Cum poţi lua decizii în armonie cu voinţa divină?

UN BĂRBAT din Statele Unite a mers la bancă cu un cec în valoare de 25 000$. Intenţia lui era să-şi depună banii într-un depozit la termen. Însă funcţionarul de la bancă l-a sfătuit să-i investească la bursă, spunându-i că, pe termen lung, acţiunile nu se devalorizează niciodată. Bărbatul a hotărât să urmeze sfatul. Însă nu după mult timp, investiţia sa a pierdut mult din valoare.

Această întâmplare arată că nu este uşor să luăm decizii înţelepte. Dar ce se poate spune despre numeroasele decizii pe care le avem de luat în viaţă? Multe dintre ele pot duce la reuşită sau la eşec, şi mai devreme sau mai târziu, la viaţă sau la moarte. Prin urmare, cum putem fi siguri că luăm decizii înţelepte?

„Iată drumul“

Zilnic decidem ce să mâncăm, cum să ne îmbrăcăm sau unde să mergem. Chiar dacă par neînsemnate, unele decizii pot avea consecinţe serioase. De pildă, decizia de a fuma pentru prima dată o ţigară poate duce la dependenţă de tutun pe viaţă. Niciodată n-ar trebui să subestimăm consecinţele de durată ale deciziilor aparent minore.

Unde putem căuta îndrumare când avem de luat decizii, chiar şi când acestea par lipsite de importanţă? Ce bine ar fi dacă am avea un consilier de încredere la care să apelăm ori de câte ori ne aflăm în faţa unei decizii dificile! Un asemenea sfătuitor există. Iată ce citim într-o carte veche, care conţine un mesaj pentru zilele noastre: „Urechile tale vor auzi după tine glasul care va zice: «Iată drumul, mergeţi pe el!», când veţi voi să vă mai întoarceţi la dreapta sau la stânga“ (Isaia 30:21). Ale cui sunt aceste cuvinte? Cum poţi şti dacă acest sfătuitor este demn de încredere?

Asigurarea de mai sus se găseşte în Biblie. Milioane de oameni care au studiat-o au înţeles că această carte este inspirată de Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu (2 Timotei 3:16, 17). Întrucât ştie cum ne-a creat, Iehova este cel mai în măsură să ne ofere îndrumare. El poate, de asemenea, să prezică viitorul, fiind Cel care spune „sfârşitul de la început şi cu mult înainte ce nu este încă împlinit“. El zice: „Hotărârile Mele vor rămâne în picioare“ (Isaia 46:10). Un psalmist şi-a exprimat astfel încrederea în Cuvântul lui  Iehova: „Cuvântul Tău este o candelă pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea“ (Psalmul 119:105). Totuşi, cum ne ajută Iehova să înaintăm în siguranţă prin apele agitate ale lumii de azi? Cum putem lua decizii în armonie cu voinţa sa?

Aplică principiile biblice

Iehova Dumnezeu le-a dat creştinilor principii divine care să-i ajute să ia decizii înţelepte. Învăţarea şi aplicarea principiilor biblice poate fi comparată cu învăţarea şi folosirea unei limbi străine. Deseori, când ajungi să stăpâneşti o limbă străină, sesizezi când cineva face greşeli gramaticale, deoarece ceea ce spune nu sună bine. Poate că nu reuşeşti să explici în termeni de specialitate în ce constă greşeala, dar ştii că exprimarea n-a fost corectă. În mod asemănător, când ţi-ai însuşit principiile biblice atât de bine încât acestea au devenit o parte din tine, poţi spune când o anumită decizie este în dezacord cu ele, fiind nepotrivită.

Pentru a exemplifica, să ne gândim la un tânăr care nu ştie ce stil de tunsoare să aleagă. Nici o poruncă biblică nu condamnă în mod direct o anumită pieptănătură. Totuşi, să analizăm un principiu biblic. Apostolul Pavel a scris: „Doresc ca femeile să se împodobească cu o vestimentaţie bine aranjată, cu modestie şi judecată sănătoasă, nu cu stiluri de împletire a părului şi cu aur sau perle sau haine foarte scumpe, ci aşa cum se cuvine unor femei care declară că îl venerează pe Dumnezeu, adică prin lucrări bune“ (1 Timotei 2:9, 10). Chiar dacă Pavel li se adresează aici femeilor, principiul este valabil în egală măsură şi pentru bărbaţi. Despre ce principiu este vorba? Înfăţişarea noastră trebuie să reflecte modestie şi judecată sănătoasă. Aşadar, tânărul ar trebui să se întrebe: „Va reflecta pieptănătura mea modestia ce caracterizează un creştin?“

Şi ce principiu sănătos poate desprinde un tânăr din următoarele cuvinte ale discipolului Iacov: „Adulterelor, nu ştiţi că prietenia cu lumea este duşmănie cu Dumnezeu? Prin urmare, cine vrea să fie prieten al lumii se face duşman al lui Dumnezeu“ (Iacov 4:4). Creştinii detestă ideea de a fi prieteni cu lumea, care îi este potrivnică lui Dumnezeu. Dacă acest băiat s-ar tunde ca tinerii de aceeaşi vârstă cu el, ar arăta înfăţişarea lui că este prieten cu Dumnezeu sau cu lumea? Urmând principii biblice asemănătoare celor de mai înainte, tânărul va putea lua o decizie înţeleaptă. Într-adevăr, principiile divine ne ajută să luăm decizii. Iar când ne formăm obiceiul de a ţine cont de ele când avem de luat decizii, ne este mai uşor să ajungem la concluzii înţelepte care nu au consecinţe negative.

 În Cuvântul lui Dumnezeu găsim multe principii. Bineînţeles că nu vom găsi întotdeauna un verset care să se aplice perfect la situaţia noastră. Însă putem citi despre oameni care s-au supus îndrumării divine şi despre oameni care au ignorat avertismentele divine (Geneza 4:6, 7, 13–16; Deuteronomul 30:15–20; 1 Corinteni 10:11). Citind aceste relatări şi evaluând rezultatele ascultării şi ale neascultării, vom găsi principii divine care ne pot ajuta să luăm decizii în armonie cu voinţa lui Dumnezeu.

Să luăm ca exemplu o discuţie scurtă între Isus Cristos şi Petru, unul dintre apostolii săi. Bărbaţii care încasau impozitul de două drahme îl întrebaseră pe Petru: „Învăţătorul vostru nu plăteşte impozitul de două drahme?“ Iar Petru le răspunsese: „Ba da“. La scurt timp după aceea, Isus l-a întrebat pe Petru: „De la cine primesc regii pământului taxe sau capitaţie? De la fiii lor sau de la străini?“ Când Petru a spus: „De la străini“, Isus i-a zis: „Atunci, fiii sunt scutiţi de impozite. Dar, ca să nu-i facem să se poticnească, du-te la mare, aruncă undiţa şi ia primul peşte care va ieşi, iar, când îi vei deschide gura, vei găsi o monedă de un stater. Ia-o şi dă-le-o pentru mine şi pentru tine“ (Matei 17:24–27). Ce principii divine conţine această relatare?

Punându-i câteva întrebări, Isus l-a ajutat pe Petru să ajungă la următorul raţionament: Fiind Fiul lui Dumnezeu, Isus era scutit de impozite. Întrucât la început Petru n-a sesizat acest aspect, Isus l-a ajutat cu amabilitate. Când alţii fac greşeli, ar fi bine să procedăm la fel ca Isus şi să fim înţelegători în loc să le atragem cu asprime atenţia asupra greşelii sau să-i condamnăm.

Petru a înţeles atunci de ce trebuia plătită capitaţia: ca să nu-i poticnească pe alţii. De aici se mai desprinde un principiu. Este mai important să ţinem cont de conştiinţa altora decât să insistăm asupra drepturilor noastre.

Ce anume ne motivează să luăm decizii care arată că ţinem cont de conştiinţa altora? Iubirea de aproapele. Isus Cristos ne-a învăţat să ne iubim aproapele ca pe noi înşine, aceasta fiind a doua mare poruncă după aceea de a-l iubi pe Dumnezeu cu tot sufletul (Matei 22:39). Totuşi, noi trăim într-o lume egocentrică şi, fiind imperfecţi, avem tendinţa să fim egoişti. Prin urmare, dacă vrem să ne iubim semenii ca pe noi înşine, trebuie să facem schimbări în modul de gândire. — Romani 12:2.

Mulţi au făcut asemenea schimbări şi ţin cont de conştiinţa altora când iau decizii, mari sau mici. Pavel a scris: „Voi, fireşte, aţi fost chemaţi la libertate, fraţilor; numai nu folosiţi această libertate ca prilej pentru carne, ci, prin iubire, slujiţi-vă unii altora ca sclavi“ (Galateni 5:13). Cum putem face lucrul acesta? Să luăm exemplul unei tinere care s-a mutat într-o zonă rurală pentru a-i ajuta pe oameni să înveţe despre Cuvântul  lui Dumnezeu. În timp ce predica, ea şi-a dat seama că îmbrăcămintea ei, deşi modestă faţă de ceea ce se purta la oraş, devenise subiectul de discuţie al multor săteni. De aceea, ea a decis să poarte haine mai modeste, „ca să nu se vorbească în mod injurios despre cuvântul lui Dumnezeu“. — Tit 2:5.

Tu cum ai fi reacţionat dacă ai fi avut de luat o decizie în privinţa înfăţişării sau în alte chestiuni de gust personal? Poţi fi sigur că Iehova este mulţumit când deciziile tale arată că ţii cont de conştiinţa altora.

Gândeşte în perspectivă

Pe lângă principiile biblice şi conştiinţa altora, la ce altceva ar trebui să ne gândim când avem de luat o decizie? Deşi drumul pe care merg creştinii este îngust şi anevoios, Dumnezeu ne dă multă libertate în cadrul limitelor stabilite de el (Matei 7:13, 14). Trebuie să ne gândim la efectul de durată pe care deciziile noastre îl vor avea asupra bunăstării noastre spirituale, mintale, emoţionale şi fizice.

Să presupunem că te-ai gândit să accepţi o slujbă. Probabil că munca respectivă nu este în nici un fel imorală sau nepotrivită. Vei putea să asişti la întrunirile creştine şi la congrese. Vei avea un salariu mai mare decât te-ai aşteptat vreodată. Patronul te apreciază mult şi vrea să-ţi foloseşti potenţialul la maxim. În plus, şi ţie îţi place munca pe care o vei face. Este ceva ce te-ar putea împiedica să accepţi această ofertă? Te-ai gândit că s-ar putea să te îndrăgosteşti de munca ta? Ţi s-a spus că nu vei fi obligat să lucrezi peste program. Dar, dacă ai avea de terminat ceva, ai fi dispus să faci un efort mai mare decât în mod obişnuit? Este posibil ca această situaţie să se repete des? Ai putea ajunge să-ţi neglijezi familia şi în cele din urmă programele spirituale, de la care n-ar trebui să lipseşti?

Să vedem ce decizie importantă a luat Jim în legătură cu serviciul său. El a muncit din greu şi a fost promovat. În cele din urmă a devenit directorul economic al companiei din Orient la care lucra, preşedintele filialei acesteia din Statele Unite şi membru în consiliul de administraţie al filialelor din Europa. Însă, când în Japonia a avut loc o criză economică, şi-a dat seama că goana sa după bani şi putere fusese zadarnică. Banii pe care îi câştigase cu trudă s-au devalorizat repede. Atunci şi-a pierdut scopul în viaţă şi s-a întrebat: „Ce va fi cu mine peste zece ani?“ Apoi şi-a dat seama că soţia şi copiii săi aveau obiective care dădeau sens vieţii lor. De mai mulţi ani, ei se asociau cu Martorii lui Iehova. Jim a vrut să simtă şi el fericirea şi mulţumirea sufletească de care se bucura familia sa. De aceea, a început să studieze Biblia.

Curând Jim a înţeles că activităţile sale îl împiedicaseră să ducă o viaţă de creştin plină de sens. Întrucât călătorea tot timpul din Asia în Statele Unite şi în Europa, nu-i mai rămânea timp să studieze Biblia şi să se asocieze cu fraţii de credinţă. El a trebuit să ia o decizie: Fie să ducă viaţa pe care o ducea de peste 50 de ani, fie să facă o schimbare. El s-a rugat şi a reflectat la efectul de durată al deciziei sale. A hotărât să renunţe la toate funcţiile pe care le avea cu excepţia uneia ca să aibă timp pentru activităţi spirituale (1 Timotei 6:6–8). Decizia luată l-a făcut mai fericit, dându-i posibilitatea să ia parte din plin la activităţile creştine.

Importante sau neînsemnate, deciziile tale contează. O decizie pe care o iei astăzi poate duce la reuşită sau la eşec, iar în viitor, la viaţă sau la moarte. Poţi lua decizii înţelepte dacă aplici principiile biblice, ţinând cont de conştiinţa altora şi de efectul de durată a ceea ce faci. Străduieşte-te ca deciziile pe care le vei lua să fie în armonie cu voinţa divină!

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

Unele decizii, aparent neînsemnate, pot avea consecinţe serioase

[Legenda fotografiei de la pagina 14]

Cum o pot ajuta principiile biblice să ia o decizie înţeleaptă?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 15]

Isus a fost înţelegător când i-a vorbit lui Petru