fufuru en èn taigi sma: ’A opo baka!’ Bika dan a lasti lei disi o bigi moro a fosiwan.” Pilatus taigi den: „Unu abi waktiman. Un go tapu a grebi èn hori wakti drape.”​—Mateyus 27:63-65.

Sonde mamanten frukufruku Maria Makdalena, sosrefi Maria, a mama fu Yakobus a Pikinwan, nanga wan tu tra uma e tyari den switismeri sani fu go sreka Yesus skin moro fara. Den e taigi makandra: „Suma o lolo a ston puru gi wi na a mofo fu a grebi?” (Markus 16:3) Ma wan gronseki ben pasa. Boiti dati, wan engel fu Gado ben lolo a bigi ston puru. Den waktiman no ben de drape moro èn a grebi ben leigi!