Tel Arad şi mărturia sa tăcută

Un oraş pierdut. Un templu misterios. Inscripţii străvechi. Toate acestea par desprinse din scenariul unui film de aventuri. În realitate însă, acestea şi multe altele au stat ascunse veacuri la rând sub nisipul deşertic de la Tel Arad, Israel, până când arheologii au început săpăturile în acest sit.

ASTĂZI, oraşul modern Arad, cu cei 27 000 de locuitori ai săi, este pentru mulţi vizitatori un oraş evreiesc obişnuit, situat în deşertul Iudeii, la vest de Marea Moartă. Însă Aradul din antichitate se afla cu aproximativ 8 km mai la vest. Aici arheologii au făcut săpături, înlăturând strat după strat nisipul, şi au scos la lumină un întreg tezaur de ruine şi inscripţii.

Aceste inscripţii au fost descoperite pe ostraca, fragmente din vase de lut folosite ca tăbliţe de scris. Scrierea pe ostraca era o practică răspândită în timpurile biblice. În urma săpăturilor de la Tel Arad, s-a scos la iveală cea mai bogată colecţie de ostraca găsită vreodată în Israel. Dar de ce este atât de valoroasă această descoperire arheologică?

Vestigiile de la Tel Arad oferă informaţii despre o lungă perioadă din istoria biblică, din zilele judecătorilor Israelului până în anul 607 î.e.n., când babilonienii au invadat Iuda. Astfel, ele confirmă exactitatea Bibliei. În plus, arată prin exemple clare cum considerau locuitorii anticului Israel numele personal al lui Dumnezeu.

Biblia şi oraşul Arad

Este adevărat, Biblia vorbeşte relativ puţin despre Arad. Însă, datorită poziţiei lui strategice, acest oraş a controlat cândva o rută comercială importantă. De aceea, nu este surprinzător că descoperirile arheologice şi consemnările istorice arată că acest oraş a fost cucerit, distrus şi reconstruit de mai multe ori  de-a lungul istoriei sale zbuciumate. În urma reconstruirii lui repetate s-a format un deal impunător, sau tel.

Biblia face prima oară referire la Arad în contextul ultimei etape a peregrinării de 40 de ani prin pustiu a israeliţilor. La puţin timp după moartea lui Aaron, fratele lui Moise, poporul lui Dumnezeu a trecut pe lângă graniţa de sud a Ţării Promise. Regele canaanit al Aradului s-a gândit, probabil, că aceşti pribegi prin deşert erau o pradă uşoară şi i-a atacat. Însă, cu sprijinul lui Iehova Dumnezeu, israeliţii au luptat plini de curaj, i-au înfrânt pe canaaniţi şi au distrus Aradul din temelii. Totuşi, se pare că au fost supravieţuitori (Numerele 21:1–3).

Canaaniţii au reconstruit repede oraşul lor, aflat într-un punct strategic. După câţiva ani, când Iosua a invadat din nord ţara, exterminându-i sistematic pe canaaniţii din ‘regiunea muntoasă şi Neghev’, unul dintre regii cu care a luptat a fost „regele Aradului“ (Iosua 10:40; 12:14). Mai târziu, în această zonă a Neghevului s-au stabilit urmaşii lui Hobab chenitul, care îi sprijiniseră şi îi însoţiseră pe israeliţi în pribegia lor prin pustiu (Judecătorii 1:16).

Descoperiri arheologice

Însă ruinele descoperite la Tel Arad ne oferă informaţii interesante şi despre evenimente biblice de mai târziu. De pildă, arheologii au descoperit mai multe fortificaţii. Unele dintre ele datează probabil din timpul regelui Solomon, cunoscut pentru amplele sale proiecte urbanistice (1 Regi 9:15–19). La un anumit nivel al săpăturilor s-au găsit dovezi ale unui incendiu devastator, care se pare că s-a produs la începutul secolului al X-lea î.e.n. Aceasta ar corespunde perioadei în care a avut loc invazia regelui egiptean Şişac, la numai cinci ani de la moartea lui Solomon. Un relief de pe un zid al templului din Karnak (Egipt) evocă această invazie şi menţionează Aradul printre numeroasele oraşe cucerite (2 Cronici 12:1–4).

De mare interes este faptul că multe dintre cele aproximativ 200 de ostraca descoperite menţionează nume evreieşti ce se regăsesc în Biblie, cum ar fi Paşhur, Meremot şi fiii lui Core. Dar unele dintre aceste documente laice prezintă un interes deosebit, deoarece menţionează numele lui Dumnezeu. Alcătuit din patru litere ebraice, יהוה (YHWH), cunoscute ca tetragrama, acest nume unic este numele Atotputernicului Dumnezeu. Este adevărat, din cauza superstiţiilor mulţi au ajuns mai târziu să considere pronunţarea sau scrierea numelui divin un sacrilegiu. Însă descoperirile de la Tel Arad, asemenea multor altor dovezi arheologice, confirmă că în timpurile biblice numele lui Dumnezeu era folosit în mod frecvent în viaţa de zi cu zi, în saluturi şi în binecuvântări. De exemplu, pe o inscripţie se poate citi: „Către domnul meu Eliaşib. Iahve [Iehova] să fie cu tine . . . El se află în templul lui Iahve“.

Dar ce putem spune despre misteriosul templu menţionat la început? La Tel Arad s-a descoperit  o structură care a dat naştere multor speculaţii. Este vorba despre un templu cu altar ce datează din perioada iudaică. Deşi templul din Arad era mult mai mic decât templul lui Solomon din Ierusalim, între ele existau multe asemănări. Când şi de ce a fost el construit? Cum a fost folosit? Istoricii şi arheologii nu pot face decât supoziţii.

Potrivit poruncii lui Iehova, templul din Ierusalim era singurul loc unde trebuiau ţinute sărbătorile anuale şi unde puteau fi aduse jertfele (Deuteronomul 12:5; 2 Cronici 7:12). Prin urmare, templul din Arad a fost construit şi folosit contrar Legii lui Dumnezeu, probabil într-o perioadă când mulţi israeliţi deviaseră de la închinarea curată, ridicând alte altare şi practicând alte ritualuri (Ezechiel 6:13). În acest caz, templul-surogat din Arad a fost probabil distrus ca urmare a reformelor radicale ale lui Ezechia sau Iosia, din secolele al VIII-lea şi al VII-lea î.e.n. (2 Cronici 31:1; 34:3–5, 33).

Cu siguranţă, puţinele vestigii rămase din istoria bogată a Tel Aradului ne dezvăluie lucruri valoroase. Sub nisipurile aşternute de-a lungul veacurilor, s-au găsit artifacte ce confirmă exactitatea Bibliei, atestă răspândirea şi declinul unei imitaţii jalnice a închinării adevărate şi oferă dovezi ale folosirii cu respect a numelui lui Iehova în viaţa de zi cu zi.

[Harta/Fotografia de la pagina 23]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

IERUSALIM

Marea Moartă

Arad

Tel Arad

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Legenda fotografiei de la pagina 24]

Detaliu dintr-un relief de pe un zid al templului din Karnak, Egipt

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Un fragment din această inscripţie spune: „Iahve [Iehova] să fie cu tine“

[Provenienţa fotografiei]

Fotografie © Muzeul Naţional al Israelului, Ierusalim; prin amabilitatea Israel Antiquities Authority

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Parte a templului din Tel Arad

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Vedere dinspre est a fortificaţiei din Tel Arad

[Provenienţa fotografiei de la pagina 25]

Todd Bolen/Bible Places.com