Salt la conţinut

Salt la cuprins

Martorii lui Iehova

Selectaţi limba Română

Să preţuim privilegiul de a colabora cu Iehova!

Să preţuim privilegiul de a colabora cu Iehova!

„Noi suntem colaboratori ai lui Dumnezeu.” (1 COR. 3:9)

1. Cum priveşte Iehova munca şi ce îl îndeamnă acest lucru să facă?

IEHOVA găseşte plăcere în ceea ce face (Ps. 135:6; Ioan 5:17). Pentru ca îngerii şi oamenii să aibă şi ei acelaşi sentiment de împlinire, Iehova le încredinţează sarcini plăcute, care le aduc satisfacţii. De exemplu, el l-a invitat pe Fiul său întâi născut să participe împreună cu el la lucrarea de creare. (Citeşte Coloseni 1:15, 16.) Biblia ne spune că, înainte de a veni pe pământ, Isus a lucrat în cer alături de Dumnezeu „ca meşter iscusit” (Prov. 8:30).

2. De unde ştim că îngerii au primit întotdeauna sarcini importante, care le-au adus satisfacţii?

2 De la Geneza până la Revelaţia, Biblia arată că Iehova le-a încredinţat întotdeauna sarcini fiilor săi spirituali. După ce Adam şi Eva au păcătuit şi au fost alungaţi din locuinţa lor paradiziacă, Dumnezeu ‘a pus la estul grădinii Edenului heruvimi şi lama în flăcări a unei săbii care se rotea încontinuu ca să păzească drumul spre pomul vieţii’ (Gen. 3:24). Iar în Revelaţia 22:6 se spune că Iehova „l-a trimis pe îngerul său ca să le arate sclavilor săi lucrurile care se vor întâmpla în curând”.

 SARCINI ÎNCREDINŢATE OAMENILOR

3. Cum a imitat Isus exemplul Tatălui său când a fost pe pământ?

3 Când a fost pe pământ ca om perfect, Isus a îndeplinit cu bucurie lucrarea pe care i-a încredinţat-o Iehova. Urmând exemplul Tatălui său, el le-a încredinţat discipolilor săi o lucrare importantă. Pentru a-i ajuta să privească cu entuziasm această lucrare, el le-a zis: „Foarte adevărat vă spun: Cine manifestă credinţă în mine va face şi el lucrările pe care le fac eu. Şi va face lucrări mai mari decât acestea pentru că eu mă duc la Tatăl” (Ioan 14:12). Iar pentru ca discipolii să înţeleagă că lucrarea lor era urgentă, Isus le-a zis: „Trebuie să înfăptuim cât este ziuă lucrările celui care m-a trimis. Vine noaptea, când nimeni nu mai poate lucra” (Ioan 9:4).

4-6. a) De ce putem fi recunoscători că atât Noe, cât şi Moise şi-au îndeplinit însărcinările primite de la Iehova? b) Ce au în comun toate însărcinările pe care Dumnezeu le încredinţează oamenilor?

4 Chiar şi înainte ca Isus să vină pe pământ, Iehova le-a încredinţat oamenilor o muncă plăcută. Cu toate că Adam şi Eva nu s-au achitat de însărcinarea primită, mulţi oameni au făcut ceea ce le-a cerut Dumnezeu (Gen. 1:28). Noe a primit instrucţiuni concrete cu privire la construirea unei arce, cu ajutorul căreia el şi familia lui au putut supravieţui Potopului. El a făcut exact ce i-a cerut Iehova. Noi trăim pentru că Noe a respectat întocmai instrucţiunile lui Iehova! (Gen. 6:14-16, 22; 2 Pet. 2:5)

5 Moise a primit instrucţiuni precise cu privire la construirea tabernacolului şi la organizarea preoţiei şi le-a urmat îndeaproape (Ex. 39:32; 40:12-16). Chiar şi în prezent avem parte de foloase pentru că Moise s-a achitat cu conştiinciozitate de însărcinarea primită. În ce sens? Aşa cum a explicat apostolul Pavel, tabernacolul şi preoţia simbolizau ‘lucrurile bune viitoare’ (Evr. 9:1-5, 9; 10:1).

6 Însărcinările pe care Dumnezeu le încredinţează slujitorilor săi diferă în funcţie de împlinirea progresivă a scopului său. Totuşi, acestea sunt întotdeauna spre gloria lui Iehova şi spre folosul oamenilor ascultători. În mod cert, acest lucru se poate spune despre ceea ce a făcut Isus atât în existenţa sa preumană, cât şi atunci când a fost pe pământ (Ioan 4:34; 17:4). În mod asemănător, când facem ceea ce ne încredinţează Iehova, lucrarea noastră îl glorifică (Mat. 5:16). (Citeşte 1 Corinteni 15:58.) De ce putem spune acest lucru?

SĂ PĂSTRĂM O ATITUDINE POZITIVĂ FAŢĂ DE ÎNSĂRCINĂRILE TEOCRATICE

7, 8. a) Ce lucrare au privilegiul să efectueze în prezent slujitorii lui Iehova? b) Cum ar trebui să reacţionăm la îndrumarea lui Iehova?

7 Fără îndoială, este impresionant faptul că Iehova îi onorează pe oamenii imperfecţi invitându-i să fie colaboratori ai săi (1 Cor. 3:9). Cei care participă la construirea de săli de congrese, săli ale Regatului sau filiale fac o lucrare de construire fizică, la fel ca Noe şi Moise. Indiferent că lucrezi la renovarea unei săli a Regatului sau la construirea sediului nostru mondial de la Warwick, New York, preţuieşte privilegiul pe care îl ai! (Pentru o reprezentare artistică, vezi imaginea de la începutul articolului.) Este un serviciu sacru! Deşi la această lucrare participă doar unii slujitori ai lui Iehova, toţi luăm parte la o lucrare de construire spirituală. Scopul acesteia este să-l glorifice pe Iehova şi să le aducă foloase oamenilor ascultători (Fap. 13:47-49). Prin intermediul organizaţiei lui Dumnezeu, primim îndrumări care ne arată cum să facem această lucrare în cel mai bun mod posibil.  Uneori, aceasta poate însemna să ni se dea noi însărcinări, sau repartiţii.

8 Slujitorii fideli ai lui Iehova au fost întotdeauna dornici să se supună îndrumărilor teocratice. (Citeşte Evrei 13:7, 17.) Poate că, la început, nu înţelegem pe deplin motivele pentru care primim o nouă repartiţie sau trebuie să ne îndeplinim sarcinile într-un anumit fel. Totuşi, noi acceptăm şi susţinem aceste schimbări deoarece ştim că provin de la Iehova şi că ne vor aduce foloase.

9. Cum dau bătrânii un bun exemplu în congregaţie?

9 Bătrânii arată că doresc să înfăptuiască voinţa lui Iehova prin modul în care iau iniţiativa în congregaţie (2 Cor. 1:24; 1 Tes. 5:12, 13). Ei sunt dispuşi să lucreze din greu şi să ţină pasul cu schimbările care se fac. Astfel, ei se adaptează repede la noile metode de predicare. Chiar dacă, la început, unii bătrâni poate au ezitat să organizeze mărturia prin telefon, mărturia în porturi sau mărturia publică, în scurtă vreme, ei au văzut rezultatele bune ale acestor metode. De exemplu, patru pionieri din Germania au hotărât să predice în teritoriul comercial, în care nu se mai lucrase de mult timp. Unul dintre ei, pe nume Michael, spune: „Nu mai participaserăm la această formă a serviciului de câţiva ani, aşa că aveam mari emoţii. În mod sigur, Iehova a ştiut acest lucru, pentru că ne-a ajutat să avem o dimineaţă minunată în predicare. Cât de mult ne-am bucurat că am urmat îndrumarea dată în Serviciul pentru Regat şi ne-am bizuit pe ajutorul lui Iehova!”. Eşti şi tu nerăbdător să încerci noi metode de predicare în teritoriul tău?

10. Ce schimbări organizatorice s-au făcut în ultimii ani?

10 Uneori este necesar să se facă schimbări de natură organizatorică. De exemplu, în ultimii ani, mai multe filiale au fuzionat. Ca urmare, fraţii şi surorile care slujeau la filialele respective au trebuit să facă unele schimbări. În scurtă vreme însă, toţi au văzut avantajele aduse de aceste schimbări organizatorice (Ecl. 7:8). Cât de bucuroşi sunt aceşti fraţi că au un rol în istoria contemporană a poporului lui Iehova!

11-13. Cu ce dificultăţi s-au confruntat unii fraţi în urma schimbărilor organizatorice?

11 Putem învăţa unele lecţii preţioase de la cei ce au slujit la filialele care au fuzionat. Unii slujeau de zeci de ani în această formă a serviciului cu timp integral. Un cuplu care a slujit la o filială mică din America Centrală a fost invitat să se alăture familiei Betel din Mexic, care este de aproape 30 de ori mai mare. Soţul, pe nume Rogelio, a spus: „Ne-a fost foarte greu să lăsăm în urmă familia şi prietenii”. Juan, un alt betelist care a fost invitat să se mute în Mexic, a spus: „E ca şi cum te-ai naşte a doua oară. Trebuie să legi relaţii noi. Şi trebuie să te adaptezi la obiceiuri noi şi la un nou mod de gândire”.

12 Beteliştii din câteva ţări europene care au fost invitaţi să se mute la Filiala din Germania s-au confruntat şi ei cu unele dificultăţi. Cei care au plecat din Elveţia au trebuit să lase în urmă frumoasele peisaje din Alpi. Iar celor din Austria le-a fost dor la început de perioada în care au slujit într-un cadru mai relaxat.

13 Pentru beteliştii din alte ţări, mutarea a însemnat să se obişnuiască cu o locuinţă nouă, cu colegi noi şi poate chiar cu o repartiţie nouă. A însemnat şi să se adapteze la o congregaţie nouă şi să predice într-un teritoriu nou, poate chiar într-o altă limbă. Schimbările de acest fel nu sunt uşor de făcut. Totuşi, mulţi betelişti au acceptat această provocare. De ce?

14, 15. a) Cum au arătat mulţi fraţi că preţuiesc privilegiul de a colabora cu Iehova, indiferent unde sunt repartizaţi? b) În ce privinţă sunt ei un bun exemplu pentru noi?

 14 O soră pe nume Grethel a spus: „Am acceptat invitaţia deoarece astfel puteam să-i arăt lui Iehova că iubirea mea pentru el nu depindea de o ţară, de o clădire sau de un anumit privilegiu”. O altă soră, pe nume Dayska, a zis: „Când mi-am amintit că invitaţia era de la Iehova, am acceptat-o cu bucurie”. André şi Gabriela au subscris la această idee, spunând: „Am considerat-o o nouă ocazie de a-i sluji lui Iehova punând dorinţele personale pe plan secundar. Ne-am zis: «Când vântul schimbării suflă din direcţia lui Iehova, este mai bine să ridici pânzele decât să construieşti ziduri»”.

Cel mai mare privilegiu pe care îl avem este acela de a colabora cu Iehova!

15 Când unele filiale fuzionează, unii betelişti sunt repartizaţi ca pionieri. Aşa s-a întâmplat cu mai mulţi betelişti când filialele din Danemarca, Norvegia şi Suedia au fuzionat, formând Filiala pentru Scandinavia. Printre aceştia s-au numărat şi Florian şi Anja, care au spus: „Considerăm noua repartiţie o provocare fascinantă. Este minunat să fim folosiţi de Iehova, indiferent unde slujim. Putem spune cu toată sinceritatea că suntem binecuvântaţi din plin!”. Chiar dacă cei mai mulţi dintre noi nu vor trebui, probabil, să facă niciodată astfel de schimbări, putem imita dispoziţia acestor fraţi şi surori punând Regatul pe primul plan (Is. 6:8). Iehova îi binecuvântează întotdeauna pe cei care preţuiesc privilegiul de a colabora cu el, indiferent unde sunt repartizaţi.

SĂ CONTINUĂM SĂ NE BUCURĂM DE PRIVILEGIUL DE A COLABORA CU IEHOVA!

16. a) Potrivit cu Galateni 6:4, ce ar trebui să facem? b) Care este cel mai mare privilegiu pe care îl poate avea un om?

16 Întrucât suntem imperfecţi, avem tendinţa de a ne compara cu alţii. Dar Cuvântul lui Dumnezeu ne spune să ne concentrăm asupra a ceea ce putem noi să facem. (Citeşte Galateni 6:4.) Cei mai mulţi dintre noi nu avem o poziţie de răspundere în organizaţie. În plus, nu toţi  putem fi pionieri, misionari sau betelişti. Fără îndoială, acestea sunt privilegii deosebite! Însă nu trebuie să uităm că toţi ne bucurăm de cel mai mare privilegiu pe care îl poate avea un om, şi anume acela de a colabora cu Iehova în lucrarea de predicare a veştii bune. Să preţuim din toată inima acest privilegiu!

17. a) Ce realitate trebuie să acceptăm cât timp va exista lumea lui Satan? b) De ce nu trebuie să ne descurajăm?

17 Cât timp va exista lumea lui Satan, s-ar putea să nu reuşim să-i slujim lui Iehova aşa cum am dori. S-ar putea să nu avem control asupra unor situaţii, cum ar fi cele care au legătură cu responsabilităţile familiale sau cu starea noastră de sănătate. Însă nu trebuie să ne descurajăm! Indiferent cu ce probleme ne confruntăm, putem să colaborăm cu Dumnezeu folosindu-ne de orice ocazie pentru a predica despre numele şi Regatul său. Cel mai important lucru este că facem tot ce putem pentru Iehova şi că îl rugăm să-i binecuvânteze pe cei care pot face mai mult decât noi. Să nu uităm că fiecare om care laudă numele lui Iehova este preţios în ochii săi!

18. Ce ar trebui să fim dispuşi să amânăm şi de ce?

18 Chiar dacă suntem imperfecţi, Iehova se bucură să colaboreze cu noi. Ce privilegiu minunat avem să colaborăm cu Dumnezeul nostru în aceste zile din urmă! De aceea, ar trebui să fim dispuşi să amânăm urmărirea multor obiective personale, ştiind că, în lumea nouă, Iehova ne va permite să ne bucurăm de „adevărata viaţă”, adică de viaţă veşnică, fericire şi pace (1 Tim. 6:18, 19).

Preţuieşti privilegiul de a-i sluji lui Iehova? (Vezi paragrafele 16-18)

19. Ce viitor ne promite Iehova?

19 Întrucât ne aflăm în pragul lumii noi, să ne gândim la ce le-a spus Moise israeliţilor cu puţin timp înainte să intre în Ţara Promisă: „Iehova, Dumnezeul tău, va face să ai belşug în toate lucrările mâinilor tale” (Deut. 30:9). Aşa cum a promis, după Armaghedon, Iehova le va da în stăpânire pământul celor care au colaborat cu el. Atunci, noua noastră însărcinare va fi aceea de a transforma pământul într-un splendid paradis!