Să umblăm pe calea luminii tot mai strălucitoare

„Cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare, care merge mereu crescând până la miezul zilei.“ — PROVERBELE 4:18.

1, 2. Ce foloase îi aduce poporului lui Dumnezeu lumina spirituală tot mai strălucitoare care provine de la Iehova?

IEHOVA Dumnezeu, Sursa luminii, este cel mai în măsură să descrie efectul pe care îl are răsăritul soarelui asupra întunericului nopţii (Psalmul 36:9). Dumnezeu spune: ‘Când lumina dimineţii apucă marginile pământului, pământul este schimbat ca lutul pe care se pune o pecete şi toate se arată ca îmbrăcate într-un veşmânt’ (Iov 38:12–14). Pe măsură ce lumina soarelui creşte în intensitate, lucrurile de pe pământ prind contur şi îşi dezvăluie mai clar forma, aşa cum lutul moale suferă o transformare când emblema de pe un sigiliu îşi lasă amprenta în el.

2 Iehova este şi Sursa luminii spirituale (Psalmul 43:3). În timp ce lumea rămâne în întuneric dens, adevăratul Dumnezeu continuă să-şi lumineze poporul. Cu ce rezultat? Biblia răspunde: „Cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare, care merge mereu crescând până la miezul zilei“ (Proverbele 4:18). Lumina tot mai strălucitoare care provine de la Iehova continuă să lumineze calea poporului său ajutându-l să progreseze pe plan organizatoric, doctrinar şi moral.

Lumina tot mai strălucitoare aduce cu sine îmbunătăţiri pe plan organizatoric

3. Ce s-a promis în Isaia 60:17?

3 Iehova a prezis prin intermediul profetului Isaia: „În loc de bronz voi aduce aur, în loc de fier voi aduce argint, în loc de lemn, bronz, şi în loc de pietre, fier“ (Isaia 60:17). Înlocuirea unui material de calitate inferioară cu unul de calitate superioară reprezintă o îmbunătăţire. În mod asemănător, pe parcursul „încheierii sistemului de lucruri“, sau al ‘ultimelor zile’, Martorii lui Iehova au făcut îmbunătăţiri în procedurile organizatorice. — Matei 24:3; 2 Timotei 3:1.

4. Ce măsură s-a luat în 1919, şi cum s-a dovedit aceasta utilă?

4 În perioada de început a ultimelor zile, congregaţiile Studenţilor în Biblie, cum erau cunoscuţi pe atunci Martorii lui Iehova, îşi alegeau în mod democratic bătrânii şi diaconii. Însă unii bătrâni nu aveau un spirit de evanghelizare autentic. Unii nu numai că ezitau să participe la predicare, dar şi îi descurajau pe cei care voiau să ia parte la această lucrare. Iată de ce, în 1919 s-a stabilit ca în fiecare congregaţie să existe un director al serviciului. Acesta  nu era ales de congregaţie, ci era numit în mod teocratic de filiala poporului lui Dumnezeu. Printre responsabilităţile directorului serviciului se numărau organizarea activităţii de predicare, repartizarea de teritorii şi încurajarea participării la ministerul de teren. În anii care au urmat, lucrarea de predicare a Regatului a luat un avânt extraordinar.

5. Ce progres s-a observat în anii ’20?

5 În plus, toţi membrii congregaţiei au fost încurajaţi de îndemnul „Vestiţi, vestiţi, vestiţi Regele şi regatul său“, pe care l-au primit în 1922 la congresul Studenţilor în Biblie ţinut la Cedar Point (Ohio, SUA). În 1927 s-a făcut încă un pas în organizarea serviciului de teren, stabilindu-se că duminica era cea mai potrivită zi pentru lucrarea din casă în casă. De ce duminica? Deoarece în această zi majoritatea oamenilor nu mergeau la serviciu. Martorii lui Iehova de azi manifestă acelaşi spirit străduindu-se să-i viziteze pe oameni atunci când este cel mai probabil că îi vor găsi acasă, de pildă seara şi în weekenduri.

6. Ce rezoluţie s-a adoptat în 1931, şi ce efect a avut aceasta asupra lucrării de predicare a Regatului?

6 La 26 iulie 1931, duminică după-amiază, s-a dat un puternic impuls lucrării de predicare a Regatului odată cu adoptarea unei rezoluţii la congresul din Columbus (Ohio, SUA), rezoluţie adoptată ulterior pe întreg pământul. Iată ce se spunea, printre altele, în această rezoluţie: „Suntem slujitori ai lui Iehova Dumnezeu, însărcinaţi să îndeplinim o lucrare în numele său şi, ascultând de porunca sa, să transmitem mesajul predicat de Isus Cristos şi să facem cunoscut oamenilor că Iehova este Dumnezeul Atotputernic şi adevărat; de aceea, suntem bucuroşi să adoptăm şi să ne atribuim numele pe care Domnul Dumnezeu ni l-a dat cu propria sa gură şi prin care dorim să fim cunoscuţi şi numiţi, adică Martorii lui Iehova“ (Isaia 43:10). Ce clar arăta acest nume nou care era principala activitate a tuturor celor ce-l purtau! Da, Iehova le încredinţase tuturor slujitorilor săi o lucrare. În general, s-a răspuns cu mult entuziasm!

7. Ce schimbare s-a făcut în 1932, şi de ce?

7 Dând dovadă de umilinţă, mulţi bătrâni s-au dedicat lucrării de predicare. Însă, în unele locuri, bătrânii aleşi în mod democratic s-au opus categoric ideii potrivit căreia toţi membrii congregaţiei trebuiau să participe la ministerul de teren. Urmau, fireşte, să aibă loc şi alte îmbunătăţiri. În 1932, prin intermediul revistei Turnul de veghe, congregaţiile au primit  instrucţiuni să nu-i mai aleagă pe bătrâni şi pe diaconi. În schimb, trebuiau să aleagă un comitet de serviciu alcătuit din bărbaţi spirituali care participau la serviciul de teren. Astfel, supravegherea congregaţiei le-a fost încredinţată celor care erau activi în predicare, iar lucrarea a progresat.

Mai multă lumină, mai multe îmbunătăţiri

8. Ce îmbunătăţire s-a făcut în 1938?

8 Lumina ‘mergea mereu crescând’. În 1938 a fost complet eliminată metoda alegerilor în congregaţie. Toţi slujitorii din congregaţie trebuiau numiţi în mod teocratic sub supravegherea ‘sclavului fidel şi prevăzător’ (Matei 24:45–47). Schimbarea a fost acceptată imediat de aproape toate congregaţiile Martorilor lui Iehova, iar lucrarea de predicare a continuat să dea rod.

9. Ce s-a stabilit în 1972, şi de ce a fost acesta un alt pas înainte?

9 Începând cu 1 octombrie 1972 s-a făcut o altă modificare în privinţa supravegherii congregaţiilor. S-a stabilit ca fiecare congregaţie a Martorilor lui Iehova să fie supravegheată de un corp de bătrâni, şi nu de un singur slujitor, sau supraveghetor, cum fusese până atunci. Această nouă dispoziţie avea să-i încurajeze foarte mult pe bărbaţii maturi să se califice pentru a-şi asuma responsabilităţi în congregaţie (1 Timotei 3:1–7). Ca urmare, mulţi fraţi au putut acumula experienţă în ce priveşte achitarea de responsabilităţile teocratice. Ei s-au dovedit de mare ajutor în păstorirea numeroaselor persoane care au acceptat adevărul Bibliei.

10. Ce măsură organizatorică s-a luat în 1976?

10 Membrii Corpului de Guvernare erau organizaţi în şase comitete şi, începând cu 1 ianuarie 1976, toate activităţile organizaţiei şi ale congregaţiilor de pe întregul pământ au trecut sub supravegherea acestor comitete. S-a dovedit într-adevăr util ca lucrarea Regatului, cu toate aspectele ei, să se desfăşoare sub îndrumarea ‘multor sfătuitori’! — Proverbele 15:22; 24:6.

11. Ce îmbunătăţire s-a făcut în 1992, şi de ce?

11 În 1992 s-a făcut o altă îmbunătăţire, asemănătoare cu ceea ce s-a întâmplat după ce israeliţii şi alte persoane s-au întors din captivitatea babiloniană. Pe atunci, nu existau suficienţi leviţi care să asigure serviciul la templu. Prin urmare, unor netinimi neisraeliţi li s-au încredinţat mai multe însărcinări pentru a-i ajuta pe leviţi. Urmându-se acest model, în 1992, unii membri ai clasei „alte oi“ au primit responsabilităţi de serviciu suplimentare pentru a ajuta clasa sclavului fidel şi prevăzător să se ocupe de însărcinările sale tot mai numeroase privind lucrarea de pe pământ. Aceşti membri ai clasei „alte oi“ au fost numiţi asistenţi ai comitetelor Corpului de Guvernare. — Ioan 10:16.

12. Cum a pus Iehova pacea ca administratori peste noi?

12 Care a fost rezultatul tuturor acestor măsuri? Iehova spune: „Voi pune peste tine ca administratori pacea, şi ca domnitori, dreptatea“ (Isaia 60:17). În mijlocul slujitorilor lui Iehova de azi există ‘pace’, iar iubirea pentru ‘dreptate’ a devenit ‘domnitorul’ lor — forţa care îi impulsionează să-i slujească lui Dumnezeu. Ei sunt bine organizaţi pentru a efectua lucrarea de predicare a Regatului şi de facere de discipoli. — Matei 24:14; 28:19, 20.

Iehova ne luminează calea sub aspect doctrinar

13. Cum a luminat Iehova calea poporului său sub aspect doctrinar în anii ’20?

13 Iehova luminează treptat calea poporului său şi sub aspect doctrinar. Să analizăm în acest context înţelegerea textului din Revelaţia 12:1–9. În relatarea biblică apar trei personaje simbolice: „o femeie“ care este însărcinată şi naşte, un „balaur“ şi un „fiu, un copil de sex masculin“. Ştiţi pe cine reprezintă fiecare personaj? Într-un articol intitulat „Naşterea naţiunii“, care a apărut în numărul din 1 martie 1925 al Turnului de veghe, s-a arătat clar identitatea acestor personaje. Articolul respectiv a  ajutat poporul lui Dumnezeu să înţeleagă mai clar profeţiile despre naşterea Regatului şi, totodată, a arătat clar că există două organizaţii: organizaţia lui Iehova şi organizaţia lui Satan. Apoi, în anii 1927–1928, poporul lui Dumnezeu a înţeles că Crăciunul şi celebrarea zilelor de naştere contravin Scripturilor şi, prin urmare, nu le-a mai sărbătorit.

14. Ce chestiuni de doctrină au fost clarificate în anii ’30?

14 În anii ’30 s-a revărsat mai multă lumină asupra a trei chestiuni de doctrină. Studenţii în Biblie ştiau de ani de zile că „marea mulţime“, sau marea gloată, despre care se vorbeşte în Revelaţia 7:9–17 era o clasă diferită de cei 144 000, care aveau să domnească cu Cristos în cer ca regi şi preoţi (Revelaţia 5:9, 10; 14:1–5). Însă identitatea marii gloate era în continuare neclară. Aşa cum obiectele prind contur şi culoare în lumina zorilor, tot aşa în 1935 s-a arătat clar că marea mulţime era alcătuită, de fapt, din cei care vor supravieţui „marelui necaz“, având perspectiva de a trăi veşnic pe pământ. Ulterior, în acelaşi an, s-a făcut o clarificare ce îi viza pe copiii de vârstă şcolară ai Martorilor lui Iehova din mai multe ţări. În timp ce fervoarea patriotică devenea tot mai intensă pe glob, Martorii au înţeles că salutul drapelului este mai mult decât o formalitate. Un an mai târziu, s-a explicat un alt adevăr doctrinar, şi anume că Cristos a murit pe un stâlp de tortură, nu pe cruce. — Faptele 10:39.

15. Când şi cum a fost scos în evidenţă caracterul sacru al sângelui?

15 După al Doilea Război Mondial, pe parcursul căruia devenise ceva obişnuit ca soldaţilor răniţi să li se facă transfuzii de sânge, s-a revărsat mai multă lumină asupra caracterului sacru al sângelui. Turnul de veghe din 1 iulie 1945 i-a îndemnat pe „toţi închinătorii lui Iehova care doresc să trăiască veşnic în lumea sa nouă a dreptăţii să respecte caracterul sacru al sângelui şi să se conformeze hotărârilor drepte ale lui Dumnezeu în această problemă vitală“.

16. Când a fost lansată Traducerea lumii noi a Sfintelor Scripturi, şi care sunt două caracteristici remarcabile ale acestei traduceri?

16 În 1946 s-a înţeles necesitatea realizării unei traduceri noi a Bibliei care să fie în armonie cu cele mai recente studii şi care să nu fie tributară dogmelor ce au la bază tradiţiile creştinătăţii. Lucrarea de traducere a început în decembrie 1947. În 1950, au fost lansate în limba engleză Scripturile greceşti creştine — Traducerea lumii noi. Scripturile ebraice, în engleză, au fost tipărite în 5 volume, publicate treptat începând din 1953. Ultimul volum a apărut în 1960, după circa 12 ani de la începerea lucrării de traducere. Traducerea lumii noi a Sfintelor Scripturi completă a apărut într-un singur volum în 1961. Această traducere, care este disponibilă în prezent în multe limbi, are unele caracteristici remarcabile. Ea redă numelui divin, Iehova, locul cuvenit. În plus, fiind o traducere literală a scrierilor originale, ea a favorizat un progres continuu în înţelegerea adevărului divin.

17. Cum a fost revărsată mai multă lumină în 1962?

17 În 1962 s-a clarificat sensul expresiei „autorităţile superioare“ din Romani 13:1, precum şi în ce măsură trebuie creştinii să li se supună. Un studiu aprofundat al capitolului 13 din Romani şi al unor texte biblice precum Tit 3:1, 2 şi 1 Petru 2:13, 17 a arătat clar că expresia „autorităţile superioare“ nu se referă la Iehova Dumnezeu şi Isus Cristos, ci la autorităţile guvernamentale umane.

18. Care sunt unele adevăruri ce au fost clarificate în anii ’80?

 18 În anii care au urmat, pe cărarea celor drepţi a continuat să fie tot mai multă lumină. În 1985 s-a revărsat lumină asupra semnificaţiei expresiei a fi declarat drept „pentru viaţă“ şi a fi declarat drept ca prieten al lui Dumnezeu (Romani 5:18; Iacov 2:23). În 1987 s-a arătat în detaliu semnificaţia Jubileului creştin. *

19. Cum a revărsat Iehova în ultimii ani mai multă lumină spirituală asupra poporului său?

19 În 1995 s-a înţeles mai clar parabola referitoare la separarea „oilor“ de „capre“. În 1998 s-a explicat în detaliu viziunea lui Ezechiel cu privire la templu, viziune care este în curs de împlinire. În 1999 s-a clarificat când şi cum ‘stă lucrul dezgustător într-un loc sfânt’ (Matei 24:15, 16; 25:32). Iar în 2002 s-a înţeles mai clar ce înseamnă a ne închina lui Dumnezeu „cu spirit şi adevăr“. — Ioan 4:24.

20. În ce alt domeniu s-au făcut clarificări pentru slujitorii lui Dumnezeu?

20 Pe lângă progresele de natură organizatorică şi clarificările doctrinare, s-au făcut unele clarificări şi în privinţa conduitei creştine. De exemplu, în 1973 s-a înţeles că folosirea tutunului este o „întinare a cărnii“ şi că trebuie considerată un păcat grav (2 Corinteni 7:1). Zece ani mai târziu, Turnul de veghe din 15 iulie 1983 (în română, 1 septembrie 1985) a clarificat poziţia noastră cu privire la folosirea armelor de foc. Acestea sunt doar câteva exemple care arată că lumina a devenit tot mai strălucitoare în timpul nostru.

Să mergem în continuare pe calea luminii tot mai strălucitoare

21. Ce atitudine ne va ajuta să continuăm să mergem pe calea luminii tot mai strălucitoare?

21 „Nu e întotdeauna uşor să accepţi o schimbare şi să te adaptezi imediat la ea“, recunoaşte un frate care slujeşte de mult timp ca bătrân. Ce anume l-a ajutat pe el să accepte multele schimbări la care a fost martor în cei 48 de ani de când este vestitor al Regatului? El răspunde: „O atitudine corectă este esenţială. A refuza să accepţi o schimbare înseamnă a rămâne în urmă în timp ce organizaţia merge înainte. Dacă mi-e greu să accept o anumită schimbare, meditez la cuvintele pe care Petru i le-a spus lui Isus: «Doamne, la cine să ne ducem? Tu ai cuvinte de viaţă veşnică». Apoi, mă întreb: «Unde să mă duc? Afară, în întunericul lumii?» Asta mă ajută să rămân ferm ataşat de organizaţia lui Dumnezeu“. — Ioan 6:68.

22. Ce foloase ne aduce faptul de a umbla în lumină?

22 Lumea din jurul nostru este, fără îndoială, într-un întuneric dens. Pe măsură ce Iehova continuă să-şi lumineze poporul, prăpastia dintre noi şi oamenii din lume se lărgeşte tot mai mult. Cum ne ajută lumina care provine de la Iehova? Aşa cum simplul fapt de a lumina o groapă de pe un drum întunecos nu înlătură groapa respectivă, nici lumina din Cuvântul lui Dumnezeu nu înlătură capcanele. Însă ea ne ajută să le evităm pentru a putea merge în continuare pe calea luminii tot mai strălucitoare. Să continuăm, aşadar, să acordăm atenţie cuvântului profetic al lui Iehova „ca unei lămpi care străluceşte într-un loc întunecos“. — 2 Petru 1:19.

[Notă de subsol]

^ par. 18 Clarificările menţionate în paragraf au fost publicate în limba română în anul 1986, respectiv în 1988.

Vă amintiţi?

• Ce îmbunătăţiri pe plan organizatoric a adus Iehova pentru poporul său?

• Ce clarificări doctrinare s-au făcut datorită luminii tot mai strălucitoare?

• La ce modificări aţi fost personal martori, şi ce anume v-a ajutat să le acceptaţi?

• De ce doriţi să mergeţi în continuare pe calea luminii tot mai strălucitoare?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 27]

Congresul ţinut în 1922 la Cedar Point (Ohio) i-a încurajat pe Studenţii în Biblie să facă lucrarea lui Dumnezeu

[Legenda fotografiei de la pagina 29]

„Scripturile greceşti creştine — Traducerea lumii noi“, lansate în 1950, de Nathan Knorr

[Provenienţa fotografiei de la pagina 26]

© 2003 BiblePlaces.com