„Vegheaţi deci, pentru că nu ştiţi nici ziua, nici ora.” (MAT. 25:13)

1, 2. a) Ce a dezvăluit Isus despre zilele din urmă? b) Ce întrebări vom analiza?

ISUS era pe Muntele Măslinilor, de unde se putea vedea templul din Ierusalim. Cu acea ocazie, el a rostit una dintre cele mai fascinante profeţii ale sale. Fără îndoială că Petru, Andrei, Iacov şi Ioan l-au ascultat cu mare atenţie în timp ce le-a dezvăluit ce avea să se întâmple în viitorul îndepărtat. Isus le-a vorbit despre zilele din urmă ale acestui sistem rău, când avea să domnească în Regatul lui Dumnezeu. El le-a spus că, în acea perioadă decisivă, „sclavul fidel şi prevăzător” avea să-l reprezinte pe pământ şi să le dea servitorilor săi hrană spirituală la timpul potrivit (Mat. 24:45-47).

2 Apoi, în cadrul aceleiaşi profeţii, Isus le-a spus parabola despre cele zece fecioare. (Citeşte Matei 25:1-13.) În acest articol vom analiza următoarele întrebări: 1) Care este mesajul de bază al acestei parabole? 2) Cum au urmat creştinii unşi îndemnul din această parabolă şi cu ce rezultat? 3) Ce foloase poate trage fiecare dintre noi din parabola lui Isus?

 CARE ESTE MESAJUL PARABOLEI?

3. Cum a fost explicată în trecut parabola despre cele zece fecioare şi care a fost, probabil, rezultatul?

3 Aşa cum am văzut în articolul precedent, în ultimii ani, când a explicat Scripturile, sclavul fidel a pus tot mai puţin accent pe posibilele semnificaţii simbolice sau profetice şi s-a concentrat mai mult asupra valorii practice. În trecut, publicaţiile noastre atribuiau semnificaţii simbolice până şi celor mai mici detalii din parabola lui Isus despre cele zece fecioare, cum ar fi lămpile, uleiul, vasele pentru ulei şi aşa mai departe. Este posibil oare ca, în felul acesta, să fi permis ca atenţia să ne fie distrasă de la mesajul simplu şi urgent al parabolei? Aşa cum vom vedea, răspunsul la această întrebare este de importanţă vitală.

4. a) De unde ştim cine este mirele din parabola lui Isus? b) De unde ştim cine sunt fecioarele?

4 Să vedem care este mesajul de bază al acestei parabole. Să ne gândim pentru început la personajele principale. Cine este mirele din parabolă? Evident, Isus vorbea despre sine. Cu altă ocazie, el chiar s-a referit la sine ca fiind mirele (Luca 5:34, 35). Dar cine sunt fecioarele? În parabolă, Isus spune că fecioarele trebuie să fie pregătite şi să aibă lămpile aprinse când soseşte mirele. Să observăm că Isus a dat îndrumări asemănătoare ‘turmei mici’, alcătuite din continuatorii săi unşi. El a spus: „Mijlocul să vă fie încins şi lămpile aprinse şi să fiţi ca oamenii care îşi aşteaptă stăpânul când se întoarce de la nuntă” (Luca 12:32, 35, 36). În plus, atât apostolul Pavel, cât şi apostolul Ioan au fost inspiraţi să-i compare pe continuatorii unşi ai lui Cristos cu nişte ‘fecioare caste’ (2 Cor. 11:2; Rev. 14:4). Aşadar, este clar că Isus a vrut ca parabola din Matei 25:1-13 să fie un îndemn şi un avertisment pentru continuatorii săi unşi.

5. Cum a arătat Isus la ce perioadă se aplică parabola sa?

5 Să ne gândim acum la perioada la care se aplică îndemnul lui Isus. El a arătat clar despre ce perioadă este vorba spre sfârşitul parabolei sale, zicând: „A sosit mirele” (Mat. 25:10). Aşa cum s-a spus în numărul din 15 iulie 2013 al acestei reviste, în profeţia lui Isus din Matei, capitolele 24 şi 25, se face de opt ori referire la sosirea, sau venirea, sa; în fiecare caz este folosită o formă a aceluiaşi cuvânt grecesc. În toate aceste locuri, Isus s-a referit la momentul din timpul necazului celui mare când va veni să judece şi să distrugă această lume rea. Aşadar, parabola lui Isus despre cele zece fecioare se aplică la zilele din urmă, însă punctul ei culminant va fi atins în timpul necazului celui mare.

6. Care este mesajul de bază al parabolei lui Isus?

6 Care este mesajul de bază al parabolei despre cele zece fecioare? Să ne amintim contextul în care a rostit-o Isus. El tocmai vorbise despre „sclavul fidel şi prevăzător”. Acest sclav urma să fie un grup mic de creştini unşi care aveau să fie în fruntea continuatorilor lui Cristos pe parcursul zilelor din urmă. Isus i-a avertizat pe fraţii din acest grup că trebuiau să rămână fideli. Apoi, Isus a făcut o aplicare mai largă şi, prin intermediul parabolei despre cele zece fecioare, i-a îndemnat pe toţi discipolii săi unşi din zilele din urmă să continue ‘să vegheze’ pentru a nu-şi pierde preţioasa răsplată (Mat. 25:13). Să analizăm acum această parabolă şi să vedem cum au aplicat creştinii unşi îndemnul lui Isus.

 CUM AU URMAT CEI UNŞI ÎNDEMNUL DIN PARABOLA LUI ISUS?

7, 8. a) Ce le-a ajutat pe fecioarele prevăzătoare să fie gata? b) Cum arată creştinii unşi că sunt pregătiţi?

7 Parabola lui Isus arată că, spre deosebire de fecioarele nechibzuite, fecioarele prevăzătoare au fost gata când a sosit mirele. De ce? Deoarece s-au pregătit şi au fost vigilente. Fecioarele, care aveau responsabilitatea să vegheze în acel moment din noapte până când urma să sosească mirele, au trebuit să-şi păstreze lămpile aprinse şi să rămână treze în orele lungi dinaintea evenimentului mult aşteptat. Spre deosebire de fecioarele nechibzuite, cinci fecioare s-au pregătit cu adevărat, luându-şi o rezervă de ulei pentru lămpile lor. Dar ce se poate spune despre creştinii unşi fideli? Au arătat ei că erau pregătiţi? Cu siguranţă!

8 Pe parcursul zilelor din urmă, creştinii unşi au acţionat asemenea fecioarelor prevăzătoare, fiind pregătiţi pentru a-şi putea îndeplini cu fidelitate misiunea până la sfârşit. Ei calculează preţul serviciului lor fidel, înţelegând de la bun început că misiunea lor presupune să renunţe la multe avantaje de ordin material pe care le-ar putea avea în lumea lui Satan. Ei îi sunt devotaţi în exclusivitate lui Iehova şi îi slujesc nu gândindu-se la o anumită dată sau la un termen limită, ci din iubire şi loialitate faţă de el şi faţă de Fiul său. Ei îşi păstrează integritatea şi resping spiritul materialist, imoral şi egoist al acestei lumi rele. În felul acesta, ei rămân pregătiţi şi strălucesc în continuare ca surse de lumină, fără să se îngrijoreze cu privire la aparenta întârziere a Mirelui (Filip. 2:15).

9. a) Ce avertisment a dat Isus în legătură cu tendinţa firească de a aţipi? b) Cum au reacţionat creştinii unşi la strigătul: „Iată mirele!”? (Vezi şi nota de subsol.)

9 Fecioarele prevăzătoare au fost gata şi pentru că au rămas vigilente. Ar fi oare posibil ca unii creştini unşi să adoarmă în lunga perioadă de veghe din timpul nopţii? Da. Isus spune despre cele zece fecioare că „au aţipit toate şi au adormit” în timpul în care mirele părea că întârzie. Isus ştia bine că, deşi spiritul este înflăcărat, carnea este slabă. Creştinii unşi fideli au ţinut cont de acest avertisment indirect şi s-au străduit din răsputeri să rămână vigilenţi. În parabolă, toate fecioarele au reacţionat la strigătul care a răsunat în noapte: „Iată mirele!”. Dar numai cele prevăzătoare au rămas vigilente până la sfârşit (Mat. 25:5, 6; 26:41). Ce se poate spune despre creştinii unşi fideli din prezent? Pe parcursul zilelor din urmă, ei au reacţionat la dovezile clare care arată că mirele este pe punctul de a sosi, ca şi cum ar fi auzit strigătul: „Iată mirele!”. De asemenea, ei rămân vigilenţi, fiind mereu pregătiţi pentru sosirea Mirelui. * Să analizăm acum sfârşitul parabolei, care se concentrează asupra unei perioade concrete.

RĂSPLATĂ PENTRU FECIOARELE PREVĂZĂTOARE, PEDEAPSĂ PENTRU CELE NECHIBZUITE

10. La ce întrebare dă naştere discuţia dintre fecioarele prevăzătoare şi cele nechibzuite?

10 Probabil că partea cel mai greu de înţeles a parabolei este cea de la sfârşit, când are loc discuţia dintre fecioarele nechibzuite şi cele prevăzătoare. (Citeşte Matei 25:8, 9.) Având în vedere această discuţie, se ridică întrebarea: Când anume în istoria poporului lui Dumnezeu aveau cei fideli să refuze să-i ajute pe unii  care le cer ajutorul? Pentru a găsi răspunsul, să ne gândim din nou la perioada la care se aplică această parabolă. Ne amintim de înţelegerea mai clară potrivit căreia Isus, Mirele, vine să facă judecată spre sfârşitul necazului celui mare. Aşadar, ar fi logic să conchidem că această parte a parabolei se referă la evenimentele care au loc chiar înainte de momentul decisiv al judecăţii. De ce putem spune lucrul acesta? Deoarece până atunci cei unşi îşi vor fi primit sigilarea finală.

11. a) Ce se va întâmpla chiar înainte să înceapă necazul cel mare? b) Ce au vrut să spună fecioarele prevăzătoare când le-au zis celor nechibzuite să meargă la vânzătorii de ulei?

11 Aşadar, înainte să înceapă necazul cel mare, toţi creştinii unşi fideli de pe pământ îşi vor fi primit sigilarea finală (Rev. 7:1-4). Începând din acel moment, chemarea lor este sigură. Dar să ne gândim la anii care preced necazul cel mare. Ce se va întâmpla cu creştinii unşi care n-au rămas vigilenţi şi nu şi-au păstrat integritatea? Ei îşi vor pierde răsplata cerească. Evident, ei nu vor primi sigilarea finală înainte de începerea necazului celui mare. Până atunci, alţi creştini fideli vor fi unşi. Când va începe necazul cel mare, acei creştini nechibzuiţi ar putea fi şocaţi de distrugerea Babilonului cel Mare. S-ar putea ca abia în acel moment să-şi dea seama că nu sunt pregătiţi pentru sosirea Mirelui. Dar ce se va întâmpla dacă, la acea oră târzie, conştienţi că sunt într-o situaţie disperată, vor cere ajutor? Răspunsul din parabola lui Isus nu este deloc încurajator. Fecioarele prevăzătoare au refuzat să le dea celor nechibzuite din uleiul lor, spunându-le să meargă la cei ce vindeau ulei. Să ne amintim însă că era „miezul nopţii”. Aveau ele să-i găsească la ora aceea pe vânzătorii de ulei? Nu. Pur şi simplu era prea târziu.

12. a) În timpul necazului celui mare, ce experienţă tristă vor avea cei care au fost creştini unşi, dar n-au rămas integri înainte de sigilarea finală? b) Ce se va întâmpla cu cei care se dovedesc a fi asemenea fecioarelor nechibzuite?

12 În mod asemănător, în timpul necazului celui mare, creştinii unşi fideli nu-i vor putea ajuta pe cei care au devenit infideli. Nu va exista niciun ajutor pentru ei. Pur şi simplu va fi prea târziu. Aşadar, ce se va întâmpla cu aceştia? Isus explică ce s-a întâmplat când fecioarele nechibzuite au plecat să cumpere ulei. El spune: „A sosit mirele, iar fecioarele care erau gata au intrat cu el la ospăţul de nuntă şi uşa a fost închisă”. Când Cristos va veni în gloria sa spre sfârşitul necazului celui mare, el îi va lua la cer pe creştinii unşi fideli (Mat. 24:31; 25:10; Ioan 14:1-3; 1 Tes. 4:17). Într-adevăr, pentru cei infideli, care se dovedesc a fi asemenea fecioarelor nechibzuite, uşa va fi închisă. Ei vor reacţiona, probabil, la fel ca acele fecioare, care au strigat: „Domnule, domnule, deschide-ne!”. Dar vor primi acelaşi răspuns pe care Isus li-l va da celor asemănători caprelor în acea oră a judecăţii: „Vă spun adevărul: Nu vă cunosc!”. Ce trist! (Mat. 7:21-23; 25:11, 12)

13. a) De ce nu trebuie să tragem concluzia că mulţi dintre continuatorii unşi ai lui Cristos se vor dovedi infideli? b) De ce avertismentul lui Isus poate fi considerat şi o expresie a încrederii sale? (Vezi imaginea de la începutul articolului.)

13 Având în vedere ideile analizate, ce concluzie putem trage? A vrut Isus să spună că mulţi dintre slujitorii săi unşi se vor dovedi infideli, trebuind astfel să fie înlocuiţi? Nu. Să ne amintim că el tocmai îşi avertizase „sclavul fidel şi prevăzător” să nu ajungă un sclav rău. Aceasta n-a însemnat că el se aştepta la un astfel de deznodământ. În mod asemănător, această parabolă transmite un  avertisment serios. Întocmai cum cinci fecioare au fost nechibzuite, iar cinci, înţelepte, fiecare creştin uns poate alege fie să rămână pregătit şi vigilent, fie să se dovedească nechibzuit şi infidel. Apostolul Pavel a fost inspirat să exprime o idee similară când le-a scris colaboratorilor săi unşi. (Citeşte Evrei 6:4-9.) (Compară cu Deuteronomul 30:19.) Să observăm că avertismentul lui Pavel era cât se poate de ferm. În continuare însă, prin cuvinte pline de iubire, el şi-a exprimat încrederea că pe fraţii şi surorile lui de credinţă îi aşteptau „lucruri mai bune”. În mod asemănător, avertismentul din parabola lui Isus este dat cu iubire şi exprimă încrederea sa în cei unşi. Cristos ştie că fiecare dintre slujitorii săi unşi poate să rămână fidel şi să primească minunata răsplată!

CE FOLOASE POT TRAGE DIN PARABOLA LUI ISUS CEI CARE FAC PARTE DINTRE „ALTE OI”?

14. Ce foloase pot trage din parabola lui Isus şi cei care fac parte dintre „alte oi”?

14 Având în vedere că Isus le-a spus parabola despre cele zece fecioare continuatorilor săi unşi, ar trebui oare să tragem concluzia că acest pasaj nu le este de niciun folos ‘altor oi’? (Ioan 10:16) Nicidecum! Să ne amintim că mesajul parabolei este simplu: „Vegheaţi!”. Se aplică acest îndemn doar creştinilor unşi? Cu o anumită ocazie, Isus a spus: „Ce vă zic vouă le zic tuturor: Vegheaţi!” (Mar. 13:37). Isus le cere tuturor continuatorilor săi să-şi pregătească inima pentru a sluji în mod fidel şi să fie vigilenţi. Aşadar, toţi creştinii pot imita exemplul bun al celor unşi, care pun serviciul sacru pe primul loc în viaţă. De asemenea, toţi trebuie să ne amintim că fecioarele nechibzuite le-au cerut celor prevăzătoare să le dea puţin din uleiul lor. Cererea lor inutilă ne aminteşte că nimeni nu poate să fie fidel în locul nostru, să rămână în adevăr în locul nostru sau să fie vigilent în locul nostru. Fiecare dintre noi va răspunde în faţa lui Isus Cristos, Judecătorul drept numit de Iehova. Trebuie să fim pregătiţi. El va veni în curând!

Faptul că fecioarele nechibzuite au cerut puţin ulei ne aminteşte că nimeni nu poate să fie fidel în locul nostru sau să rămână vigilent în locul nostru

15. De ce căsătoria lui Cristos cu mireasa lui va fi un eveniment îmbucurător pentru toţi creştinii adevăraţi?

15 De asemenea, toţi creştinii pot trage foloase din principalul eveniment menţionat în parabola lui Isus. La urma urmei, toţi ne bucurăm pentru nunta care urmează să aibă loc. Cei unşi vor fi în cer, iar după Armaghedon vor deveni mireasa lui Cristos (Rev. 19:7-9). Toţi cei care vor fi atunci pe pământ vor trage foloase din acea nuntă cerească, deoarece ea garantează o guvernare perfectă pentru toţi. Indiferent că avem speranţă cerească sau pământească, să fim hotărâţi să ne însuşim lecţia vitală care se desprinde din parabola despre cele zece fecioare. Să ne dovedim şi noi gata, pregătindu-ne inima şi rămânând statornici şi vigilenţi, astfel încât să ne putem bucura de viitorul minunat promis de Iehova!

^ par. 9 În parabolă, există un anumit interval între strigătul „Iată mirele!” (versetul 6) şi sosirea, sau venirea, efectivă a mirelui (versetul 10). Pe parcursul zilelor din urmă, creştinii unşi vigilenţi au discernut semnul prezenţei lui Isus. Astfel, ei ştiu că Isus este prezent, domnind cu putere regală. Ei trebuie să rămână vigilenţi până la sosirea, sau venirea, sa.