Ce motive au avut iudeii din secolul I să fie ‘în aşteptarea’ lui Mesia?

În zilele lui Ioan Botezătorul, „poporul era în aşteptare şi toţi se gândeau în inima lor cu privire la Ioan: «Să fie el Cristosul?»” (Luca 3:15). De ce aşteptau iudeii ca Mesia să apară în acea perioadă? Există mai multe motive.

După naşterea lui Isus, îngerul lui Iehova li s-a arătat unor păstori, care erau cu turmele pe câmp, lângă Betleem. Îngerul a anunţat: „În oraşul lui David vi s-a născut astăzi un Salvator, care este Cristos Domnul” (Luca 2:8-11). Apoi, „îngerului i s-a alăturat o mulţime din armata cerească, lăudându-l pe Dumnezeu şi zicând: «Glorie lui Dumnezeu în înălţimi şi pace pe pământ printre oamenii bunăvoinţei!»” (Luca 2:13, 14). *

Această veste a avut, cu siguranţă, un efect puternic asupra acelor păstori umili. Ei au pornit imediat spre Betleem şi, când i-au găsit pe Iosif, pe Maria şi pe pruncul Isus, „au relatat ce li se spusese despre acest copilaş”. Prin urmare, „toţi cei care auzeau se mirau de cele ce le spuneau păstorii” (Luca 2:17, 18). Din expresia „toţi cei care auzeau” reiese că păstorii au vorbit şi cu alţii, nu doar cu Iosif şi cu Maria. După ce s-au întors acasă, ei au continuat ‘să-l glorifice şi să-l laude pe Dumnezeu pentru toate lucrurile pe care le auziseră şi le văzuseră, aşa cum le fuseseră spuse’ (Luca 2:20). În mod cert, acei păstori n-au păstrat pentru ei ceea ce auziseră despre Cristos.

Când Maria şi-a adus fiul întâi născut la Ierusalim ca să îl prezinte înaintea lui Iehova, potrivit Legii mozaice, profetesa Ana „i-a adus mulţumiri lui Dumnezeu şi le-a vorbit despre copil tuturor celor care aşteptau eliberarea Ierusalimului” (Luca 2:36-38; Ex. 13:12). Prin urmare, vestea despre apariţia lui Mesia a continuat să se răspândească.

Mai târziu, „nişte astrologi de la răsărit au venit la Ierusalim, zicând: «Unde este regele iudeilor, care s-a născut? Fiindcă am văzut steaua lui când eram în răsărit şi am venit să ne plecăm înaintea lui»” (Mat. 2:1, 2). Auzind acest lucru, „regele Irod s-a tulburat, şi tot Ierusalimul împreună cu el, şi, adunându-i pe toţi preoţii principali şi pe scribii poporului, i-a întrebat unde trebuia să se nască Cristosul” (Mat. 2:3, 4). Aşadar, o mare  mulţime de oameni au fost anunţaţi că promisul Mesia sosise! *

Din Luca 3:15, verset citat anterior, înţelegem că unii iudei s-au gândit că probabil Ioan Botezătorul era Cristosul. Însă el a infirmat această idee spunând: „Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine şi eu nu sunt vrednic să-i scot sandalele. El vă va boteza cu spirit sfânt şi cu foc” (Mat. 3:11). Cu siguranţă, cuvintele pline de modestie ale lui Ioan Botezătorul nu au făcut decât să crească aşteptările iudeilor cu privire la Mesia.

Au calculat oare iudeii din secolul I timpul sosirii lui Mesia bazându-se pe profeţia despre cele 70 de săptămâni din Daniel 9:24-27? Este posibil, dar această ipoteză nu poate fi confirmată. Adevărul este că în zilele lui Isus existau multe interpretări contradictorii ale acestei profeţii, însă niciuna dintre ele nu seamănă cu înţelegerea noastră din prezent. *

Esenienii, consideraţi o sectă iudaică monahală, erau de părere că vor apărea doi Mesia spre sfârşitul unei perioade de 490 de ani, dar nu putem şti sigur dacă ei şi-au bazat calculele pe profeţia lui Daniel. Chiar dacă ar fi fost aşa, este greu de crezut că iudeii ar fi putut fi influenţaţi de cronologia stabilită de o grupare atât de izolată.

În secolul al II-lea e.n., unii iudei credeau că cele 70 de săptămâni se refereau la perioada cuprinsă între distrugerea primului templu în 607 î.e.n. şi distrugerea celui de-al doilea templu în 70 e.n. Alţii puneau în legătură împlinirea acestei profeţii cu perioada macabeilor din secolul al II-lea î.e.n. Aşadar, nu exista unanimitate cu privire la modul de calculare a celor 70 de săptămâni.

Dacă profeţia despre cele 70 de săptămâni ar fi fost înţeleasă în mod corect în secolul I e.n., atunci ar fi fost de aşteptat ca apostolii şi alţi creştini din secolul I s-o fi folosit pentru a dovedi că promisul Mesia a venit la timpul fixat şi că acesta era Isus Cristos. Însă nu există nicio dovadă că primii creştini ar fi procedat astfel.

Un alt lucru care merită menţionat este că scriitorii evangheliilor au specificat adesea că anumite profeţii din Scripturile ebraice s-au împlinit în cazul lui Isus Cristos (Mat. 1:22, 23; 2:13-15; 4:13-16). Însă niciunul nu pune în legătură apariţia lui Isus pe pământ cu profeţia despre cele 70 de săptămâni.

În concluzie, nu putem afirma cu certitudine că oamenii din zilele lui Isus au înţeles corect profeţia despre cele 70 de săptămâni. Totuşi, în evanghelii sunt prezentate alte motive solide pentru care oamenii erau ‘în aşteptarea’ lui Mesia.

^ par. 4 Biblia nu spune că îngerii au cântat la naşterea lui Isus.

^ par. 7 Cum au făcut astrologii legătura între apariţia stelei la răsărit şi naşterea ‘regelui iudeilor’? Probabil că ei au auzit vestea despre naşterea lui Isus în timp ce călătoreau prin Israel.

^ par. 9 Pentru înţelegerea actuală a profeţiei despre cele 70 de săptămâni, vezi cartea Să acordăm atenţie profeţiei lui Daniel!, capitolul 11.