Ernst Glück şi îndrăzneţul său proiect

CU PESTE 300 de ani în urmă, Ernst Glück a început un proiect la care puţini oameni s-ar încumeta. El s-a hotărât să traducă Biblia într-o limbă pe care nu o cunoştea.

Glück s-a născut în 1654 în Wettin, un orăşel din apropiere de Halle (Germania). Întrucât tatăl său era pastor luteran, atmosfera religioasă de acasă i-a stimulat interesul faţă de lucrurile spirituale. La 21 de ani, şi-a încheiat studiile teologice în Germania şi s-a stabilit în Letonia de azi. Pe atunci majoritatea oamenilor de aici erau fără carte. De fapt, nici nu se prea găseau cărţi în limba lor. Glück scria: „În tinereţe, când am venit aici, primul neajuns pe care l-am observat era că Biserica nu avea Biblia în limba letonă. . . . Aşa că am hotărât înaintea lui Dumnezeu să studiez această limbă şi s-o învăţ temeinic“. Glück dorea să-i ofere poporului leton o Biblie în limba maternă.

Pregătiri pentru traducere

Regiunea în care s-a stabilit Glück era cunoscută pe atunci sub numele de Livonia şi era vasală Suediei. Reprezentantul local al regelui Suediei era Johannes Fischer. El dorea să faciliteze progresul în educaţie, dar să facă şi avere. Glück a vorbit cu Fischer despre traducerea Bibliei în limba letonă. Fischer era proprietarul unei tipografii din capitala ţării, Riga. Tipărind Biblia, Fischer putea ridica nivelul învăţământului şi spera să obţină un profit pe măsură. S-a adresat regelui Carol XI  al Suediei, care a autorizat lucrarea de traducere şi s-a oferit să o finanţeze. Printr-o hotărâre emisă la 31 august 1681, s-a dat startul lucrării.

Între timp, Glück îşi continua studiile. Întrucât era german, Glück ar fi putut porni de la traducerea lui Martin Luther. Totuşi, ţelul lui era să facă în letonă cea mai bună traducere a Bibliei şi a conchis că trebuia să traducă din limbile originale: ebraica şi greaca. Neştiindu-le bine, Glück a mers la Hamburg (Germania) ca să le studieze. Probabil că în timpul şederii sale acolo un cleric livonian, Jānis Reiters, l-a ajutat să aprofundeze letona şi greaca biblică.

Ani de muncă şi de aşteptare

În 1680, când şi-a încheiat studiile, Glück a revenit în Letonia şi şi-a început serviciul de pastor. La scurt timp, a demarat lucrarea de traducere. În 1683, a fost numit pastor în Alūksne, o parohie mare, de care avea să-şi lege numele munca sa de traducere.

Vocabularul limbii letone era sărac. Prin urmare, Glück a folosit cuvinte din germană pentru a traduce multe noţiuni şi termeni biblici. Dar a făcut tot posibilul să redea cu exactitate Cuvântul lui Dumnezeu în letonă. Bibliştii confirmă că traducerea lui Glück este de mare valoare. El chiar a inventat cuvinte noi, unele fiind folosite şi în prezent. Printre acestea se numără termeni precum „exemplu“, „banchet“, „uriaş“, „a spiona“ şi „a confirma“.

Johannes Fischer îl ţinea la curent pe regele Suediei cu ritmul lucrării de traducere. Din corespondenţa lor reiese că în 1683 Glück încheiase deja traducerea Scripturilor greceşti creştine. În 1689, după doar opt ani de muncă asiduă, acest proiect-gigant a ajuns la capăt. * Deşi Biblia nu a fost tipărită imediat, Glück şi-a atins ţelul în 1694 când guvernul  a autorizat distribuirea publică a Bibliei în limba letonă!

Unii istorici se întreabă dacă Glück a lucrat singur. Evident că el a consultat traducerea lui Luther şi a inclus în textul său fragmente ale Bibliei deja existente în limba letonă. Însă acestea nu sunt decât o infimă parte din textul integral. A fost sprijinit şi de alţi traducători? Glück a avut un asistent. Alţi colaboratori au verificat sensul şi calitatea traducerii. Se pare totuşi că ei nu au lucrat propriu-zis la traducerea Bibliei, Glück fiind astfel singurul traducător.

Traducerea lui Glück a fost o piatră de hotar în dezvoltarea variantei scrise a limbii letone. Dar mai important a fost că poporul leton putea în sfârşit citi Cuvântul lui Dumnezeu în propria limbă şi-şi putea însuşi învăţăturile sale dătătoare de viaţă. Letonii nu l-au dat uitării pe Ernst Glück. De peste 300 de ani, locuitorii din Alūksne îngrijesc doi stejari falnici, numiţi Glika ozoli (stejarii lui Glück). Glück i-a plantat ca aducere-aminte a momentului în care a apărut Biblia în limba letonă. În Alūksne există un mic muzeu în care pot fi admirate diverse traduceri ale Bibliei, printre care şi un exemplar din prima ediţie tradusă de Glück. Pe blazonul oraşului Alūksne apar Biblia lui Glück şi anul 1689 în care a fost încheiată munca de traducere.

Alte proiecte

La scurt timp după sosirea sa în Letonia, Glück a început să înveţe rusa. În 1699 a scris că dorea să-şi atingă un alt ţel: traducerea Bibliei în limba rusă. Într-o scrisoare din 1702, Glück menţiona că începuse revizuirea Bibliei în letonă. Dar situaţia din Letonia se schimbase. Nu mai exista un climat favorabil traducerii Bibliei. După mulţi ani de pace, Letonia a devenit un câmp de luptă. În 1702, oştile ruseşti i-au înfrânt pe sudezi şi au ocupat oraşul Alūksne. Glück şi familia sa au fost exilaţi în Rusia. În acele vremuri tulburi, Glück a pierdut manuscrisele noii sale Biblii în letonă şi ale traducerii în rusă. * A murit la Moscova în 1705.

Pierderea acestor versiuni în letonă şi în rusă a fost deosebit de însemnată. Însă oricine citeşte Biblia în letonă se bucură de traducerea originală a lui Glück.

Ernst Glück nu este decât unul dintre numeroşii erudiţi care şi-au asumat imensa sarcină de a traduce Biblia în limba oamenilor de rând. Astăzi, aproape toate grupurile lingvistice de pe pământ pot citi Cuvântul lui Dumnezeu şi-şi pot potoli setea spirituală cu nepreţuitele ape ale adevărului. La ora actuală Biblia este tradusă în peste 2 000 de limbi. Prin ea, Iehova continuă să se dezvăluie oamenilor de pretutindeni!

[Note de subsol]

^ par. 10 Spre deosebire de Glück, 47 de erudiţi au muncit din greu şapte ani la realizarea traducerii Authorized Version, sau King James Version, în engleză. Munca lor s-a încheiat în 1611.

^ par. 14 Fiica vitregă a lui Glück s-a căsătorit cu ţarul rus Petru cel Mare. În 1725 când ţarul a murit, ea a devenit Ecaterina I, ţarina Rusiei.

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

Traducerea lui Glück

[Legenda fotografiei de la pagina 14]

Martorii lui Iehova predau din Biblie în oraşul în care Glück a tradus Biblia