Alu i mataupu o loo iai

Alu i le lisi o mataupu

Manatu Tāua Mai i Tusi o Opetaia, Iona, ma Mika

Manatu Tāua Mai i Tusi o Opetaia, Iona, ma Mika

 O Loo Ola le Afioga a Ieova

Manatu Tāua Mai i Tusi o Opetaia, Iona, ma Mika

“O LE faaaliga iā Opetaia.” (Opetaia 1) O upu nei o loo amata ai le tusi o le Tusi Paia o Opetaia. E na o le igoa lava o le perofeta lea o loo ia faailoa mai i le tusi na ia tusia i le 607 T.L.M. I se tusi na tusia i ni senituri se lua muamua atu, o loo faamatala lelei mai ai e le perofeta o Iona mea na oo moni iā te ia a o feagai ai ma lona tofiga faamisionare. O le 60 tausaga o le galuega faaperofeta a Mika, na faagasolo i le va o le taimi o le galuega a Opetaia ma le taimi o le galuega a Iona, mai le 777 T.L.M. e oo atu i le 717 T.L.M. Na pau lava le faamatalaga a Mika e uiga iā te ia e faapea, o ia e mai “le [nuu o] Morese” ma na oo mai le afioga a Ieova iā te ia “i ona pō o Iotama, Aasa, ma Esekia, o tupu o Iuta.” (Mika 1:1) E masani lelei le perofeta i le olaga i nuu maotua, e pei ona iloa mai i ituaiga o talafaatusa na ia faaaogā e faamamafa ai manatu autū o lana feʻau.

‘O LE A FAAUMATIA ETOMA E FAAVAVAU’

(Opetaia 1-21)

Fai mai Opetaia e faatatau iā Etoma: “E matuā faamāina oe ona o lou sauā i lou uso o Iakopo; e faaumatia foʻi oe e faavavau.” O loo manatua lelei e le perofeta faiga sauā sa faia i se taimi muamua atu e tagata Etoma i fanau a Iakopo, po o le fanauga a Isaraelu. I le 607 T.L.M., ina ua faaumatia e tagata Papelonia le aai o Ierusalema, ‘sa tutū e faafeagai’ tagata Etoma ma ʻau atu i “tagata ese” ia na osofaʻi ane.—Opetaia 10, 11.

Peitaʻi ane, o le a toe faafoʻisia mai le aiga o Iakopo. Ua faapea mai le valoaga a Opetaia: “E i ai i le mauga o Siona ē ua sao, e paia foʻi ia.”—Opetaia 17.

Taliina o Fesili Faale-Tusi Paia:

5-8—O le ā e mataʻina ai le faatusatusa atu o le faaumatiaga o Etoma i le oo mai o ē faomea i le pō, faapea ma ē tau vine? Ana faapea e ō ane ni tagata gaoi i Etoma, e latou te ave lava na o mea sa mananaʻo ai. Ana ō ane foʻi ni tagata e galulue i le seleselega, e latou te ono faatotoe ai pea ni mea e totoe mai le seleselega. Peitaʻi pe a oo ina faatoʻilalo Etoma, e matuā saʻili uma ana oloa, ma ave faamalosia uma ana mea e ‘tagata lava na fai a latou mavaega ma ia’—o ana paaga o tagata Papelonia.—Ieremia 49:9, 10.

10—Na faapefea ona ‘faaumatia e faavavau’ Etoma? E pei ona valoia mai, o le nuu o Etoma lea sa iai sona faigāmalo ma ona tagatānuu, na oo ina mou atu ua lē toe iai. Na faatoʻilalo e le tupu Papelonia o Naponita le nuu o Etoma, pe tusa o le ogatotonu o le senituri lona ono T.L.M. E oo ane i le senituri lona fā T.L.M., ua nofoia laufanua o Etoma e tagata na tupuga mai iā Nepaiota, ae ua nonofo tagata Etoma i le vaega i saute o Iutaia, le ogāeleele o Nekepi lea na mulimuli ane taʻua o Itumaia. Ina ua faaumatia e ʻautau a Roma le aai o Ierusalema i le 70 T.A., na mou ese atu ai foʻi ma tagata Etoma.

 Lesona mo i Tatou:

3, 4. Talu ai sa nonofo tagata Etoma i se vaipanoa e maugā ma gaoā, ma vanu e maualalō e ono lē faigofie ai i se fili ona fuafua i ai sana osofaʻiga. Atonu o inā na faasesēina ai le faualuga o Etoma faapea ua matuā saogalemu ma malupuipuia i latou. Peitaʻi e leai se tasi e mafai ona lafi mai le faamasinoga a Ieova.

8, 9, 15. E lē maua se puipuiga o le poto po o le malosi o le tagata pe a oo mai “le aso o Ieova.”—Ieremia 49:7, 22.

12-14. E avea tagata Etoma o se faaaʻoaʻoga lapataʻi iā i latou o loo talitaliē mai i mafatiaga o loo fesagaʻi ma auauna a le Atua. E lē māmā i le silafaga a Ieova i latou e agaleaga i ana auauna.

17-20. O le valoaga i le toe faafoʻisia o le fanauga a Iakopo, na amata ona faataunuu ina ua toe foʻi ane i Ierusalema se vaega totoe mai Papelonia i le 537 T.L.M. E taunuu lava afioga a Ieova. E mafai ona tatou talitonu atoatoa i ana folafolaga.

“ONA FAAUMATIA LEA O NINEVA”

(Iona 1:1–4:11)

Sa leʻi usitai Iona i le faatonuga a le Atua e “alu i Nineva le aai tele, ma alaga atu i ai” le feʻau o le faamasinoga. Ae sa ia sola i le isi itu. E ala i “le matagi tetele i le vasa” ma i le faaaogā o se “iʻa tele,” na toe faasagatonu ai e Ieova le mafaufau o Iona ma toe poloaʻia e alu i le laumua o Asuria.—Iona 1:2, 4, 17; 3:1, 2.

Ua oo Iona i Nineva ma amata loa ona alaga atu le feʻau tuusaʻo: “E toe fāgafulu pō ona faaumatia lea o Nineva.” (Iona 3:4) E ese le iʻuga na faatalitalia e Iona e tali mai ai lana talaʻiga, o le ala lea na matuā ita ai. Ona faaaogā lea e Ieova “le kikaiona” e aʻoaʻo ai iā Iona se lesona i le alofa mutimutivale.—Iona 4:1, 6.

Taliina o Fesili Faale-Tusi Paia:

3:3—Po o le telē moni lava o Nineva, e tutusa ma “le savaliga o aso e tolu”? Ioe. I aso anamua, sa foliga mai o Nineva sa aofia ai ma isi aai e amata mai iā Kosapa i le itu i mātū e oo iā Nimarota i le itu i saute. O na aai faatasi ai ma Nineva, e i totonu o se laufanua faatafafā ma o lona faataamilosaga e tusa ma le 60 maila (100 kilomita) i le vaipanoa atoa.

3:4—Pe sa tatau ona aʻoaʻo e Iona le gagana Asuria ina ia talaʻi atu ai i tagata o Nineva? E foliga ua leva lava ona iloa e Iona le gagana Asuria, pe atonu foʻi sa ia maua faavavega le tomai e tautala ai i le gagana. Pe atonu foʻi sa ia momoli atu le feʻau i le gagana Eperu, ae faaliliu e se isi tagata. Afai e moni sa iai sana faaliliu upu, atonu la sa matuā telē se naunau fia iloa o tagata na iai i lana feʻau.

Lesona mo i Tatou:

1:1-3. O le toe fetuunaʻi ma le loto i ai e se tagata o lana faasologa ina ia taumafai ai e ʻalofia le faia o se sao atoatoa i le galuega talaʻi, o lona uiga e sesē uunaʻiga e fai ai ana gaoioiga. E leai se eseesega ma se tagata o loo sola, e musu e faatino lona tofiga mai le Atua.

1:1, 2; 3:10. E lē patino le alofa mutimutivale o Ieova i se nuu se tasi po o se ituaiga, po o se vaega faapitoa o ni tagata. “O loo agalelei mai Ieova i mea uma, o lona alofa mutimuti vale foʻi ua i ana mea uma na fai.”—Salamo 145:9.

1:17; 2:10. O le iai o Iona i totonu o se iʻa telē mo le tolu pō tolu ao, o loo faasino faavaloaga i le maliu o Iesu ma lona toe tū mai.—Mataio 12:39, 40; 16:21.

1:17; 2:10; 4:6. Na laveaʻi e Ieova Iona mai le sami sousou. Na saunia foʻi e le Atua “le kikaiona, ua na faasosolo i ai i luga o Iona, e fai ma faapaologa i luga o lona ulu, e laveaʻi iā te ia ai lona tigā.” E mafai e tagata tapuaʻi o Ieova i aso nei ona faatuatua atu i lo latou Atua, e na te puipuia ma laveaʻi i latou i lona agalelei.—Salamo 13:5; 40:11.

2:1, 2, 9, 10. E faafofoga mai Ieova i tatalo a ana auauna, ma uaʻi mai i lo latou ʻaiʻoi atu.—Salamo 120:1; 130:1, 2.

 3:8, 10. Na “salamō” le Atua moni, pe na toe sui lona finagalo e tusa ai o le mala na ia fetalai o le a oo ane, ma e na te “leʻi faia.” Aiseā? Talu ai na toe ‘liliu ese tagata Nineva i o latou ala leaga.’ E faapea foʻi i aso nei, e mafai ona toe aveesea le faasalaga ogaoga a Ieova pe a faaalia e le tagata agasala lona salamō moni.

4:1-4. E leai se tagata e mafai ona ia faamutaina le alofa mutimutivale o le Atua. E ao ona tatou faaeteete i le soona faitioina o ala o loo faaalia ai le alofa mutimutivale o Ieova.

4:11. O loo onosai pea Ieova ina ia talaʻi atu le feʻau o le Malo i le lalolagi atoa, auā e pei ona sa ia faia i le 120,000 o tagata i Nineva, sa ia alofa mai iā i latou “o ē lē iloa o latou lima taumatau po o latou lima tauagavale.” Pe lē tatau foʻi la ona tatou alolofa atu i tagata i la tatou oganuu, ma maelega ai e tufa iā i latou le feʻau o le Malo, ma faia i latou ma soo?—2 Peteru 3:9.

‘IA FAALAUTELE O LATOU MEA UA TAFIA’

(Mika 1:1–7:20)

Ua faaalialia e Mika agasala a Isaraelu ma Iuta, valoia mai le faatamaʻiaga o o la laumua, ma folafola mai le toe faafoʻisiaga. O le a avea Samaria “ma faupuʻegamaa i le fanua.” O lo latou olaga ifo i tupua, ua tatau ai ona “tafia” pe faamāina Isaraelu ma Iuta. O le aveina atu o i laʻua e faaaunuua, o le a tatau ai ona faalautele atu lo la tafia e “pei o le aeto”—o se ituaiga o aeto e toʻulu fulufulu o le sope. Ua folafola e Ieova: “Iakopo e, ou te faapotopoto lava iā te outou.” (Mika 1:6, 16; 2:12) Ona o o latou taʻitaʻi faimea piʻopiʻo ma perofeta lē faamaoni, o le a avea ai foʻi Ierusalema “ma faupuʻegamaa.” Peitaʻi o le a toe ‘faapotopotoina e Ieova ona tagata.’ O “Peteleema-Efarata” o le a tupu mai ai ‘lē e fai ma faipule iā Isaraelu.’—Mika 3:12; 4:12; 5:2.

Po ua soona tagisā ea Ieova iā Isaraelu? Po ua soona faigatā naʻuā ea mea na ia faatalitalia mai iā i latou? E leai. Na pau lava mea sa faafinagaloina e Ieova mai ana auauna, ia latou ‘fai le amiotonu, ia naunau i le alofa, ma ia feoaʻi ma lo latou Atua ma le loto faamaulalo.’ (Mika 6:8) Peitaʻi, o i latou sa ola i tuā i taimi o Mika, sa matuā amioleaga lava, “o so latou e lelei e tusa ia ma le laau tuitui; o sē amiotonu e sili ona matuitui o ia i le āi laau tuitui,” e matuā mafatia ai lava se tasi e latalata ane i ai. Peitaʻi na fesili le perofeta: “O ai ea se Atua e tusa ma [Ieova]?” O le a toe alofa mutimutivale foʻi le Atua i ona tagata, ma ‘lafo a latou agasala uma i mea loloto o le sami.’—Mika 7:4, 18, 19.

Taliina o Fesili Faale-Tusi Paia:

2:12—O anafea na faataunuu ai le valoaga e faatatau i le ‘aofaʻiina o ē totoe o Isaraelu’? O lona uluaʻi faataunuuga na tupu i le 537 T.L.M. ina ua toe foʻi se vaega totoe o tagata Iutaia i lo latou nuu mai le faaaunuua i Papelonia. I aso nei, ua faataunuuina ai le valoaga i “le Isaraelu o le Atua.” (Kalatia 6:16) Talu mai le 1919, ua aoaoina ai Kerisiano faauuina e “pei o le lafu mamoe i Posara.” O le faatasi atu i ai o le “motu o tagata e toʻatele” o “isi mamoe,” aemaise lava talu mai le 1935, ua oo ai ina latou “soona ualōlō ona o le vao o tagata.” (Faaaliga 7:9; Ioane 10:16) Ua latou aufaatasi ai ina ia maelega i le tapuaʻiga moni.

4:1-4—I “aso e gata ai,” e faapefea ona ‘avatu e Ieova le faamasinoga i nuu e tele, ma aʻoaʻi atu i nuu malolosi’? O faaupuga “nuu e tele” ma le “nuu malolosi” e lē o faasino atu i ni vaega faalemalo po o ni vaega faapolotiki. O nei faaupuga e patino atu i tagata taʻitoʻatasi mai atunuu uma, o ē ua avea ma tagata tapuaʻi o Ieova. Ua faamasinoina ma aʻoaʻiina i latou e Ieova i se auala faaleagaga.

 Lesona mo i Tatou:

1:6, 9; 3:12; 5:2. Na faatamaʻia Samaria e ʻau a Asuria i le 740 T.L.M. i le vaitaimi o Mika. (2 Tupu 17:5, 6) Na oo mai lava ʻau a Asuria i Ierusalema i le vaitaimi o le pulega a Esekia. (2 Tupu 18:13) Na susunuina Ierusalema e ʻautau a Papelonia i le 607 T.L.M. (2 Nofoaiga a Tupu 36:19) E pei ona valoia, na fanau le Mesia i “Peteleema-Efarata.” (Mataio 2:3-6) E lē iʻuvale afioga faavaloaga a Ieova.

2:1, 2. Pagā se mataʻutia pe a tatou faapea atu tatou te auauna i le Atua, ae o loo tatou muaʻi saʻilia ʻoa na i lo le muaʻi saʻili o “le malo ma lana amiotonu.”—Mataio 6:33; 1 Timoteo 6:9, 10.

3:1-3, 5. E faafinagaloina e Ieova i latou o loo taʻimua i ona tagata, ia fai mea tonu.

3:4. Afai tatou te mananaʻo e faafofoga mai Ieova i a tatou tatalo, e lē tatau la ona faia le agasala pe ola i se olaga uigalua.

3:8. O lo tatou tofiga e talaʻi le tala lelei, lea e aofia ai ma le talaʻia o sala faafaamasinoga, e faatoʻā mafai ona faataunuu pe a maua le faamalosiau mai le agaga paia o Ieova.

5:5. Ua faamautinoa mai e lenei valoaga i le Mesia e faapea, pe a osofaʻia tagata o le Atua e o latou fili, e tulaʻi mai “leoleo e toʻafitu [faaatagia ma ai le atoatoa]” ma “alii sili e toʻavalu”—o se aofaʻiga tele o ni tane agavaa—e fai ma taʻitaʻi i tagata o Ieova.

5:7, 8. E manatu le toʻatele o tagata e faapea, o Kerisiano faauuina i aso nei ua “pei o le sau mai iā Ieova,” o se faamanuiaga mai le Atua. Ua moni lenā taofi talu ai o loo ia faaaogā le vaega faauuina e folafolaina le feʻau o le Malo. O “isi mamoe” o loo fesoasoani i le aumaia o le faafouina faaleagaga i tagata, e ala i lo latou lagolago malosi o le ʻau faauuina i le galuega talaʻi. (Ioane 10:16) Maʻeu se faaeaga o le faia o se sao i lenei galuega, lea e maua ai e isi le faafouina moni!

6:3, 4. E tatau ona tatou faataʻitaʻi iā Ieova le Atua, i le agalelei ma alofa atu iā i latou e faafaigatā ona māfana i ai pe o loo vaivai foʻi faaleagaga.

7:7. A o tatou faafetaiaʻia faafitauli i le iʻuga o lenei lalolagi amioleaga, seʻi aua lava neʻi o tatou lotovaivai. Ae ia pei i tatou o Mika, ia faaalia pea le uiga “faatalitali iā Ieova.”

7:18, 19. A o finagalo Ieova e faamagalo i o tatou sesē, e tatau foʻi ona tatou naunau e faamagalo isi e sesē mai iā i tatou.

Ia ‘Savavali Pea i le Suafa o Ieova’

O i latou e faasagatau mai i le Atua ma ona tagata ‘o le a faaumatia e faavavau.’ (Opetaia 10) Ae peitaʻi, e mafai ona toe liliu ese le toʻasā o Ieova, pe a tatou utagia lana lapataʻiga ma ‘liliu ese mai ala leaga.’ (Iona 3:10) “O aso e gata ai,” o lona uiga o aso nei ua tatou ola ai, ua faamaualugaina ai le tapuaʻiga moni e sili aʻe i isi lotu sesē uma, ma o loo lolofi mai i ai tagata usiusitai. (Mika 4:1; 2 Timoteo 3:1) O lea, seʻi o tatou maumauaʻi nei e “savavali i le suafa o Ieova lo tatou Atua e faavavau faavavau lava.”—Mika 4:5.

Maʻeu ni lesona tautele ua aʻoaʻoina ai i tatou mai tusi a Opetaia, Iona, ma Mika! E ui ua silia ma le 2,500 tausaga talu ona tusia nei tusi, ae o a latou feʻau o loo ‘ola pea ma matuā galue’ lava e oo mai i aso nei.—Eperu 4:12.

[Ata i le itulau 13]

Na vavalo Opetaia: “E faaumatia foʻi [Etoma] e faavavau”

[Ata i le itulau 15]

Sa faatalitali pea Mika iā Ieova, ma e mafai foʻi ona e faia faapea

[Ata i le itulau 16]

O le galuega talaʻi o se faaeaga e ao ona faapelepele i ai