Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Turnul de veghe (ediția de studiu)  |  Decembrie 2015

Ediţia revizuită din 2013 a Traducerii lumii noi

Ediţia revizuită din 2013 a Traducerii lumii noi

DE-A lungul anilor, Traducerea lumii noi în limba engleză a fost revizuită de mai multe ori, însă revizuirea din 2013 a fost, fără îndoială, cea mai amplă. De exemplu, ediţia actuală conţine cu aproximativ 10 la sută mai puţine cuvinte. Unii termeni-cheie au fost revizuiţi. Anumite capitole au fost aranjate în pagină sub formă de poezie, iar în ediţia obişnuită au fost adăugate note de subsol clarificatoare. Ar fi imposibil să analizăm în acest articol toate schimbările care s-au făcut. Dar să vedem câteva dintre cele mai importante.

Unele expresii-cheie au fost schimbate. Aşa cum s-a menţionat în articolul precedent, termenii „Şeol”, „Hades” şi „suflet” au fost revizuiţi. Însă au fost revizuiţi şi alţi termeni.

De exemplu, termenul „străpuns” este redat acum în limba engleză prin „executat pe stâlp” sau „ţintuit pe stâlp” pentru a nu se crea o imagine greşită despre modul în care a fost executat Isus (Mat. 20:19; 27:31). Termenul „fornicaţie” a fost redat, în general, prin expresia „imoralitate sexuală”, care este mai bine înţeleasă. În locul expresiei „conduită libertină” s-a folosit expresia „conduită neruşinată”, care redă ideea de atitudine dispreţuitoare transmisă de termenul grecesc (Gal. 5:19). Pentru a se transmite corect ideea din original, în loc de „bunătate iubitoare” s-a folosit expresia „iubire loială”. Această expresie redă sensul unui termen biblic care apare frecvent în acelaşi context cu termenul „fidelitate” (Ps. 36:5; 89:1).

Unii termeni care au fost traduşi, în general, printr-o singură expresie sunt redaţi acum în funcţie de context. De exemplu, termenul ebraic ohlám, redat anterior în majoritatea cazurilor prin „timp indefinit”, poate avea sensul de „veşnic”. Observaţi cum sunt redate în ediţia revizuită unele versete, cum ar fi Psalmul 90:2, care transmite ideea de veşnicie, şi Mica 5:2, care se referă la o perioadă limitată.

Termenul ebraic şi cel grecesc traduşi prin „sămânţă” apar de multe ori în Scripturi atât cu sensul literal de sămânţă folosită în agricultură, cât şi cu sensul figurat de urmaş. Ediţiile anterioare ale Traducerii lumii noi au folosit cu consecvenţă termenul  „sămânţă”, inclusiv în Geneza 3:15. Însă folosirea termenului „sămânţă” cu sensul de urmaş nu mai este uzuală în limba engleză. De aceea, ediţia revizuită foloseşte termenul „urmaş” în Geneza 3:15 şi în versetele aferente (Gen. 22:17, 18; Rev. 12:17). Şi în alte versete, acest termen a fost tradus în funcţie de context (Gen. 1:11; Ps. 22:30; Is. 57:3).

De ce au fost modificate multe redări literale? Apendicele A1 din ediţia revizuită din 2013 spune că o traducere bună a Bibliei va „transmite sensul corect al unui cuvânt sau al unei expresii atunci când o traducere literală ar denatura sensul sau l-ar face greu de înţeles”. Când expresiile idiomatice din limba originară sunt uşor de înţeles în alte limbi, ele sunt redate ca atare. De exemplu, sensul expresiei „cercetez . . . inima” din Revelaţia 2:23 este clar în multe limbi. Însă, în acelaşi verset, expresia „cercetez rinichii” poate să nu fie uşor de înţeles. De aceea, termenul „rinichi” a fost înlocuit cu expresia „gândurile cele mai profunde”, această redare corespunzând sensului din limba originară. În mod asemănător, expresia idiomatică din Deuteronomul 32:14 „grăsimea rinichilor grâului” este redată mai clar prin „cel mai bun grâu”. Tot aşa, în multe limbi, expresia „am buze necircumcise” nu este la fel de clară ca expresia „mă exprim greu” (Ex. 6:12).

De ce expresiile „fiii lui Israel” şi „băieţii orfani de tată” sunt traduse acum prin „israeliţii” şi „copiii orfani de tată”? În limba ebraică, genul masculin sau genul feminin indică de obicei sexul bărbătesc sau femeiesc. Însă unii termeni de genul masculin se pot referi la persoane de ambele sexe. De exemplu, contextul unor versete sugerează că „fiii lui Israel” includeau şi bărbaţi, şi femei. De aceea, această expresie este acum redată, de obicei, prin „israeliţii” (Ex. 1:7; 35:29; 2 Regi 8:12).

În mod asemănător, termenul ebraic de genul masculin din Geneza 3:16 care înseamnă „fii” a fost tradus prin „copii” în ediţiile anterioare ale Traducerii lumii noi în engleză. Însă, în Exodul 22:24, acelaşi cuvânt a fost revizuit şi este redat acum prin „copiii [ebraică, „fiii”] voştri orfani de tată”. Aplicând acest principiu şi în alte cazuri, expresia „băiat orfan de tată” este redată acum prin „copil orfan de tată”, sau „orfan” (Deut. 10:18; Iov 6:27). Această redare este similară cu cea din Septuaginta.

De ce a fost simplificată redarea multor verbe ebraice? Verbele ebraice au două stări principale: starea imperfectă, care indică o acţiune continuă, şi starea perfectă, care indică o acţiune terminată. Ediţiile anterioare ale Traducerii lumii noi în engleză au redat cu consecvenţă starea imperfectă a verbelor ebraice printr-un verb şi un termen auxiliar, cum ar fi „a început să” sau „a continuat să”, pentru a indica o acţiune continuă sau repetată. * Pentru a indica o acţiune terminată, specifică verbelor ebraice la starea perfectă, s-au folosit expresii de accentuare, cum ar fi „în mod sigur”, „trebuie” şi „într-adevăr”.

În ediţia revizuită din 2013 nu s-au mai folosit astfel de expresii auxiliare, decât dacă contribuiau la clarificarea sensului. De exemplu, nu este nevoie să se accentueze faptul că Dumnezeu a zis în mod repetat: „Să fie lumină”. De aceea, în ediţia  revizuită, verbul „a spune”, aflat la starea imperfectă, nu este redat ca exprimând o acţiune continuă (Gen. 1:3). În schimb, este clar că Iehova l-a strigat pe Adam de repetate ori. Prin urmare, s-a păstrat redarea din Geneza 3:9, unde se spune: „L-a chemat pe om de mai multe ori”. În general, verbele sunt redate într-un mod mai simplu, punându-se accent mai degrabă pe acţiune decât pe aspectul complet sau incomplet din limba ebraică. Acest lucru contribuie şi la transmiterea, într-o oarecare măsură, a conciziei limbii ebraice.

Pentru a păstra stilul poetic al textului original, mai multe capitole sunt acum aranjate în pagină sub formă de poezie

De ce mai multe capitole sunt acum aranjate în pagină sub formă de poezie? Iniţial, multe părţi ale Bibliei au fost scrise în versuri. În limbile moderne, poezia se distinge deseori prin rimă, însă în limba ebraică, cele mai importante elemente formale ale poeziei sunt paralelismul şi contrastul. În poezia ebraică, ritmul este realizat prin ordinea logică a ideilor.

În ediţiile anterioare ale Traducerii lumii noi, cărţile Iov şi Psalmii erau aranjate în pagină sub formă de poezie, pentru a arăta că, iniţial, ele au fost scrise cu scopul de a fi cântate sau recitate. Această aranjare scoate în evidenţă elementele poetice de accentuare şi ajută la memorarea textului. În ediţia revizuită din 2013, Proverbele, Cântarea cântărilor, precum şi multe capitole ale cărţilor profetice sunt şi ele aranjate în pagină sub formă de poezie pentru a arăta că textul a fost scris iniţial în versuri şi pentru a scoate în evidenţă paralelismele şi contrastele. Un exemplu în acest sens este Isaia 24:2, unde fiecare rând conţine un contrast şi întăreşte ideea celuilalt pentru a arăta că nimeni nu va scăpa de judecata lui Dumnezeu. Când vede că aceste pasaje au fost scrise sub formă de poezie, cititorul înţelege că scriitorul nu a repetat pur şi simplu ideile, ci a folosit o tehnică poetică pentru a scoate în evidenţă mesajul lui Dumnezeu.

Distincţia dintre proza şi poezia ebraică nu este întotdeauna foarte clară. Din acest motiv, există deosebiri între traducerile Bibliei în ce priveşte pasajele care sunt sau nu poetice. Traducătorii trebuie să discearnă care versete vor fi tipărite sub formă de poezie. Unele versete sunt în proză, însă exprimarea este poetică, folosindu-se un limbaj plastic, jocuri de cuvinte şi paralelisme pentru a evidenţia o idee.

Un element nou al ediţiei revizuite este rezumatul cărţilor biblice. Acesta este foarte util, ajutându-ne, de exemplu, să ne dăm seama de schimbările frecvente de roluri în poemul antic Cântarea cântărilor.

Cum a fost influenţată ediţia revizuită de studierea manuscriselor în limbile originare? Iniţial, Traducerea lumii noi s-a bazat pe textul masoretic ebraic şi pe apreciatul text grecesc al lui Westcott şi Hort. Însă studierea manuscriselor biblice antice a continuat, astfel că anumite pasaje au ajuns să fie înţelese mai bine. Au devenit disponibile copii ale Sulurilor de la Marea Moartă. Au fost studiate mai multe manuscrise greceşti. Multe manuscrise care nu erau cunoscute sau apreciate în trecut sunt disponibile în format electronic, înlesnind astfel analizarea deosebirilor dintre manuscrise pentru a stabili care dintre versiunile ebraice sau greceşti este mai corectă. Comitetul de traducere a Bibliei lumii noi a profitat de aceste progrese pentru a studia anumite versete, fapt ce a dus la unele schimbări.

De exemplu, în 2 Samuel 13:21, Septuaginta conţine echivalentul următoarelor cuvinte: „Dar n-a vrut să-l supere pe fiul său Amnon, pentru că-l iubea, întrucât era întâiul său născut”. Versiunile anterioare ale Traducerii lumii noi n-au inclus aceste cuvinte deoarece ele nu se găsesc în textul masoretic. Totuşi, Sulurile de la Marea Moartă conţin aceste cuvinte, care acum sunt incluse în ediţia revizuită din 2013. Din motive similare, numele lui Dumnezeu a fost restabilit în cinci locuri din cartea 1 Samuel. Studierea textelor greceşti a dus şi la o schimbare în ceea ce priveşte ordinea ideilor din Matei 21:29-31. Prin urmare, unele schimbări s-au bazat mai degrabă pe dovezile oferite de manuscrise decât pe aderarea cu stricteţe la un singur text grecesc de referinţă.

Acestea sunt doar câteva dintre schimbările care înlesnesc citirea şi înţelegerea Bibliei pentru mulţi oameni care consideră Traducerea lumii noi un dar de la Dumnezeul comunicării.

^ par. 10 Vezi Sfintele Scripturi – Traducerea lumii noi, cu referinţe (engl.), apendicele 3C, „Verbe ebraice care indică o acţiune continuă sau progresivă”.