Ce dovezi arată că anticul oraş Ierihon a fost cucerit în urma unui asediu de scurtă durată?

Potrivit cu Iosua 6:10-15, 20, soldaţii israeliţi au mărşăluit în jurul Ierihonului o dată pe zi, timp de şase zile. A şaptea zi, ei au înconjurat oraşul de şapte ori, iar Dumnezeu a făcut ca zidurile impunătoare ale Ierihonului să cadă. Acest lucru le-a permis israeliţilor să intre în oraş şi să-l cucerească. Susţin dovezile arheologice ceea ce spune Biblia, şi anume că asedierea Ierihonului a fost de scurtă durată?

În timpurile antice era ceva obişnuit ca o armată să asedieze un oraş fortificat. Dacă asediul era de lungă durată, locuitorii oraşului consumau cea mai mare parte a proviziilor. Când cucereau în cele din urmă oraşul, soldaţii luau tot ce voiau, inclusiv hrana pe care o mai găseau. Însă, printre ruinele Ierihonului, arheologii au găsit mari cantităţi de hrană. Referitor la acest aspect, o lucrare de referinţă spune: „Cu excepţia vaselor de ceramică, printre ruine, cel mai frecvent s-au găsit cereale . . . Acest lucru este unic în analele arheologiei din Palestina. E posibil să găseşti unul sau două urcioare, dar să găseşti o cantitate atât de mare de cereale este ceva ieşit din comun” (Biblical Archaeology Review).

Potrivit relatării biblice, israeliţii au avut motive întemeiate să nu ia cerealele din Ierihon. Iehova le poruncise să nu facă lucrul acesta (Ios. 6:17, 18). Israeliţii au atacat oraşul primăvara, imediat după seceriş, când rezervele de cereale erau abundente (Ios. 3:15-17; 5:10). Faptul că în Ierihon au rămas multe cereale arată că asedierea oraşului a fost de scurtă durată, exact aşa cum spune Biblia.