Accessibility setting

Filifili le gagana

Skip to secondary menu

Skip to table of contents

Skip to content

Molimau a Ieova

Faa-Samoa

‘Ia Faatumau iā te Outou i le Alofa o le Atua’

 MATAUPU 5

Le Auala e Vavaeese ai Mai i le Lalolagi

Le Auala e Vavaeese ai Mai i le Lalolagi

“E lē o ni tagata o le lalolagi outou.”IOANE 15:19.

1. O le ā na faamatilatila e Iesu i le pō mulimuli a o soifua o ia i le lalolagi?

NA FAAALIA e Iesu lona manatu mamafa i le lumanaʻi o ona soo i le pō mulimuli a o soifua o ia i le lalolagi. Na tatalo o ia e faatatau i lenā mataupu, ina ua faapea atu i lona Tamā: “Ou te talosaga atu iā te oe, e aua neʻi aveesea i latou mai le lalolagi, a ia leoleo iā i latou ona o lē ua leaga. E lē o ni tagata o le lalolagi i latou, e pei foʻi o aʻu, e lē o aʻu o se tagata o le lalolagi.” (Ioane 17:15, 16) O lenei talosaga mai i lona loto, na faaalia ai le tele o lona alofa i ona soo, aemaise ai le tāua o ana fetalaiga na faia muamua i le pō lava lenā i nisi o i latou, e faapea: “E lē o ni tagata o le lalolagi outou.” (Ioane 15:19) E manino mai la, e matuā tāua tele iā Iesu ona vavaeese ona soo mai i le lalolagi!

2. O le ā “le lalolagi” lea na taʻua e Iesu?

2 “O le lalolagi” lea na taʻua e Iesu e faasino atu i tagata uma lava ua faaesea mai i le Atua a ua pulea e Satani, ma ua faapologaina i latou i le agaga manatu faapito ma le faamaualuga lea e tupuga mai iā Satani. (Ioane 14:30; Efeso 2:2; 1 Ioane 5:19) O le mea moni, “o le faauō atu i [lenā] lalolagi ua fai ai tagata ma fili o le Atua.” (Iakopo 4:4) Ae e faapefea i ē e fia tumau i le alofa o le Atua ona iai i le lalolagi ae i le taimi e tasi ia vavaeese mai ai? O le a tatou iloiloina ni auala se lima: e ala i le tumau ona faamaoni  i le Malo o le Atua ua pule ai Keriso ma solitū i faiga faapolotiki a le lalolagi, e ala i le teena o le agaga o le lalolagi, e ala i laʻei ma teuga onomea, e ala i le faafaigofie o o tatou olaga, ma le ofuina o le ofutau faaleagaga.

IA TUMAU ONA FAAMAONI MA SOLITŪ

3. (a) O le ā le manatu o Iesu i faiga faapolotiki i ona aso? (e) Aiseā e faapea atu ai na auauna soo faauuina o Iesu o ni sāvali? (Ia faaaofia ai ma le faamatalaga i le pito i lalo.)

3 Nai lo o le aafia i faiga faapolotiki i ona aso, sa taulaʻi atu Iesu i le talaʻia o le Malo o le Atua, o le pulega faalelagi lea o le a avea ai o ia ma Tupu i le lumanaʻi. (Tanielu 7:13, 14; Luka 4:43; 17:20, 21) A o tū i luma o le kovana Roma o Ponotio Pilato, sa faapea atu Iesu: “O loʻu malo e lē mai le lalolagi lenei.” (Ioane 18:36) O loo faataʻitaʻi ona soo faamaoni i lana faaaʻoaʻoga, i lo latou faamaoni iā Keriso ma lona Malo ma faalauiloa atu lenā Malo i le lalolagi. (Mataio 24:14) Na tusi le aposetolo o Paulo: “O i matou o sāvali o sui o Keriso . . . O i matou o ē ua fai ma sui o Keriso, ua matou ōle atu: ʻIa outou toe lelei ma le Atua.’” *2 Korinito 5:20.

4. E faapefea ona faaalia e Kerisiano moni uma le faamaoni i le Malo o le Atua? (Tagaʻi i le pusa “ Le Solitū o Uluaʻi Kerisiano.”)

4 Talu ai o sāvali po o amepasa ua fai ma sui o isi malo po o se atunuu, e latou te lē aiā ai i mataupufai a atunuu o loo latou auauna ai, ae e tumau pea ona solitū i latou. Ae peitaʻi, e lagolagoina e amepasa le malo o le atunuu o loo avea ai i latou ma sui. E faapena foʻi soo faauuina o Keriso, o i latou “o tagatānuu o le lagi.” (Filipi 3:20) O le mea moni, ona o lo latou maelega i le talaʻiga o le Malo,  ua latou fesoasoani ai i i le faitau miliona o “isi mamoe” a Keriso ina ia “toe lelei ma le Atua.” (Ioane 10:16; Mataio 25:31-40) Ua avea “isi mamoe” ma avefeʻau a Keriso i le lagolagoina o uso faauuina o Iesu. I le avea ma lafu mamoe e tasi e lagolagoina le Malo o le Mesia, ua tausisia  ai e nei vaega e lua le solitū i faiga faapolotiki o le lalolagi.Faitau le Isaia 2:2-4.

5. E faapefea ona ese le faapotopotoga Kerisiano mai iā Isaraelu anamua, ma ua faapefea ona faaalia lenei eseesega?

5 O le faamaoni iā Keriso, e lē na o le pau lenā o le māfuaaga e solitū ai Kerisiano moni. E lē pei o Isaraelu anamua, na tuuina atu i ai e le Atua le laueleele e nonofo ai, a o i tatou o se ʻauuso i le lalolagi aoao. (Mataio 28:19; 1 Peteru 2:9) O lea la, afai e tatou te ʻau atu i se patī faaupufai a lo tatou atunuu, o le a leai la so tatou saʻolotoga e tautala atu ai e uiga i le feʻau o le Malo, ma lamatia ai lo tatou autasi faa-Kerisiano. (1 Korinito 1:10) E lē gata i lea, i le taimi o taua o le a tatou tau ai ma o tatou uso talitonu o ē ua poloaʻia i tatou ina ia alolofa i ai. (Ioane 13:34, 35; 1 Ioane 3:10-12) O se māfuaaga lelei la na taʻu atu ai e Iesu i ona soo ina ia lafoaʻi le pelu. Sa ia taʻu atu foʻi iā i latou ia alolofa i o latou fili.Mataio 5:44; 26:52; tagaʻi i le pusa “ Po o Tumau Ona Ou Solitū?

6. E faapefea i lou tuuina atu i le Atua ona aafia ai lau faiā ma Kaisara?

6 Ona o ni Kerisiano moni, ua tuuina atu ai o tatou ola i le Atua, ae e lē o se tagata, po o ni faalapotopotoga a tagata, po o se atunuu. Ua faapea mai le 1 Korinito 6:19, 20: “E lē o toe pule foʻi outou iā te outou, auā e taugatā le tau na faatauina mai ai outou.” A o avatu iā “Kaisara” ana mea o le mamalu, o lafoga, ma le gauaʻi faatatau, a o soo o Iesu e latou te avatu “mea a le Atua . . . i le Atua.” (Mareko 12:17; Roma 13:1-7) E aofia ai la latou tapuaʻiga, o lo latou alofa ma le lotoatoa, ma lo latou usiusitaʻi atoatoa. Pe afai e tatau ai, e latou te nofosauni foʻi e feoti mo le Atua.Luka 4:8; 10:27; faitau le Galuega 5:29; Roma 14:8.

IA TEENA “LE AGAGA O LE LALOLAGI”

7, 8. O le ā “le agaga o le lalolagi,” ma e faapefea ona “galue” lenā agaga i totonu o tagata lē usiusitaʻi?

7 O se isi foʻi auala e vavaeese ai se Kerisiano mai i le  lalolagi, o le teena lea o lona agaga leaga. Na tusi Paulo: “Tatou te leʻi maua le agaga o le lalolagi, a o le agaga mai i le Atua.” (1 Korinito 2:12) Na faapea atu o ia i le faapotopotoga i Efeso: “Na outou savavali ai e tusa ma . . . lenei lalolagi, e tusa foʻi ma le pule a le taʻitaʻi o le ʻea, o le agaga lea o loo galue i fanau e lē usiusitaʻi.”Efeso 2:2, 3.

8 O le “ʻea” po o le agaga o le lalolagi, o se malosiaga lea e lē vaaia e uunaʻia tagata ina ia lē usiusitaʻi i le Atua ma faatupuina “tuʻinanauga o le tino, ma tuʻinanauga o mata.” (1 Ioane 2:16; 1 Timoteo 6:9, 10) E “pule” lenei agaga i le lalolagi e ala i tuʻinanauga o le tino agasala, lea e iloagatā, e lē fiugofie, ma e iai i mea uma e pei lava o le ʻea. E “galue” i tagata lē usiusitaʻi e ala i le faifaimālie ona faatupuina iā i latou o amioga e lē fiafia i ai le Atua, e pei o le manatu faapito, o le faualuga, o le fia matamuamua, o le amio lē faatuaoia ma le fouvale. * Pe a fana saʻo le malama, o le agaga o le lalolagi e faasolosolo ai ona faatupuina uiga o le Tiapolo i totonu o loto o tagata.Ioane 8:44; Galuega 13:10; 1 Ioane 3:8, 10.

9. E faapefea ona oo i o tatou mafaufau ma loto le agaga o le lalolagi?

9 Pe e mafai ona mauaa le agaga o le lalolagi i lou loto ma lou mafaufau? Ioe e mafai pe a lē faaauau ona e mataala. (Faitau le Faataoto 4:23.) E masani lava ona iloagatā lona amataga, atonu e ala i aumea o ē e foliga mai o ni tagata lelei, a o le mea moni e lē alolofa iā Ieova. (Faataoto 13:20; 1 Korinito 15:33) E mafai foʻi ona e aafia i lenā agaga leaga e ala i lomiga lē talafeagai, o ata matagā o tagata telenonoa po o polokalame a ē ua fulitua i le upu moni o loo i le Initaneti, o faafiafiaga lē mamā, ma taaloga e matuā tauvā. Ioe, o so o se tasi po o se mea e faaatagia ai mafaufauga o Satani po o lana lalolagi.

10. E faapefea ona tatou teena le agaga o le lalolagi?

 10 E faapefea ona tatou teena le agaga mataʻutia o le lalolagi ma tatou tumau ai i le alofa o le Atua? E ala i le faaaogā lelei o sauniuniga faaleagaga a Ieova, ma tatalo e lē aunoa mo lona agaga paia. E sili atu ona malosi Ieova i lo o le Tiapolo po o le lalolagi amioleaga o loo pulea e Satani. (1 Ioane 4:4) Maʻeu le tāua o lo tatou matuā faalatalata iā Ieova i le tatalo!

 IA ONOMEA O TATOU LAʻEI MA TEUGA

11. Ua faapefea ona taaʻina e le agaga o le lalolagi tapulaa tau i laʻei?

11 O laʻei, o teuga ma le tumamā o se tagata, o se faailoga lenā o le agaga o loo uunaʻia o ia. I le tele o atunuu, ua matuā lē onomea laʻei o tagata, lea ua faapea mai ai se tagata faasalalau i le televise, ua lē pine ae leai ni ofu o fafine talitane. E oo lava i teineiti e leʻi atoa le taʻisefulu tolu tausaga, ua aafia foʻi i lenei aʻega. Ua faapea mai se tasi nusipepa “ua faaaliali o latou tino, ma ua lē onomea o latou laʻei.” O le isi aʻega o le faatalalē i lavalava, lea ua atagia mai ai le agaga fouvale ma le lē mamalu, atoa foʻi ma le lē manatu mamafa o le tagata iā te ia lava.

12, 13. O ā mataupu silisili e ao ona pulea ai o tatou laʻei ma teuga?

12 Ona o ni auauna a Ieova, e tatou te mananaʻo ai ina ia tatou aulelei i le vaaiga a tagata, o lona uiga ia laʻei i se auala manaia, mamā, ma ia fiafia i ai tagata, ma ia talafeagai ma le mea o tupu. E tatau ona atagia atu i o tatou foliga i taimi uma le “onomea” ma le “mafaufau lelei,” faatasi ma “galuega lelei” e talafeagai i se tane po o se fafine “ua faapea mai latou te matataʻu i le Atua.” O le mea moni, e tatou te lē mananaʻo e uaʻi mai tagata iā i tatou lava, ae “ia [tatou] faatumau iā te [i tatou] i le alofa o le Atua.” (1 Timoteo 2:9, 10; Iuta 21) Ioe, tatou te mananaʻo ia sili ona matagofie a tatou teuga o le “tagata lilo i totonu . . . o le mea tautele lava lea i le silafaga a le Atua.”1 Peteru 3:3, 4.

13 Ia manatua foʻi, o o tatou laʻei ma teuga e mafai ona aafia ai manatu o isi i le tapuaʻiga moni. O le upu Eleni ua faaliliuina i le “onomea” pe a faasino i amioga, e faaalia ai le migao, o le āva ma le faaaloalo i faalogona ma manatu o isi. O lo tatou sini la, e tatau ona tuu a tatou lava aiā tatau ae ia faamuamua lotofuatiaifo o isi. Tatou te mananaʻo e faamamaluina Ieova  ma ona tagata, ma faailoa atu o i tatou o auauna a le Atua, i le faia o “mea uma lava ina ia faamamaluina ai le Atua.”1 Korinito 4:9; 10:31; 2 Korinito 6:3, 4; 7:1.

Po o faamamaluina Ieova i aʻu teuga?

14. O ā fesili tatou te fesili ifo ai e faatatau i a tatou teuga ma le tumamā?

14 E sili atu ona tāua o tatou laʻei, o teuga ma le tumamā pe a tatou auai i le faiva i le fanua po o sauniga faa-Kerisiano. Ia fesili ifo iā te oe lava: ʻPo o mataʻi uma mai aʻu e tagata ona o le lē lelei o aʻu teuga ma loʻu lē tumamā? Po o māsiasi ai isi? Po o oʻu manatu e tāua aʻu aiā tatau nai lo o le agavaa mo ni faaeaga i le auaunaga i le faapotopotoga?’Salamo 68:6; Filipi 4:5; 1 Peteru 5:6.

15. Aiseā ua lē aumaia ai e le Afioga a le Atua se lisi o tulafono i laʻei, o teuga ma le tumamā?

15 E lē o aumaia e le Tusi Paia se lisi o ni tulafono mo Kerisiano e faatatau i laʻei, o teuga ma le tumamā. E lē o finagalo Ieova e aveesea lo tatou saʻolotoga e filifili ai po o le faaaogā lelei o o tatou mafaufau. Ae e finagalo Ieova ina ia avea i tatou ma tagata e matutua faaleagaga o ē e mafaufau i mataupu silisili o le Tusi Paia ma “o ē ua faaaogā o latou mafaufau e iloa le mea saʻo ma le mea sesē ina ua aʻoaʻoina.” (Eperu 5:14) O le mea e sili ona tāua, e finagalo Ieova ina ia pulea i tatou i le alofa—o le alofa i le  Atua ma tuaoi. (Faitau le Mareko 12:30, 31.) E tusa ma na tapulaa, o loo telē le avanoa e faia ai laʻei ma teuga eseese. E iloa lenei mea pe a faapotopoto ma le fiafia tagata o Ieova i o latou laʻei felanulanuaʻi, e tusa lava po o fea o le lalolagi o loo faapotopoto ai.

IA FAAFAIGOFIE O TATOU OLAGA

16. E faapefea ona feteenaʻi le agaga o le lalolagi ma aʻoaʻoga a Iesu, ma o ā fesili e tatou fesili ifo ai iā i tatou?

16 E taufaasesē le agaga o le lalolagi, ma e na te uunaʻia le faitau miliona o tagata e saʻili le fiafia e ala i tupe ma meafaitino. Ae na fetalai Iesu: “E lē ola se tasi i le tele o ana mea ua iā te ia.” (Luka 12:15) E leʻi faapea na lagolago e Iesu se olaga e faafitia ai e tagata mea faafiafia uma lava, ae na aʻoaʻoina e Iesu e maua le ola ma le fiafiaga moni e i latou e “naunau i mea faaleagaga,” ma i latou e faafaigofie  o latou olaga pe taulaʻi atu i mea faaleagaga. (Mataio 5:3; 6:22, fpl) Ia fesili ifo iā te oe: ʻPo ou te talitonu moni lava i aʻoaʻoga a Iesu, po o taaʻina aʻu e le “tamā o le pepelo”? (Ioane 8:44) O le ā ua faaalia i aʻu upu, o oʻu sini, o mea ua ou faatāuaina ma loʻu olaga?’Luka 6:45; 21:34-36; 2 Ioane 6.

17. Ia taʻu mai ni faamanuiaga ua tofo i ai ē ua faafaigofie o latou olaga.

17 Na fetalai Iesu: “E taʻuamiotonuina le atamai i ana galuega.” (Mataio 11:19) Ia manatu i nisi o faamanuiaga ua tofo i ai ē ua faafaigofie o latou olaga. Ua matuā faafouina i latou i le auaunaga o le Malo. (Mataio 11:29, 30) Ua latou ʻalofia le popolevale, ma lē mafatia ai o latou faalogona ma mafaufau. (Faitau le 1 Timoteo 6:9, 10.) Ona o le lotomalie i mea ua maua i le olaga, ua tele atu lo latou taimi e faatasi ai ma aiga ma uō Kerisiano. Atonu ua lelei ai foʻi le latou moe. (Failauga 5:12) Ua latou tofo foʻi i le olioli sili o le foaʻi i so o se auala e mafai ona latou foaʻi ai. (Galuega 20:35) Ua “tupu tele ai lo [latou] faamoemoe” ma maua le toʻafilemu ma le lotomalie. (Roma 15:13; Mataio 6:31, 32) O nei faamanuiaga e matuā tautele lava!

IA OFU “LE OFUTAU ATOATOA”

18. Ua faapefea ona faamatala i le Tusi Paia lo tatou fili, o ana togafiti, ma le uiga o la tatou tauiviga?

18 O ē e faatumau i latou i le alofa o le Atua, e puipuia faaleagaga i latou mai i osofaʻiga a Satani, o lē e manaʻo e faoa le fiafia o Kerisiano, atoa foʻi ma lo latou ola e faavavau. (1 Peteru 5:8) Na faapea mai Paulo: “Tatou te lē o tau ma tagata a o malo, ma pule, ma taʻitaʻi o le lalolagi o loo pulea lenei lalolagi pogisa, ma agaga leaga uma i mea o i le lagi.” (Efeso 6:12) Ua faasino atu le upu Eleni o le “tau” i se tauiviga a ni tagata se toʻalua. E lē gata i lea,  o le faaupuga o “malo,” “pule,” ma “taʻitaʻi o le lalolagi,” ua faaalia ai o nei osofaʻiga mai i agaga leaga e matuā maopoopo ma ua fuafuaina lelei.

19. Ia faamatala mai le ofutau faaleagaga o Kerisiano.

19 E ui i vaivaiga o tagata ma mea e gata mai ai lo tatou malosi, ae e mafai lava ona tatou manumalo. E faapefea? E ala i le ofuina o “le ofutau atoatoa mai i le Atua.” (Efeso 6:13) I le faamatalaina o lenā ofutau, ua faapea mai le Efeso 6:14-18: “O lenei, ia tutū mausalī, a o fusia o outou sulugātiti i le upu moni, ma oofu i le ufifatafata o le amiotonu, ia faaseevaeina o outou vae e nofosauni e talaʻi le tala lelei o le filemu. A o le mea e sili ona tāua, ia outou ave le talita telē o le faatuatua, lea e mafai ai ona outou tineia ai aū fanafana mū uma a lē o loo leaga. Ia talia foʻi le puloutau [po o le faamoemoe] o le faaolataga, ma le pelu a le agaga, o le afioga lea a le Atua, ma ia faaauau ona tatalo i le Atua i taimi uma i le agaga, ma tatalo eseese uma, ma faatoga eseese uma.”

20. E faapefea ona ese lo tatou tulaga mai i se fitafita faaletino?

20 Talu ai o se sauniuniga lea a le Atua, e lē mafai la ona tatou faiaʻina pe a ofuina le ofutau faaleagaga i taimi uma. E lē pei o fitafita faaletino, e umi se taimi e lē tau i latou. A o loo auai Kerisiano i se tauiviga faifai pea o le ola ma le oti, ma e lē faamutaina seʻia faaumatia e le Atua le lalolagi a Satani ma lafo agaga leaga uma i le tō. (Faaaliga 12:17; 20:1-3) Aua e te faavaivai pe afai o e tauivi ma ni vaivaiga po o ni faanaunauga sesē, auā o i tatou uma lava e tatau ona “tatuʻi” o tatou tino ina ia tumau ai ona faamaoni iā Ieova. (1 Korinito 9:27) O le mea moni e tatau ona tatou popole pe afai e tatou te o faia se tauiviga!

21. E faapefea ona tatou manumalo i la tatou taua faaleagaga?

21 E lē gata i lea, e lē mafai ona tatou manumalo i lenei taua i lo tatou lava malosi. A ua faamanatu mai e Paulo  iā i tatou e manaʻomia ona tatou tatalo iā Ieova “i taimi uma i le agaga.” E tatau foʻi ona tatou faalogo iā Ieova e ala i le suʻesuʻeina o lana Afioga ma auaufaatasi pea ma uso a “fitafita,” auā e lē na o i tatou o tau i lenei taua! (Filemoni 2; Eperu 10:24, 25) O le a manumalo i latou e faamaoni i nei vala uma, ma e mafai foʻi ona latou tau malosi e puipuia lo latou faatuatua pe a luʻia.

IA NOFOSAUNI E PUIPUIA LOU FAATUATUA

22, 23. (a) Aiseā e tatau ai ona tatou nofosauni i taimi uma e puipuia lo tatou faatuatua, ma o ā fesili e ao ona tatou fesili ai? (e) O le ā le mea o le a talanoaina i le mataupu o sosoo mai?

22 Na fetalai Iesu: “E lē o ni tagata o le lalolagi outou, . . . o le mea lea e ʻinoʻino ai le lalolagi iā te outou.” (Ioane 15:19) O lea la, e tatau ona nofosauni pea Kerisiano e puipuia lo latou faatuatua, ma ia faia faapea i le faaaloalo ma le agamalu. (Faitau le 1 Peteru 3:15.) Ia fesili ifo iā te oe lava: ʻPo o ou malamalama i le pogai e tutū ese ai i nisi taimi Molimau a Ieova mai i mea o loo faia e tagata lautele? Pe a fesagaʻi ma lenā luʻi, po o ou talitonu atoatoa e saʻo mea o fai mai ai le Tusi Paia ma le pologa faamaoni? (Mataio 24:45; Ioane 17:17) E tusa ma le faia o le mea saʻo i le silafaga a Ieova, po o ou nofosauni ina ia ou tū ese, ma ou te mitamita foʻi e faia faapea?’Salamo 34:2; Mataio 10:32, 33.

23 Peitaʻi, o lo tatou faanaunauga ina ia vavaeese mai i le lalolagi, e masani ona tofotofoina i nisi taimi i auala e sili atu ona iloagatā. O se faaaʻoaʻoga, e pei ona taʻua muamua, e taumafai le Tiapolo e faatosina atu auauna a Ieova i le lalolagi e ala i faafiafiaga. E faapefea ona filifilia faafiafiaga mamā e faafouina ai ma lelei ai o tatou lotofuatiaifo? O le a talanoaina lenā mea i le mataupu o sosoo mai.

^ pala. 3 Talu mai le Penetekoso i le 33 T.A., na avea ai Keriso o se tupu i lana faapotopotoga o soo faauuina i luga o le lalolagi. (Kolose 1:13) Na maua e Keriso le pule o se tupu i “pule o le lalolagi” i le 1914. O lea la, ua avea ai Kerisiano faauuina ma sāvali o le Malo o le Mesia.Faaaliga 11:15.

^ pala. 8 Tagaʻi i le tusi o le Reasoning From the Scriptures, itulau e 389-393, ua lomia e Molimau a Ieova.

Faitau Atili

Ia Lagolagoina ma le Faamaoni na o le Malo o le Atua

Ua foloina e se vaega e leʻi faatalitalia le “vaitafe” o sauāga e faasaga i Molimau a Ieova ona o lo latou solitū i mataupu faapolotiki.