Salt la conţinut

Salt la al doilea meniu

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Română

Turnul de veghe (ediția de studiu)  |  Mai 2015

 DIN ARHIVĂ

A văzut că iubirea conducea cantina

A văzut că iubirea conducea cantina

OCAZIILE de a sta împreună la masa lui Iehova au fost întotdeauna momente importante în istoria teocratică. Când slujitorii lui Dumnezeu participă la un banchet spiritual, faptul de a lua masa împreună şi în sens literal le sporeşte deseori bucuria.

În septembrie 1919, Studenţii în Biblie au ţinut un congres de opt zile la Cedar Point, Ohio, SUA. Cazarea şi masa pentru delegaţi urmau să fie asigurate de hoteluri. Însă la congres au venit câteva mii de persoane în plus faţă de numărul preconizat. Copleşiţi de mulţimea de delegaţi, ospătarii şi ospătăriţele de la un hotel au plecat în masă. În lipsa altei soluţii, şeful cantinei a întrebat dacă unii delegaţi mai tineri l-ar putea ajuta. Mulţi au răspuns favorabil. Printre ei s-a numărat şi Sadie Green. Ea a spus: „A fost prima oară când am lucrat ca ospătăriţă, dar ne-am simţit foarte bine”.

Sierra Leone, 1982

În anii care au urmat, modul în care s-a organizat servirea mesei la locul de congres le-a dat multora ocazia de a le sluji plini de bucurie fraţilor şi surorilor lor. De asemenea, faptul de a lucra împreună cu fraţii de credinţă i-a ajutat pe mulţi tineri să-şi fixeze obiective spirituale. Gladys Bolton a slujit la cantină cu ocazia congresului din 1937. Ea a spus: „Am cunoscut oameni din alte locuri şi am aflat cum făceau faţă problemelor. Atunci am început să mă gândesc prima oară la obiectivul de a deveni pionieră”.

Beulah Covey, o soră care a participat la congres, a spus: „Dăruirea cu care lucrează fiecare face ca totul să meargă ceas”. Lucrul la cantină presupunea însă şi unele dificultăţi. De exemplu, fratele Angelo Manera a participat la congresul ţinut pe Stadionul Dodger din Los Angeles, California, în 1969. El a aflat că fusese numit supraveghetorul cantinei abia când a ajuns la locul de congres. „A fost unul dintre cele mai mari şocuri din viaţa mea”, a recunoscut el. Pregătirile pentru acel congres au presupus şi săparea unui şanţ de 400 de metri pentru a putea trage o ţeavă de gaz până la bucătărie!

Frankfurt, Germania, 1951

În 1982, în Sierra Leone, fraţii care au slujit ca voluntari au curăţat mai întâi terenul şi apoi au  construit cantina cu materialele pe care le-au avut la îndemână. În 1951, în Frankfurt, Germania, fraţii au fost ingenioşi şi au închiriat o locomotivă cu aburi pentru a încălzi cele 40 de oale de gătit. Cei care au slujit la cantină au servit 30 000 de porţii pe oră. Pentru a le uşura munca celor 576 de fraţi repartizaţi să spele vasele, congresiştii şi-au adus de acasă cuţite şi furculiţe. În Yangon, Myanmar, bucătarii au fost atenţi şi au pus mai puţin ardei iute în porţiile pentru delegaţii din alte ţări.

„TOŢI MĂNÂNCĂ ÎN PICIOARE”

În 1950, la un congres ţinut în Statele Unite, Annie Poggensee a trebuit să stea mult la coadă la cantină în soarele dogoritor. Însă ea s-a simţit binecuvântată. Annie a spus: „M-am lăsat absorbită de conversaţia animată dintre două surori care veniseră din Europa cu vaporul”. Amândouă povesteau cum le ajutase Iehova să ajungă la congres. „Nimeni nu era mai fericit decât acele două surori, a spus Annie. Nu le-a deranjat deloc că au trebuit să stea la coadă, chiar dacă era foarte cald.”

Seul, Coreea, 1963

La multe congrese mari, în corturile în care se afla cantina erau mese înalte, la care se mânca în picioare. Astfel, congresiştii erau îndemnaţi să mănânce repede, pentru a le face loc şi altora. Era singurul mod în care mii de fraţi puteau lua masa în timpul pauzei de prânz! Un om care nu era Martor a spus: „Ciudată religie! Toţi mănâncă în picioare”.

Autorităţile civile şi militare au fost surprinse de eficienţa şi de buna organizare a fraţilor. După ce au inspectat cantina de la Stadionul Yankee din New York, unii membri ai armatei americane l-au îndemnat pe maiorul Faulkner de la Departamentul britanic de război să facă o inspecţie similară. Astfel, el şi soţia sa au mers la Congresul „Regatul triumfător”, ţinut în 1955 la Twickenham, Anglia. El a spus că a putut să vadă că iubirea conducea cantina.

Decenii la rând, fraţii care au slujit ca voluntari au pregătit mese nutritive şi necostisitoare pentru toţi cei care asistau la congrese. Însă, din cauza acestei sarcini uriaşe, un număr mare de fraţi munceau foarte mult şi pierdeau unele părţi din program sau chiar tot programul. Spre sfârşitul anilor ’70, în multe locuri, modul de servire a mesei la congres a fost simplificat. Apoi, începând din 1995, delegaţii au fost rugaţi să-şi aducă mâncare de acasă. Acest lucru le-a permis celor care se ocupau înainte de pregătirea şi servirea mesei să se bucure de programul spiritual şi de compania fraţilor de credinţă. *

Cât de mult îi preţuieşte Iehova pe cei care au muncit din greu pentru a le sluji fraţilor de credinţă! Unii privesc cu nostalgie la perioada frumoasă în care au lucrat la cantină. Un lucru însă e sigur: Iubirea este în continuare principalul ingredient al congreselor noastre (Ioan 13:34, 35).

^ par. 12 Bineînţeles, avem multe ocazii de a sluji în continuare ca voluntari în cadrul altor departamente de la congrese.