Accessibility setting

Filifili le gagana

Skip to secondary menu

Skip to table of contents

Skip to content

Molimau a Ieova

Faa-Samoa

Iesu—Le Ala, le Upu Moni ma le Ola

 MATAUPU 133

Ua Sauniunia ma Tanuina le Tino Maliu o Iesu

Ua Sauniunia ma Tanuina le Tino Maliu o Iesu

MATAIO 27:57–28:2 MAREKO 15:42–16:4 LUKA 23:50–24:3 IOANE 19:31–20:1

  • UA AVEESE LE TINO O IESU MAI I LE LAAU

  • UA SAUNIUNIA LE TINO O IESU MO LE TANUGA

  • E TAUNUU ATU FAFINE UA LEAI LE TINO MALIU O IESU I LE TUUGAMAU

Ua faasolo i le afiafi o le Aso Faraile Nisani 14. Pe a goto le lā, ona amata loa lea o le Sapati iā Nisani 15. O lea ua maliu Iesu, ae o loo feola pea tagata faomea e toʻalua o loo i ona autafa. E tusa ai ma le Tulafono, e lē tatau ona ʻtuua ni tino oti i luga o le laau i le pō atoa,’ ae e tatau ona ʻtanuina i lenā lava aso.’—Teuteronome 21:22, 23.

E taʻua foʻi le Aso Faraile o le aso o le Sauniuniga, ona e saunia ai e tagata meaʻai, ma faamāeʻa isi galuega e lē mafai ona tuu seʻia uma le Sapati ona faatoʻā fai lea. Pe a goto le lā, ona amata loa lea o le Sapati “sili.” (Ioane 19:31) O le māfuaaga e taʻua ai o le Sapati “sili,” ona o Nisani 15 o le aso muamua lea o le Tausamiga o Falaoa e Lē Faafefeteina, lea e fitu aso le umi. O le aso muamua foʻi o lenā tausamiga e avea o se aso Sapati, e tusa po o le ā le aso e paʻū i ai. (Levitiko 23:5, 6) Ae o le taimi lenei, o lea ua paʻū le aso muamua o lenā tausamiga, i le aso foʻi lea e paʻū iai le aso o le Sapati faalevaiaso.

O lea, ua talosaga atu ai tagata Iutaia iā Pilato e gauia vae o Iesu ma tagata faomea e toʻalua, ina ia vave ai ona feoti i latou. O lenā faiga o le a leai ai so latou malosi e tutū saʻo ai, ma lē mafai ai ona mānava. Ua ō atu nei fitafita ma gauia vae o tagata faomea e toʻalua. Peitaʻi, ua latou lē gauia aao o Iesu, ona e foliga mai ua maliu o ia. O lea, ua faataunuuina ai le Salamo 34:20: “E leoleo e ia o ona ivi uma; e leai lava se ivi e tasi ua gau.”

Ae ina ia faamautinoa ua maliu Iesu, ua tutuʻi ai e se fitafita le itu o loo iai lona fatu i le tao. Ua oo atu le tao i le vaega o loo iai lona fatu, “ona tafe mai ai lea o le toto ma le vai.” (Ioane 19:34) Ua faataunuuina ai i inei le Sakaria 12:10: “E latou te vāai atu i Lē na latou tuʻia.”

O loo iai foʻi i inā Iosefa mai i le aai o Arimataia, “o se tagata mauʻoa” ma o se sui aloaʻia o le Saniterini. (Mataio 27:57) Ua faamatalaina o ia “o se tagata lelei ma amiotonu,” o loo ʻfaatalitali i le malo o le Atua.’ O le mea moni o ia “o se soo o Iesu, ae sa faalilolilo ona o lona fefe i tagata Iutaia.” O lea, e na te leʻi lagolagoina ai le faaiʻuga a le faamasinoga e fasiotia Iesu. (Luka 23:50; Mareko 15:43; Ioane 19:38) Ua maua e Iosefa le lototele ma talosaga atu iā Pilato mo le tino o Iesu. Ua aami e Pilato le taʻitaʻiʻau na iai i le taimi na faia ai le faasalaga. Ua faamautinoa atu e le taʻitaʻiʻau iā Pilato ua maliu Iesu, ona tuuina atu ai lea e Pilato o le tino maliu iā Iosefa.

Ua faatau e Iosefa se ʻie lino e mamā ma e lelei, ma ua aveese mai le tino o Iesu mai i le laau. Ua ia aui le tino maliu i le ʻie lino e sauniuni ai mo le tanuga. Ua fesoasoani atu iā te ia Nikotemo, “lea na alu atu muamua iā [Iesu] i le pō.” (Ioane 19:39) Ua ia aumaia se taʻaiga o muro ma aloe taugatā, lea pe tusa ma le selau pauna le mamafa i le fua a Roma i na taimi (72 pauna po o le 33 kilo). Ua fusi le tino o Iesu i ʻie faatasi ai ma nei mea manogi, e tusa ai o le tū masani a tagata Iutaia pe a tanuina se tino maliu.

O Iosefa e ana se tasi o tuugamau ua vaneina i le papa e lata ane, lea e leʻi tuuina muamua lava i ai se isi. O i inā ua tuu ai le tino o Iesu, ma ua fuli ane se maa telē i luma o le gutu o le tuugamau. Ua faavave ona faia o nei mea a o leʻi amataina le Sapati. Atonu sa fesoasoani Maria le Makatala ma Maria le tinā o Iakopo le Itiiti, e sauniunia le tino o Iesu. Ua latou faanatinati atu nei i le fale e “sauniuni mea manogi ma suāuu manogi,” e uu ai le tino o Iesu pe a mavae le Sapati.—Luka 23:56.

I le aso e sosoo ai, le aso Sapati, ua ō atu le ʻaufaitaulaga sili ma le ʻau Faresaio iā Pilato ma faapea atu: “Ua matou manatua na fai mai lenā tagata pepelo a o ola o ia, ʻE toe faatūina mai aʻu pe a mavae aso e tolu.’ O le mea lea, ia poloaʻi atu ina ia leoleoina le tuugamau seʻia oo i le aso lona tolu, ina neʻi ō atu ona soo ma gaoia lona tino ma faapea atu i tagata, ʻUa toe faatūina o ia mai le oti!’ ona sili ai lea ona leaga o lenei pepelo nai lo le pepelo muamua.” Ua tali mai Pilato: “A lenā e iai la outou leoleo. Ia ō ma fai i ai ina ia leoleoina lelei.”—Mataio 27:63-65.

Ua oo nei i le taeaopō o le Aso Sa, ma ua ō atu Maria le Makatala, Maria le tinā o Iakopo ma isi fafine ma mea manogi, e uu ai le tino o Iesu o loo i le tuugamau. Ua faapea ane le tasi i le isi: “O ai o le a na fuliesea le maa mai i le gutu o le tuugamau?” (Mareko 16:3) Peitaʻi, sa lūlū se mafuiʻe. Ua fuliesea foʻi e le agelu a le Atua le maa, ua leai ni leoleo, ma ua leai se tino maliu o Iesu i le tuugamau.