Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Turnul de veghe  |  Martie 2015

 RELATARE BIOGRAFICĂ

Ochii lui Jairo – Un mod unic de a-i sluji lui Iehova

Ochii lui Jairo – Un mod unic de a-i sluji lui Iehova

Imaginează-ţi cum ar fi să nu-ţi poţi controla nicio parte a corpului, cu excepţia ochilor. În această situaţie se află fratele meu, Jairo. Totuşi, el are o viaţă plină de sens. Înainte de a vă explica de ce Jairo consideră că viaţa merită să fie trăită, aş vrea să vă spun povestea lui.

Jairo s-a născut cu tetrapareză spastică, o formă de paralizie cerebrală *, care nu-i permite să-şi controleze mişcările. Creierul lui nu trimite semnale clare la muşchi, iar mâinile şi picioarele se contorsionează sau se mişcă spasmodic. Din cauza acestor mişcări involuntare, Jairo se poate răni sau îi poate răni pe cei din jurul lui. Pentru a preveni astfel de accidente, Jairo are deseori mâinile şi picioarele legate de scaunul cu rotile.

DRUMUL ANEVOIOS SPRE MATURITATE

În perioada de creştere, Jairo a avut dureri foarte mari. La vârsta de trei luni, Jairo a început să aibă crize convulsive, în timpul cărora leşina. Mama a alergat de multe ori cu el în braţe la spital crezând că a murit.

După un timp, oasele lui Jairo au început să se deformeze din cauza spasmelor. Când avea 16 ani, i s-a dislocat şoldul şi a trebuit să fie supus unei intervenţii chirurgicale dificile la bazin. Şi acum îmi amintesc cum plângea în fiecare noapte din cauza durerilor pe care le avea în perioada de recuperare.

Din cauza acestor probleme grave de sănătate, Jairo este dependent de alţii, întrucât nu poate să mănânce, să se îmbrace sau să meargă la culcare fără ajutorul cuiva. Cei care au grijă de el sunt, de regulă, mama şi tata. Deşi Jairo are nevoie în permanenţă de ajutor, părinţii noştri îi amintesc mereu că viaţa lui depinde nu numai de oameni, ci şi de Dumnezeu.

SE DESCHIDE O CALE DE COMUNICARE

Părinţii noştri sunt Martori ai lui Iehova. Ei îi citesc fratelui meu relatări biblice de când acesta era foarte mic. Ei au nutrit convingerea că viaţa capătă mai mult sens dacă ai o relaţie strânsă cu Dumnezeu. Deşi Jairo este prizonierul propriului corp, care se mişcă în permanenţă convulsiv, nu înseamnă că nu poate avea speranţa unui viitor luminos. Totuşi, de multe ori, părinţii mei s-au întrebat dacă Jairo înţelegea învăţăturile Bibliei.

Într-o zi, când Jairo era mic, tata i-a spus: „Jairo, vorbeşte, te rog. Dacă într-adevăr mă iubeşti, spune ceva”. În timp ce tata îl implora să spună măcar  un cuvânt, ochii lui Jairo s-au umplut de lacrimi. Deşi a încercat să-şi exprime sentimentele în cuvinte, nu a reuşit să scoată decât nişte sunete guturale. Tatei i-a părut rău că l-a făcut să plângă. Totuşi, din reacţia lui, şi-a dat seama că Jairo îl înţelegea, dar nu putea să vorbească.

Nu după mult timp, părinţii noştri au observat că Jairo îşi mişca repede ochii, încercând parcă să-şi exprime gândurile şi sentimentele. Jairo se supăra uneori pentru că nu reuşea să se facă înţeles. Totuşi, când părinţii mei au învăţat să descifreze semnele pe care le făcea el cu ochii şi să-i dea ceea ce voia, faţa lui Jairo se umplea de un zâmbet larg. Acesta era modul în care le mulţumea.

Un logoped ne-a sugerat să folosim o metodă de comunicare prin ridicarea mâinilor, mâna dreaptă însemnând „da”, iar mâna stângă, „nu”. Astfel, când îl întrebăm ceva pe Jairo, el ne răspunde îndreptându-şi privirea spre mâna corespunzătoare.

UN PUNCT DE COTITURĂ ÎN VIAŢA LUI JAIRO

De trei ori pe an, Martorii lui Iehova organizează congrese, cu ocazia cărora se ţin cuvântări biblice pentru un auditoriu numeros. Jairo era foarte bucuros de fiecare dată când se ţinea cuvântarea pentru candidaţii la botez. Odată, când Jairo avea 16 ani, tata l-a întrebat: „Jairo, vrei şi tu să te botezi?”. Jairo şi-a îndreptat imediat privirea spre mâna dreaptă a tatălui meu, dându-i de înţeles că dorea să facă acest pas. Apoi, tata l-a întrebat: „I-ai promis lui Dumnezeu în rugăciune că îi vei sluji pentru totdeauna?”. Şi de data aceasta, Jairo a privit insistent mâna lui dreaptă. Era clar că Jairo îşi dedicase deja viaţa lui Iehova.

După câteva discuţii pe marginea Bibliei, ne-am dat seama că Jairo înţelegea importanţa botezului creştin. Prin urmare, în 2004, el a răspuns la cea mai importantă întrebare care i s-a pus vreodată: „Te-ai dedicat lui Iehova pentru a înfăptui voinţa sa?”. Jairo şi-a îndreptat privirea în sus, aşa cum conveniserăm să-şi exprime acordul. Astfel, la vârsta de 17 ani, el s-a botezat ca Martor al lui Iehova.

CU OCHII AŢINTIŢI SPRE LUCRURILE LUI DUMNEZEU

În 2011, lui Jairo i s-a pus la dispoziţie un nou mijloc de comunicare: un dispozitiv controlat cu ajutorul ochilor, care permite activarea pictogramelor de pe un ecran prin simpla mişcare a ochilor. Faptul de a clipi sau de a privi o pictogramă corespunde clicului unui mouse. Un ecran cu pictograme, simboluri pentru cuvinte sau expresii, îl  ajută pe Jairo să comunice. Când Jairo clipeşte spre una dintre aceste pictograme, un program de calculator converteşte mesajul scris în voce electronică.

Pe măsură ce Jairo a progresat în înţelegerea Bibliei, şi dorinţa lui de a-i ajuta pe alţii din punct de vedere spiritual s-a intensificat. În timpul studiului nostru biblic ţinut săptămânal în familie, Jairo se uită de mai multe ori la mine, apoi la calculator, vrând să-mi aducă aminte să-i scriu răspunsuri pe care să le dea la întrunirile congregaţiei.

La întruniri, Jairo caută cu răbdare pe ecran pictograma care conţine răspunsul la o întrebare, astfel că vocea lui electronică poate fi auzită de toţi cei prezenţi. El zâmbeşte larg de fiecare dată când îi încurajează în acest fel pe membrii congregaţiei. Alex, unul dintre prietenii tineri ai lui Jairo, a spus: „Întotdeauna mă impresionează comentariile lui Jairo pe marginea unui subiect biblic”.

Jairo răspunde la întruniri şi le împărtăşeşte altora convingerile sale folosindu-se de un dispozitiv controlat cu ajutorul ochilor şi de vocea electronică a acestuia

Jairo îşi foloseşte ochii şi pentru a le împărtăşi altora convingerile sale. De exemplu, el deschide o pictogramă care prezintă o grădină cu animale şi oameni de toate rasele trăind în pace unii cu alţii. Când activează pictograma, o voce electronică spune: „Biblia ne dă speranţa că pământul va deveni un paradis, unde boala şi moartea nu vor mai fi, Revelaţia 21:4”. Dacă interlocutorul manifestă interes, Jairo dă o altă comandă calculatorului şi se aude o voce, care spune: „Aţi dori să studiaţi Biblia cu mine?”. În mod surprinzător, bunicul nostru a acceptat această invitaţie. A fost impresionant să-l vedem pe Jairo învăţându-l pe bunicul nostru din Biblie, ajutat fiind de un colaborator în credinţă. Din fericire, bunicul s-a botezat în august 2014 la congresul regional de la Madrid.

Iubirea lui Jairo faţă de Dumnezeu nu trece neobservată de profesorii de la şcoala unde învaţă el. Rosario, una dintre logopede, a spus: „Dacă ar fi să-mi aleg o religie, i-aş alege pe Martorii lui Iehova. Am văzut cum credinţa i-a dat lui Jairo un scop real în viaţă, în pofida situaţiei dificile în care se află”.

Ochii lui Jairo strălucesc de bucurie ori de câte ori îi citesc promisiunea Bibliei: „Şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va striga de veselie” (Isaia 35:6). Chiar dacă este uneori descurajat, Jairo are, în general, o stare de spirit bună. Acest lucru este posibil deoarece viaţa lui gravitează în jurul lui Dumnezeu şi al prietenilor săi creştini. Atitudinea lui optimistă şi credinţa lui puternică dovedesc că faptul de a-i sluji lui Iehova dă sens chiar şi unei vieţi pline de suferinţă.

^ par. 5 Paralizia cerebrală este un termen generic pentru leziunile sistemului nervos central care afectează mobilitatea. Această tulburare cronică poate fi însoţită de crize convulsive şi de tulburări de deglutiţie şi de vorbire. Tetrapareza spastică este cea mai gravă formă de paralizie cerebrală, cauzând uneori rigiditatea membrelor şi imposibilitatea menţinerii capului în poziţie verticală.