Skip to content

Skip to table of contents

Ia Talisapaia le Matafaioi Tutasi a Iesu i Fuafuaga a le Atua

Ia Talisapaia le Matafaioi Tutasi a Iesu i Fuafuaga a le Atua

 Ia Talisapaia le Matafaioi Tutasi a Iesu i Fuafuaga a le Atua

“O aʻu o le ala, o le upu moni ma le ola. E leai se tasi e alu atu i le Tamā pe a lē ui mai iā te aʻu.”—IOA. 14:6.

1, 2. Aiseā e ao ai ona tatou naunau e iloiloina le matafaioi tutasi a Iesu, i fuafuaga a le Atua?

MO LE tele o tausaga sa taumafai ai le toʻatele o tagata ina ia matilatila ese mai i latou i isi, peitaʻi e itiiti lava na mafai, a o le toʻatele o i latou na lē taulau. E toʻaitiiti foʻi i latou e mafai ona faapea mai ma le saʻo, e tele ni mea e tutasi pe matilatila ai i latou. Peitaʻi, o Iesu Keriso, le Alo o le Atua, e tutasi o ia i le tele o auala.

2 Aiseā e ao ai ona tatou naunau fia iloa le matafaioi tutasi a Iesu? Ona o loo aofia ai la tatou faiā ma lo tatou Tamā i le lagi, o Ieova! Na fetalai Iesu: “O aʻu o le ala, o le upu moni ma le ola. E leai se tasi e alu atu i le Tamā pe a lē ui mai iā te aʻu.” (Ioa. 14:6; 17:3) O le a tatou iloiloina nisi o auala ua tutasi ai Iesu. O le faia faapea o le a atiaʻe ai lo tatou talisapaia o lana matafaioi i fuafuaga a le Atua.

“O le Atalii e Toʻatasi”

3, 4. (a) Aiseā e tatou te faapea atu ai e tutasi Iesu i lana matafaioi o le Atalii e toʻatasi? (e) Na faapefea ona tutasi le matafaioi a Iesu i le foafoaga?

3 E lē lava le faaupuga o se “atalii o le Atua” e ave iā Iesu. O le auala lenā na manatu ai Satani iā Iesu ina o ia faaosoosoina o ia. (Mata. 4:3, 6) Ua tonu le taʻua o Iesu “o le Atalii e toʻatasi o le Atua.” (Ioa. 3:16, 18) O le upu Eleni ua faaliliuina i le “e toʻatasi,” ua faamatalaina e tusa “ua na o ia lava,” ia pe “e tutasi lava.” E faitau selau miliona atalii agaga o Ieova o loo i ai. O le ā la le uiga, o Iesu “ua na o ia lava”?

4 E tutasi Iesu i le uiga e faapea e na o ia na faia tuusaʻo e lona Tamā. O ia o le Atalii ulumatua. Ioe, o ia “o le ulumatua o foafoaga uma.” (Kolo. 1:15) O ia “o le amataga o foafoaga a le Atua.” (Faaa. 3:14) E tutasi foʻi le matafaioi a le Atalii e toʻatasi i le foafoaga. E lē o ia na Foafoaina Mea, po o le Puna o le foafoaga. Ae na faaaogā o ia e Ieova e avea ma sui pe auala mai ai le faia o isi mea uma. (Faitau le Ioane 1:3.) Na tusi le aposetolo o Paulo e faapea: “Ae e toʻatasi lava lo tatou Atua, o le Tamā lea, o lē na faia mea uma lava, ma e tatou te ola mo ia; e toʻatasi foʻi le Alii o Iesu Keriso lea, o ia ua ala mai ai mea uma lava, ma e tatou te ola ona o ia.”—1 Kori. 8:6.

5. Ua faamatilatila mai faapefea i le Tusi Paia nisi o auala ua tutasi ai Iesu?

5 Peitaʻi, e tele isi auala ua tutasi ai Iesu. I le Tusi Paia, e tele faalupega po o taʻu ua tuuina atu iā Iesu ua faamatilatila ai lana matafaioi tutasi i fuafuaga a le Atua. Seʻi o tatou iloiloina nei ni taʻu se lima i le Tusitusiga Eleni, ia sa faasino atu iā Iesu. *

“Le Upu”

6. Aiseā ua talafeagai ai ona taʻua Iesu o “le Upu”?

6 Faitau le Ioane 1:14. Aiseā ua taʻua ai Iesu o “le Upu,” po o le Lokou? O lenei faalupega ua mātaulia ai lana matafaioi na fai, talu mai ona i ai isi foafoaga atamamai. Sa faaaogā e Ieova lona Alo e na te faaoo atu faamatalaga ma faatonuga i isi atalii agaga, ma sa faaaogā foʻi e le Atua lenā Alo e na te faaoo maia Ana feʻau i tagata i le lalolagi. Ua faamaonia le mea moni e faapea o Iesu o le Upu po o le Fofoga fetalai a le Atua, ina ua fetalai atu Keriso i lana ʻaufaalogologo Iutaia e faapea: “O mea ou te aʻoaʻoina atu, e lē o oʻu manatu, a o manatu o lē na auina mai aʻu. Afai e naunau se tasi e fai Lona finagalo, e iloa e ia pe e mai i le Atua le aʻoaʻoga, po o soʻu lava manatu.” (Ioa. 7:16, 17) Ua faaauau pea ona tauave e Iesu  le faalupega “O le Upu a le Atua,” e ui lava ua toe afio o ia i le mamalu faalelagi.—Faaa. 19:11, 13, 16.

7. E faapefea ona tatou faaaʻoaʻo i le lotomaulalo lea e faaalia e Iesu i lana matafaioi o “le Upu”?

7 Seʻi manatu i le uiga o lenei faalupega. E ui lava o Iesu e aupito sili ona atamai i foafoaga uma a Ieova, ae e lē faalagolago o ia i lona lava atamai. E fetalai o ia e pei ona faatonu atu ai o ia e lona Tamā. O taimi uma lava e na te faauaʻi atu manatu o tagata iā Ieova ae lē o ia. (Ioa. 12:50) Maʻeu se faaaʻoaʻoga lelei mo i tatou e faaaʻoaʻo i ai! Ua tuuina mai foʻi iā i tatou le faaeaga tāua ia “folafola atu le tala lelei o mea e sili ona lelei.” (Roma 10:15) O le talisapaia o le faaaʻoaʻoga a Iesu i le lotomaulalo, e ao ona uunaʻia ai i tatou e ʻalofia le talanoa e faatatau i mea na tatou faia. Pe a faailoa atu le feʻau faasaoola o loo i le Tusi Paia, e tatou te lē mananaʻo e “faia mea e sili atu nai lo o mea ua tusia.”—1 Kori. 4:6.

“Le Amene”

8, 9. (a) O le ā le uiga o le upu “amene,” ma aiseā ua taʻua ai Iesu o “le Amene”? (e) Sa faapefea ona faataunuu e Iesu lana matafaioi o “le Amene”?

8 Faitau le Faaaliga 3:14. Aiseā ua taʻua ai Iesu o “le Amene”? O le upu ua faaliliuina “amene” o le faaliliuga tuusaʻo o se upu Eperu o lona uiga “o lea lava,” po o le “mautinoa.” O le upu autū Eperu lea e faavae mai ai lenei upu, o lona uiga ia “faamaoni” pe “maufaatuatuaina.” O le upu lava foʻi lenei ua faaaogā e faamatala ai le faamaoni o Ieova. (Teu. 7:9; Isa. 49:7) I le ā la le auala ua tutasi ai Iesu pe a faasino atu iā te ia o “le Amene”? Mātau le auala o loo maua ai le tali i le 2 Korinito 1:19, 20: “O Keriso Iesu le Alo o le Atua, lea na matou talaʻiina atu iā te outou, . . . , e leʻi avea o ia ma Ioe ma toe Leai, ae na o le Ioe lava. Auā po o le ā lava le tele o folafolaga a le Atua, a ua Ioe uma ona o ia. E ala iā te ia, ua tatou faapea atu ai ‘Amene’ i le Atua ina ia tatou faamamaluina o ia.”

9 O Iesu o “le Amene” i folafolaga uma a le Atua. O lona soifuaga lelei atoatoa i le lalolagi, e aofia ai ma lona maliu faataulagaina, ua faamaonia ai ma ua mafai ona faataunuuina ai folafolaga uma a Ieova le Atua. E ala i le tumau i le faamaoni, ua faamaonia ai foʻi e Iesu le sesē o le tuuaʻiga a Satani o loo faamauina i le tusi o Iopu e faapea, o le a teena le Atua e ana auauna pe a fesagaʻi ma le tulaga mativa, o puapuaga, ma tofotofoga. (Iopu 1:6-12; 2:2-7) I foafoaga ola uma lava la a le Atua, e mafai e le Alo ulumatua ona tuuina atu se tali atoatoa i lenā tuuaʻiga. E lē gata i lea, ua saunia e Iesu le faamaoniga sili e lagolagoina ai le itu a lona Tamā, i le finauga tāua i le tonu o le pule silisili ese a Ieova i le aoao o mea.

10. E faapefea ona tatou faaaʻoaʻo iā Iesu i lana matafaioi tutasi o “le Amene”?

10 E faapefea ona tatou faaaʻoaʻo iā Iesu i lana matafaioi tutasi o “le Amene”? E ala i le tumau i le faamaoni iā Ieova ma lagolagoina le tonu o lana pule silisili ese. O le faia faapea, o le a tatou usiusitai ai i le manaʻoga lea e faamauina i le Faataoto 27:11: “Loʻu atalii e, ia poto oe, ma e faafiafia loʻu loto; ona ou mau tali ai lea i lē faifai mai.”

“Le Puluvaga o le Feagaiga Fou”

11, 12. E faapefea ona tutasi le matafaioi a Iesu o le Puluvaga?

11 Faitau le 1 Timoteo 2:5, 6. O Iesu o le ‘puluvaga e toʻatasi i le va o le Atua ma tagata.’ O ia o le “puluvaga o le feagaiga fou.” (Epe. 9:15; 12:24) Peitaʻi, ua taʻua foʻi Mose o se puluvaga—o le puluvaga o le feagaiga o le Tulafono. (Kala. 3:19) I le ā la le uiga ua tutasi ai le matafaioi a Iesu o le Puluvaga?

12 O le upu mai le gagana amata ua faaliliuina i le “puluvaga,” o se faaupuga faaletulafono. E faasino atu iā Iesu o le Puluvaga faaletulafonoina (ia pe e mafai ona uiga, o se lōia) o le feagaiga fou, lea na mafai ai ona fanau mai se nuu fou, “le Isaraelu a le Atua.” (Kala. 6:16) O lenei nuu ua faia aʻe i Kerisiano ua faauuina i le agaga, o ē ua faia aʻe ai “ositaulaga ua avea ma tupu” i le lagi. (1 Pete. 2:9; Eso. 19:6) I le avea ai o Mose ma puluvaga i le feagaiga o le Tulafono, e leʻi mafai ona ia faia se nuu faapena.

13. O le ā e aofia ai i le matafaioi a Iesu o le Puluvaga?

13 O le ā e aofia ai i le matafaioi a Iesu o le Puluvaga? Ua faatatau e Ieova le tāua o le toto o Iesu iā i latou ua aumaia i totonu o le feagaiga fou. I lenei auala, ua talafeagai ai faaletulafono ona taʻuamiotonuina i latou e Ieova. (Roma 3: 24; Epe. 9:15) Ua mafai ai nei loa la e le Atua ona tuuina i latou i totonu o le feagaiga fou, faatasi ai ma le faamoemoe o le avea o i latou ma tupu ma ositaulaga i le lagi! I le avea ai o Iesu ma o latou Puluvaga, ua ia fesoasoani ai iā i latou ina ia faatumauina lo latou tulaga mamā i luma o le Atua.—Epe. 2:16.

14. Aiseā e ao ai i Kerisiano uma e tusa lava po o le ā lo latou faamoemoe ona talisapaia moni le matafaioi a Iesu o le Puluvaga?

14 Ae faapefea i latou e lē iai i totonu o le feagaiga fou, i latou e faamoemoe e ola e faavavau i le lalolagi, ae lē o le lagi? E ui lava i le lē avea ma vaega o le feagaiga fou, ae o loo maua mai ai e i latou nei ni aogā. Ua faamagaloina ai a latou agasala ma ua taʻuamiotonuina ai e avea ma uō a le Atua. (Iako. 2:23; 1 Ioa. 2:1, 2) E tusa lava po o lo tatou faamoemoe e mo le lagi po o le lalolagi, ae ua iā i tatou taʻitoʻatasi se māfuaaga talafeagai e talisapaia ai le matafaioi a Iesu, o le Puluvaga o le feagaiga fou.

“Ositaulaga Sili”

15. E faapefea i le matafaioi a Iesu o le Ositaulaga Sili, ona ese mai i tofiga o isi uma tane na auauna o ni ositaulaga sili?

15 E toʻatele tane na auauna o ni ositaulaga sili i taimi ua mavae, peitaʻi e matuā tutasi le matafaioi a Iesu o le Ositaulaga Sili. E faapefea? Ua faamatala mai e Paulo: “E lē manaʻomia ona ia faia ni taulaga i aso taʻitasi e pei ona sa faia e ositaulaga sili, e muamua ona faia o taulaga mo ana lava agasala, ona sosoo lea ma taulaga mo agasala a le nuu: (auā e faatasi lava ona ia faia lenei mea ina ua ia faataulagaina lona ola;) auā ua tofia e le Tulafono tane e iai vaivaiga e avea ma ositaulaga sili, a o le upu o le tautōga na mulimuli mai i le Tulafono, ua tofia ai le Alo o lē e faaatoatoaina e faavavau.”—Epe. 7:27, 28. *

16. Aiseā e tutasi moni ai lava le taulaga a Iesu?

16 O Iesu o se tagata lelei atoatoa, sa pei lava o Atamu a o leʻi agasala. (1 Kori. 15:45) O le māfuaaga lea ua na o Iesu ai le tagata e mafai ona ia ofoina atu se taulaga e lelei atoatoa—le ituaiga o taulaga e lē manaʻomia ona toe fai. I lalo o le Tulafono a Mose, sa ofo atu ai taulaga i aso taʻitasi. Peitaʻi, o na taulaga uma ma le auaunaga faaositaulaga, sa fai ma ata o le mea na faia e Iesu. (Epe. 8:5; 10:1) O lea la, ona ua faia e Iesu se mea e sili atu nai lo isi ositaulaga sili, ma o le a tumau ona ia auauna i lana matafaioi, ua tutasi ai le tofi o Iesu o le Ositaulaga Sili.

17. Aiseā e ao ai ona tatou talisapaia le matafaioi a Iesu o ia o lo tatou Ositaulaga Sili, ma e faapefea ona tatou faia?

17 Tatou te manaʻomia le auaunaga a Iesu i le avea ai ma Ositaulaga Sili, ina ia fesoasoani iā i tatou ia iai i se tulaga lelei ma le Atua. Ma maʻeu se Ositaulaga Sili ina a mataʻina ua tatou maua! Na tusi Paulo e faapea, “O lo tatou ositaulaga sili, o lē e mafai ona tigā alofa faatasi ma i tatou i o tatou vaivaiga, ma sa tofotofoina o ia i mea uma lava e pei o i tatou, ae ua leai se agasala ua iā te ia.” (Epe. 4:15) Ioe, o le talisapaia o lenei mea moni e ao ona uunaʻia ai i tatou ia ‘lē toe ola i tatou mo i tatou lava, ae ia ola mo ia o lē na maliu mo i tatou.’—2 Kori. 5:14, 15; Luka 9:23.

Le “Fanau” na Folafolaina

18. O le ā le valoaga na fofogaina mai ina ua agasala Atamu, ma o le ā na faaalia mulimuli ane e tusa ai o lenei valoaga?

18 I tuā i Etena, ina ua foliga mai ua aveesea mea uma sa i le tagata—se tulaga mamā ma le Atua, le ola e faavavau, le fiafia, ma le Parataiso—sa valoia ai loa e Ieova Sē e fai ma Laveaʻi. O ia lenei sa faasino atu i ai o le “fanau.” (Kene. 3:15) E leʻi muaʻi faailoaina mai lenei Fanau, ae sa faaautū i ai le tele o valoaga a o faagasolo mai le tele o tausaga. Sa tatau ona avea o ia o sē e tupuga mai iā Aperaamo, Isaako, ma Iakopo. Sa tatau  foʻi ona avea o ia o sē e tupuga mai i le gafa o le tupu o Tavita.—Kene. 21:12; 22:16-18; 28:14; 2 Samu. 7:12-16.

19, 20. (a) O ai le Fanau folafolaina? (e) Aiseā e faapea atu ai e iai isi e aofia ai faatasi ma Iesu i le fanau na folafola mai?

19 O ai lenei Fanau folafolaina? E mafai ona maua le tali o lenei fesili i le Kalatia 3:16. (Faitau.) Peitaʻi, mulimuli ane i le mataupu lava lenā, o loo faapea atu ai le aposetolo o Paulo i Kerisiano faauuina: “Afai ua outou autasi ma Keriso, o outou la o le fanau a Aperaamo, o suli o le mea na folafolaina mai.” (Kala. 3:29) E faapefea la ona avea Iesu ma Fanau folafolaina, ae o lea foʻi e iai ma isi e aofia ai?

20 E faitau miliona i latou e faapea mai na tupuga mai iā Aperaamo, ma o isi na avea e pei o ni perofeta. O nisi lotu e latou te faatāuaina tele le manatu e faapea, o a latou perofeta na tupuga mai iā Aperaamo. Ae po o i latou uma nei o le Fanau na folafolaina? E leai. E pei ona faagaeeina e le Atua Paulo e taʻua e faapea, e lē o tagata uma e tupuga mai iā Aperaamo e mafai ona faapea mai o le Fanau na folafolaina. E leʻi faaaogāina fanau a isi atalii o Aperaamo e faamanuiaina ai tagata. E na o Isaako lava o le a ala mai ai le Fanau lea e maua ai faamanuiaga. (Epe. 11:18) Ua faamaonia la ma le lē masesē, e na o le toʻatasi lava le tagata, o Iesu Keriso, o loo faamauina i le Tusi Paia e tupuga mai iā Aperaamo, o le vaega autū o le fanau na folafola mai. * Ae o isi uma tagata, na mulimuli ane avea ma vaega lona lua o le fanau a Aperaamo, ona ua “autasi ma Keriso.” Ioe, e tutasi moni lava le matafaioi a Iesu i le faataunuuina o lenei valoaga.

21. O le ā se mea e te fiafia ai e faatatau i le auala, ua faataunuu ai e Iesu lana matafaioi tutasi i fuafuaga a Ieova?

21 O le ā ua tatou aʻoaʻoina, mai lenei  autaluga puupuu o le matafaioi tutasi a Iesu i fuafuaga a Ieova? Mai le taimi o lana foafoaga ma faasolo mai ai, ua tutasi moni lava le Alo e toʻatasi o le Atua, ua na o ia lava. Peitaʻi, o loo faaauau pea ona auauna ma le loto maulalo lenei Alo tutasi o le Atua, po o Iesu, e ōgatusa ma le finagalo o lona Tamā, e aunoa ma lona saʻilia o sona lava viiga. (Ioa. 5:41; 8:50) Maʻeu se faaaʻoaʻoga mataʻina mo i tatou i aso nei! I le pei o Iesu, tau ina ia fai ma o tatou sini le ‘faia o mea uma lava ina ia faamamaluina ai le Atua.’—1 Kori. 10:31.

[Faaopoopoga i lalo]

^ pala. 5 O nisi o nei faalupega ua aliali faatasi mai ma le muānauna mautinoa i le gagana Eleni, ua faaalia mai ai o lea faalupega “o lona uiga, ‘e na o ia lava,’” e pei ona taʻua e se tasi tagata faitofā o le Tusi Paia.

^ pala. 15 E tusa ai ma se tasi faitofā o le Tusi Paia, o le upu ua faaliliuina “e faatasi lava,” ua faaalia ai se manatu tāua faale-Tusi Paia e “faamatalaina ai le moni, tutasi, po o le faatasi lava ona maliu Keriso.”

^ pala. 20 E ui lava sa manatu tagata Iutaia i le uluaʻi senituri T.A., o latou o le nuu filifilia ona e tupuga mai iā Aperaamo, ae e toʻatasi lava le tagata sa latou faatalitali i ai o le a afio mai e avea o le Mesia, po o le Keriso.—Ioa. 1:25; 7:41, 42; 8:39-41.

Pe E te Manatua?

• O le ā ua e aʻoaʻoina e faatatau i le matafaioi tutasi a Iesu, mai i faalupega po o taʻu e faasino iā te ia? (Tagaʻi i le pusa.)

• E faapefea ona e faaaʻoaʻo i le faaaʻoaʻoga a le Alo e tutasi o Ieova?

[Fesili mo le Suʻesuʻega]

[Pusa/Ata i le itulau 15]

O Nisi o Taʻu e Faamaonia ai le Tutasi o le Matafaioi a Iesu i Fuafuaga a le Atua

Alo e Toʻatasi. (Ioa. 1:3) Ua na o Iesu lava le foafoaga tuusaʻo a lona Tamā.

O le Upu. (Ioa. 1:14) Ua faaaogā e le Atua lona Alo e avea ma Fofoga fetalai e na te faaooina atu faamatalaga ma faatonuga i isi foafoaga ola.

O le Amene. (Faaa. 3:14) O le soifuaga lelei atoatoa o Iesu i le lalolagi, e aofia ai lona maliu faataulagaina, na faamaonia ma faataunuu ai folafolaga a Ieova le Atua.

O le Puluvaga o le Feagaiga Fou. (1 Timo. 2:5, 6) I le avea ai o ia ma Puluvaga, ua mafai ai e Iesu ona amataina se nuu fou, “le Isaraelu a le Atua,” o loo faia aʻe i Kerisiano lea o le a fai ma “ositaulaga ua avea ma tupu” i le lagi.—Kala. 6:16; 1 Pete. 2:9.

O le Ositaulaga Sili. (Epe. 7:27, 28) Ua na o Iesu lava le tagata ua talafeagai ona ia ofoina atu se taulaga lelei atoatoa, le taulaga lea e lē manaʻomia ona toe faia faalua. E mafai ona ia faamamāina i tatou mai le agasala ma faasaʻoloto i tatou mai āuga o le oti.

O le Fanau Folafolaina. (Kene. 3:15) E na o le toʻatasi lava le tagata, o Iesu Keriso lea, o le vaega autū o lenā fanau na folafola mai. O i latou uma na mulimuli ane avea ma vaega lona lua o le fanau a Aperaamo, ua “autasi ma Keriso.”—Kala. 3:29.