Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Turnul de veghe (ediția de studiu)  |  Iunie 2015

Să trăim în armonie cu rugăciunea-model – Partea I

Să trăim în armonie cu rugăciunea-model – Partea I

„Să fie sfinţit numele tău.” (MAT. 6:9)

1. Cum folosim în lucrarea de predicare rugăciunea consemnată în Matei 6:9-13?

MULŢI oameni ştiu pe de rost rugăciunea „Tatăl nostru”. În lucrarea din casă-n casă facem deseori referire la această rugăciune pentru a-i ajuta pe locatari să înţeleagă că Regatul lui Dumnezeu este un guvern real, care va transforma pământul în paradis. Sau poate facem referire la prima cerere din această rugăciune pentru a arăta că Dumnezeu are un nume personal, care trebuie „să fie sfinţit”, sau să fie considerat sfânt (Mat. 6:9).

2. De unde ştim că Isus n-a vrut să repetăm cuvânt cu cuvânt rugăciunea-model de fiecare dată când ne rugăm?

2 A vrut Isus să repetăm această rugăciune cuvânt cu cuvânt de fiecare dată când ne rugăm, aşa cum fac mulţi membri ai creştinătăţii? Nu. Chiar înainte să rostească această rugăciune, el le-a zis discipolilor săi: „Când vă rugaţi, să nu spuneţi aceleaşi lucruri la nesfârşit” (Mat. 6:7). Cu altă ocazie, el a rostit din nou această rugăciune, dar a folosit alte cuvinte (Luca 11:1-4). Astfel, Isus ne-a ajutat să înţelegem pentru ce lucruri  trebuie să ne rugăm şi care este ordinea importanţei lor. De aceea, rugăciunea lui Isus este numită în mod potrivit rugăciunea-model.

3. La ce întrebări putem medita pe măsură ce analizăm rugăciunea-model?

3 În acest articol şi în următorul vom analiza rugăciunea-model. Pe parcursul acestei analize, întreabă-te: Cum mă poate ajuta acest model să fac îmbunătăţiri în ce priveşte rugăciunea? Şi, mai important, trăiesc eu în armonie cu rugăciunea-model?

„TATĂL NOSTRU CARE EŞTI ÎN CERURI”

4. Ce anume ne aminteşte expresia „Tatăl nostru” şi în ce sens este Iehova „Tatăl” creştinilor cu speranţă pământească?

4 Expresia „Tatăl nostru”, nu „Tatăl meu”, ne aminteşte că aparţinem unei ‘comunităţi’ de fraţi, care se iubesc cu adevărat unii pe alţii (1 Pet. 2:17). Acesta este un mare privilegiu! Creştinii unşi, care au fost adoptaţi ca fii ai lui Dumnezeu cu perspectiva vieţii cereşti, îl numesc pe Iehova „Tată” în sensul deplin al cuvântului (Rom. 8:15-17). Şi creştinii care au speranţa de a trăi veşnic pe pământ i se pot adresa lui Iehova cu apelativul „Tată”. El le-a dat viaţă şi se îngrijeşte cu iubire de necesităţile tuturor închinătorilor săi. Cei cu speranţă pământească vor deveni copii ai lui Dumnezeu în sensul deplin al cuvântului după ce vor ajunge la perfecţiune şi îşi vor dovedi loialitatea în testul final (Rom. 8:21; Rev. 20:7, 8).

5, 6. Ce dar valoros le pot da părinţii copiilor şi ce ar trebui să facă fiecare copil cu acest dar? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

5 Părinţii le dau copiilor un dar valoros când îi învaţă să se roage şi îi ajută să-l considere pe Iehova Tatăl lor ceresc, care le poartă de grijă. Un frate care slujeşte în prezent ca supraveghetor de circumscripţie în Africa de Sud îşi aminteşte: „Din ziua în care s-au născut fiicele noastre, m-am rugat împreună cu ele în fiecare seară, cu excepţia serilor în care nu eram acasă. Fiicele noastre spun deseori că nu-şi mai aduc aminte exact ce spuneam în acele rugăciuni. Însă îşi amintesc atmosfera, caracterul sacru al comunicării cu Tatăl nostru, Iehova, şi sentimentul de calm şi de siguranţă. De-ndată ce au putut să se roage cu propriile cuvinte, le-am îndemnat să se roage cu voce tare, ca să pot auzi cum îşi exprimă gândurile şi sentimentele înaintea lui Iehova. Acestea erau ocazii în care puteam să-mi fac o idee despre ceea ce era în inima lor. Apoi am putut să le ajut cu blândeţe să includă elemente importante din rugăciunea-model, astfel încât rugăciunile lor să aibă o bază solidă şi să fie mai profunde”.

6 Nu este de mirare că fetiţele acestui frate au făcut progrese spirituale frumoase. Ele au acum căsnicii fericite şi, împreună cu soţii lor, fac voinţa lui Dumnezeu în serviciul cu timp integral. Nu există dar mai valoros pe care părinţii să-l poată oferi copiilor decât acela de a-i ajuta să cultive o relaţie apropiată şi plină de căldură cu Iehova! Desigur, depinde de fiecare copil dacă îşi va păstra această relaţie preţioasă. Acest lucru presupune să înveţe să iubească numele lui Iehova şi să-l trateze cu cel mai profund respect (Ps. 5:11, 12; 91:14).

„SĂ FIE SFINŢIT NUMELE TĂU”

7. Ce privilegiu avem şi ce se cere din partea noastră?

7 Ce privilegiu este nu doar să cunoaştem numele personal al lui Dumnezeu, ci şi să-l purtăm în calitate de „popor pentru numele său”! (Fap. 15:14; Is. 43:10) Noi îl implorăm pe Tatăl nostru ceresc: „Să  fie sfinţit numele tău”. Când cerem acest lucru, ne-am putea simţi îndemnaţi să-l rugăm pe Iehova să ne ajute să nu spunem sau să nu facem ceva ce i-ar putea dezonora numele sfânt. Nu vrem să fim ca unii creştini din secolul I care nu puneau în practică ceea ce predicau. Apostolul Pavel le-a scris: „Din cauza voastră este blasfemiat numele lui Dumnezeu printre naţiuni” (Rom. 2:21-24).

8, 9. Cum îi binecuvântează Iehova pe cei care vor să-i sfinţească numele? Daţi un exemplu.

8 Noi vrem să sfinţim numele lui Dumnezeu. Să ne gândim la exemplul unei surori din Norvegia, care, în urma morţii premature a soţului ei, a rămas singură cu fiul lor de doi ani. Ea spune: „A fost una dintre cele mai grele perioade din viaţa mea. Mă rugam în fiecare zi, aproape din oră-n oră, să am putere ca să-mi păstrez echilibrul emoţional şi, astfel, să nu-i dau lui Satan niciun motiv să-l batjocorească pe Iehova din cauza vreunei decizii neînţelepte ori din cauza vreunei acţiuni prin care aş fi arătat lipsă de fidelitate. Voiam să sfinţesc numele lui Iehova şi voiam ca fiul meu să-şi vadă din nou tatăl în Paradis” (Prov. 27:11).

9 I-a răspuns Iehova la rugăciuni? Da. Sora noastră s-a străduit să fie mereu în compania fraţilor şi surorilor de credinţă şi a simţit sprijinul lor iubitor. Cinci ani mai târziu, ea s-a căsătorit cu un bătrân de congregaţie. Fiul ei, care are acum 20 de ani, este un frate botezat. Această soră spune: „Sunt foarte fericită că soţul meu m-a ajutat să-l cresc”.

10. Ce trebuie să se întâmple pentru ca numele lui Dumnezeu să fie sfinţit în mod deplin?

10 Pentru ca numele lui Dumnezeu să fie sfinţit în mod deplin, Iehova trebuie să-i înlăture pe toţi cei care îl dezonorează şi resping cu bună ştiinţă suveranitatea sa. (Citeşte Ezechiel 38:22, 23.) Treptat, oamenii vor fi aduşi la starea de perfecţiune. Tânjim după timpul când toate creaturile inteligente vor onora numele sfânt al lui Iehova! Atunci, iubitorul nostru Tată ceresc va fi, în sfârşit, „totul pentru toţi” (1 Cor. 15:28).

„SĂ VINĂ REGATUL TĂU”

11, 12. Ce au fost ajutaţi să înţeleagă creştinii adevăraţi spre sfârşitul secolului al XIX-lea?

11 Înainte ca Isus să urce la cer, apostolii săi l-au întrebat: „Doamne, în acest timp vei restabili regatul lui Israel?”. Răspunsul lui Isus a arătat că nu era momentul ca ei să ştie când avea Regatul lui Dumnezeu să-şi înceapă domnia. El le-a spus discipolilor săi că trebuiau să depună mărturie şi să se concentreze asupra acestei lucrări importante. (Citeşte Faptele 1:6-8.) Totuşi, Isus şi-a învăţat continuatorii să aştepte venirea Regatului lui Dumnezeu. Aşadar, creştinii se roagă să vină Regatul încă din zilele apostolilor.

12 Pe măsură ce se apropia timpul ca Regatul lui Dumnezeu să înceapă să guverneze din cer, Iehova i-a ajutat pe slujitorii săi să înţeleagă când urma să se întâmple acest lucru. În 1876, în revista Bible Examiner a fost publicat un articol scris de Charles Taze Russell. În acest articol, intitulat „Timpurile neamurilor: Când se vor sfârşi?”, cele „şapte timpuri” din profeţia lui Daniel erau puse în legătură cu „timpurile fixate ale naţiunilor”, despre care a vorbit Isus. Articolul arăta că aceste timpuri aveau să se sfârşească în 1914 (Dan. 4:16; Luca 21:24). *

13. Ce s-a întâmplat în 1914 şi ce confirmă evenimentele mondiale care au loc de atunci?

13 În 1914, în Europa a izbucnit un război  care s-a extins şi a cuprins întreaga lume. Din cauza războiului, omenirea a fost afectată de o foamete cumplită. Spre sfârşitul acestuia, în 1918, o epidemie de gripă a făcut chiar mai multe victime decât războiul. Astfel, „semnul” despre care Isus spusese că va indica prezenţa sa invizibilă în calitate de Rege al pământului a început să se împlinească. Acest semn a dovedit că Isus Cristos a devenit Rege în cer în 1914 (Mat. 24:3-8; Luca 21:10, 11). Atunci, el „a ieşit victorios ca să-şi desăvârşească victoria” (Rev. 6:2). Isus a curăţat cerul purtând un război cu Satan şi demonii, pe care i-a aruncat în vecinătatea pământului. De atunci, omenirea a simţit împlinirea următoarelor cuvinte inspirate: „Vai de voi, pământ şi mare, pentru că Diavolul a coborât la voi cuprins de o mânie mare, ştiind că nu mai are decât puţin timp!” (Rev. 12:7-12).

14. a) De ce este important să continuăm să ne rugăm să vină Regatul lui Dumnezeu? b) Ce lucrare avem privilegiul să efectuăm?

14 Profeţia consemnată în Revelaţia 12:7-12 ne ajută să înţelegem de ce au început să aibă loc evenimente dezastruoase pe pământ în perioada în care Isus a devenit Rege al Regatului lui Dumnezeu. Isus a început să domnească în mijlocul duşmanilor săi. Până când el îşi va desăvârşi victoria şi va pune capăt răutăţii de pe pământ, noi vom continua să ne rugăm să vină Regatul lui Dumnezeu. În acelaşi timp, trebuie să trăim în armonie cu această rugăciune luând parte la împlinirea celui mai impresionant  aspect al ‘semnului’ prezenţei lui Isus. El a prezis: „Această veste bună despre regat va fi predicată pe tot pământul locuit ca mărturie pentru toate naţiunile. Şi atunci va veni sfârşitul” (Mat. 24:14).

„SĂ SE FACĂ VOINŢA TA . . . PE PĂMÂNT”

15, 16. Cum putem trăi în armonie cu cererea ca voinţa lui Dumnezeu să se facă pe pământ?

15 În urmă cu aproximativ 6 000 de ani, voinţa lui Dumnezeu era îndeplinită în mod perfect pe pământ. Din acest motiv, Iehova a putut să spună că începutul pe care îl dăduse omenirii a fost „foarte bun” (Gen. 1:31). Apoi, Satan s-a răzvrătit şi, de atunci, relativ puţini oameni au îndeplinit voinţa lui Dumnezeu pe pământ. În prezent însă, avem privilegiul să trăim într-o perioadă în care aproximativ opt milioane de Martori nu numai că se roagă ca voinţa lui Dumnezeu să se facă pe pământ, dar se şi străduiesc să trăiască în armonie cu această rugăciune. Ei fac acest lucru prin modul lor de viaţă şi prin participarea cu zel la lucrarea de predicare.

Îţi ajuţi copiii să trăiască în armonie cu cererea ca voinţa lui Dumnezeu să se îndeplinească pe pământ? (Vezi paragraful 16)

16 De exemplu, o soră de 80 de ani, care s-a botezat în 1948 şi a slujit ca misionară în Africa, a spus: „În armonie cu această parte a rugăciunii-model, mă rog deseori ca toţi oamenii asemănători oilor să fie găsiţi şi ajutaţi să-l cunoască pe Iehova până nu este prea târziu. De asemenea, înainte să depun mărturie cuiva, mă rog pentru înţelepciune ca să pot sensibiliza inima persoanei respective. Iar cu privire la cei asemănători oilor care au fost deja găsiţi, îl rog pe Iehova să ne binecuvânteze eforturile de a ne îngriji de ei”. Nu este de mirare că această soră are succes în predicare şi, cu sprijinul altora, i-a ajutat pe mulţi să devină Martori ai lui Iehova! Fără îndoială că ne putem gândi şi la alte exemple de persoane care fac tot ce pot pentru a îndeplini voinţa lui Dumnezeu în pofida limitelor impuse de vârsta înaintată. (Citeşte Filipeni 2:17.)

17. Ce simţi în legătură cu ceea ce va mai face Iehova pentru a răspunde la cererea ca voinţa lui să se îndeplinească pe pământ?

17 Până când duşmanii Regatului lui Dumnezeu vor fi înlăturaţi de pe pământ, vom continua să ne rugăm pentru îndeplinirea voinţei lui Dumnezeu. Apoi vom vedea cum voinţa lui Dumnezeu se va face într-o măsură şi mai mare, în timp ce miliarde de oameni vor fi înviaţi pe un pământ paradiziac. Isus a spus: „Nu vă miraţi de lucrul acesta, pentru că vine ceasul când toţi cei din mormintele de amintire vor auzi glasul [meu] şi vor ieşi afară” (Ioan 5:28, 29). Ce minunat va fi să-i întâmpinăm pe cei dragi care au murit! Dumnezeu „va şterge orice lacrimă din ochii” noştri (Rev. 21:4). Majoritatea celor înviaţi vor fi dintre ‘cei nedrepţi’, care au trăit şi au murit fără să fi învăţat adevărul despre Iehova Dumnezeu şi despre Fiul său. De aceea, va fi un privilegiu să le împărtăşim cunoştinţa despre voinţa şi scopul lui Dumnezeu, ajutându-i astfel să poată primi „viaţa veşnică” (Fap. 24:15; Ioan 17:3).

18. Care sunt cele mai importante necesităţi ale omenirii?

18 Pacea şi armonia din întregul univers depind de sfinţirea numelui lui Iehova prin intermediul Regatului său. Astfel, răspunsul complet la primele trei cereri din rugăciunea-model va satisface cele mai importante necesităţi ale omenirii. Între timp însă, avem şi alte necesităţi importante, care sunt menţionate în următoarele patru cereri din rugăciunea-model. Acestea vor fi analizate în articolul următor.

^ par. 12 Pentru mai multe detalii despre modul în care această profeţie s-a împlinit în 1914, odată cu naşterea Regatului mesianic al lui Dumnezeu, vezi cartea Ce ne învaţă în realitate Biblia?, paginile 215-218.